5,117 matches
-
din activitatea sportivă ar fi: -activitatea sportivă ca educație fizică în școli; -instituțiile sportive: clubul sportiv, organizații și asociații sportive; -grupurile sociale: echipe, susținători, galerii; -fenomene sociale din sport: corupția, mobilitatea socială, politizarea, manipularea; -mentalități și simboluri sociale sportive: frica, servitutea, solidaritatea, dăruirea, ascultarea, credințe, superstiții. Construcțiile unor stadioane, spații speciale pentru probe și pentru public au ca obiect de activitate o porțiune importantă a societății generale: procesul de execuție al lucrărilor de construcții aferente investițiilor, reparațiilor capitale la construcții, montajul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
anume constituite, având scopuri „murdare”. Ele derivă oarecum de la sine, fiind o fază - s-o numim naturală - și producând, până la o anumită reglare a lucrurilor, și fenomene negative, perverse. Se pare că un astfel de pericol îl constituie informatismul și servituțile aduse de acesta (în ipostaza de singură instanță explicativă sau operativă, cum a pretins și darwinismul, într-o anumită perioadă, bazată, de această dată, pe supralicitarea informației). Credem că nu extensiunea și generalizarea unei practici devine nocivă, ci excesul și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu mai poate fi controlată, regizată, limitată. Rețeaua informațională de tip internet este uneori criticată, întrucât devine o adevărată „megamașină” ce poate aliena sau destructura legăturile sociale de tip tradițional (vezi Latouche, 2004). Spațiul informațional constituit presupune virtuți, dar șiă servituți! Prin comunitate virtuală înțelegem acea grupare de oameni care interrelaționează reciproc prin intermediul sistemelor de informare și comunicare și realizează schimburi simbolic-valorice în anumite domenii de interes pe care le construiesc, menținând astfel de apartenențe. Acest tip de comunitate se definește
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Hercules Bäder sau Băile Herculane în apropiere de Mehadia Cum au devenit aceste băi austriece • Din nou Porțile de Fier • Defileul Carpaților • Valea Cernei • Stabilimente termale și altele • Statuia lui Hercule • Mici mizerii și compensații • Eficacitatea apelor • Compoziție • Regimentele grănicerești • Servitutea militară Primele fărâmițări ale Daciei se pierd în noaptea trecutului. Românii le-au uitat; regretele lor se îndreaptă spre prădăciuni mai recente asupra teritoriului lor; ei se întreabă cu ce drept a putut Poarta învinsă să cedeze ceea ce nu-i
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
apelor lor; după ritmul în care merg lucrurile la foștii stăpâni, prețioasele surse ar fi încă îngropate sub ruine seculare. Totuși, prin legea fatală ce apasă asupra acestor frumoase ținuturi, populația este plăpândă și bolnăvicioasă. Banatul românesc e apăsat de servitutea militară, ca și defileul Carpaților, precum toate frontierele orientale ale Imperiului Austriac. Fiecare oraș ceva mai important e o brigadă, târgul, un batalion, satul, o companie, cătunul, o secție. Prefectul e un general, subprefectul, un colonel, primarul, un căpitan, adjunctul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
autentice" . Polemistul are - cum se vede - un tir precis și eficace. Am fixat succint mai sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: "vocea distinctă", ideatic și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Piru, Panorama, 68-70; Cubleșan, Miniaturi, 119-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 206-218; Ion Pop, „Antologia literaturii române de avangardă”, ST, 1970, 1; Ștefan Roll, „Atentat la bunele moravuri”, CNT, 1971, 21; Călinescu, Literatura, 37-40; Ileana Vrancea, Virtuțile și servituțile memorialisticii, LCF, 1973, 33; Cristea, Un an, 21-23; Crohmălniceanu, Literatura, II, 425-431; Zaciu, Bivuac, 80-86; Barbu, O ist., 41-42; Raicu, Critica, 20-25; Dana Dumitriu, „Culoarea timpului”, RL, 1977, 15; Emil Nicolae, „Culoarea timpului”, CRC, 1977, 26; Grigurcu, Poeți, 428-431; Lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
din publicistica sa, unde e tot mai evidentă, cum am notat la momentul potrivit, recunoașterea pură și simplă a faptului că nu se poate evada din "artă" și e exprimată fără echivoc asumarea condiției de scriitor, cu toate virtuțile și servituțile ei. Sonetul inaugural din Patmos și cel de încheiere păstrau, deși destul de bine strânse în chingile prozodiei, ceva din fluența și indecizia definitorii pentru universul imaginar construit până atunci. Cel dintâi se și intitula, de altfel, Hotarul de fum și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nemijlocit de o parte sau de alta, consumându-și în afara operei energia politică. Aproape nu contează dacă unii sunt considerați simpatizanți ai puterii iar alții, ai opoziției"41. Monica Lovinescu împarte scriitorii în funcție de reproș: oportunismul, cultul personalității, nestatornicia crezului politic, servitutea și ușurința acceptării regimului dictatorial. Înțelege presiunea cu care se confruntă intelectualitatea marginalizată și aservită, dar nu poate ignora intermitența curajului, înlocuirea criteriului estetic cu cel social, atracția față de beneficiile materiale și ștergerea hotarelor între generații: Nu mai revin asupra
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
implicare afectivă în interpretările literare ale textelor pe care le găsește potrivite propriului gust estetic. Conceptele de cititor și scriitor sunt adesea dezbătute în cadrul cronicilor pentru a marca rezistența intelectualității în fața regimului, ori pentru a-i evidenția oportunismul, cultul personalității, servitutea, nestatornicia crezului politic, substituirea criteriului estetic cu cel social. "Involuntar, Camil Petrescu afirmă imposibilitatea evaziunii scriitorului din condiția sa"262. În felul lui Camil Petrescu, Monica Lovinescu nu folosește doar metodele vechi de analiză, ci și pe cele noi, scientiste
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu o voință teribilă. Nici evidența dezastrului nu îi poate zdruncina certitudinea. Prizonier, soarta fiindu-i în mâinile lui Ahmed-Pașa, el nu își pierde speranța, se vede reînscăunat domn. Încrederea fără margini în capacitatea Moldovei de a se elibera de servitute explică și bărbăția cu care Ion-Vodă, simbol al voinței de neatârnare, primește moartea, mărturisindu-și mișcător dorul de odihna eternă: „Eu simt nevoia tihnei, căci mult m-am zbuciumat/ Și-aș vrea să dorm întruna, să dorm netulburat; / Nici visul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
două teme dificile ale multiplicării imaginilor, cel puțin la nivelul de performanță al multiplicărilor textelor. Ea a degrevat tehnicile gravurii de condiția lor impusă, aceea de a fi element tipografic, și le-a dat prilejul să devină tehnici artistice. Absența servituților tipografice dă frâu liber practicienilor către maniere de lucru de mare finețe sau spectaculoase. Culorile și semitonurile se rafinează, tirajele restrânse sau exemplarele de artiști fac gravurile să devină mai prețioase, suportul hârtiei pentru imprimare, manufacturată cu atenție pentru fiecare
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
felul său. Imposibilitatea reproducerii marginilor zdrențuite, având aspectul marginilor unui timbru, fac din hârtia de mână materialul cel mai căutat de artiștii gravori contemporani. După cum observăm, ca și gravura, hârtia de mână a urmat practic același curs până la eliberarea de servituțile multiplicării în scopuri sociale (cărți, cărți de joc, reviste, ziare etc.) TIpURI DE HÂRTIE PRACTICE Imaginea din stânga (Fig. 16) reprezintă fibrele unei hârtii fine de toaletă. Dacă o priviți cu microscopul de putere redusă, veți constata că fibrele sunt situate
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
devenit primul suport pentru tehnica de multiplicare a fotografiei. Odată cu apariția fotografiei, practic toate materialitățile lumii înconjurătoare au putut fi figurate. Litografia a mai avut și rolul ca prin apariția sa și prin folosirea clișeului fotografic să degreveze gravura de servituțile sociale și astfel să devină o tehnică în folosul artiștilor și pentru artiști. PLĂCILE DE LEMN Xilogravura poate folosi diferite esențe de lemn. Palmierul (buxus caucazian) este lemnul cel mai dens și mai tare. La gravare, dă o linie fină
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ființa dincolo de marginile sale naturale, astfel că aceasta se dezechilibrează, se răstoarnă. Poate nu e chiar o pierdere catastrofală a "normalității", o "monstruozitate", "o criză de epilepsie", ci un excedent de trăire, revolta unui intelectual claustrat în condiția sa împotriva servituților acesteia. Un donquijotism ofensiv agita ființa exaltată a junelui Noica, ducîndu-l la suprapunerea teoriei și realului, printr-o delirantă revărsare a reveriei interioare în faptă. E de bună seamă o compensație a pasivității benedictinului, o deschidere violentă, răzbunătoare, a spațiului
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
a II-a, care va începe în 2004. Prin punerea în siguranță a Nodului hidrotehnic de la Coștei se garantează, în final, suplimentarea debitului din Timiș în Bega de la 18-20 mc/sec. , la 38-40 mc/sec. , un debit salubru și de servitute pe Timiș, în aval de baraj, în perioadele secetoase. Pe de altă parte, această lucrare de mare complexitate, care influențează direct regimul scurgerii pe canalul Bega, este integrată ca obiectiv de interes comun al sistemului de gospodărire a apelor Timiș-Bega
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
Hegel spune că pictura are neajunsul de a depinde mereu de un perete de care e silită să atîrne, fiecare tablou fiind o podoabă menită a acoperi o suprafață goală, precum o parergă colorată umplînd un loc vacant. În fața acestei servituți spațiale, tabloul își ia revanșa prin conținutul spiritual, caz în care pînza încetează să fie un accesoriu inert, devenind în schimb centrul în jurul căruia se organizează încăperea. Nu tabloul e ornament, ci încăperea e decorul care își trage sensul din
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
imaginem Dei al luminii de întuneric, precum și vocația lui de „slujitor” al celor două. Căci verbul ebr. a despărți (badal) din versetul „și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric” (Gen., 1, 4) se mai traduce și prin ‘a sluji’. O servitute care implică nu doar somma luce preamărită de Dante și explicată astfel de o glosă hermetică: „lumina aceea sunt eu, mintea, dumnezeul tău” (lumen illud ego sum mens, deus tuus)3, dar și pe nenumita și inefabila umbră, emoția, misterul
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
să-ți culci capul pe ele". Ce li se opune feericelor viziuni? Ce li s-ar putea opune cu mai mult efect decît stratul cel mai intim al concretului făpturii noastre, stratul carnal cu funcțiile sale ce ne țin sub servitutea, sub capriciul lor? Nora Iuga acordă o particulară atenție fiziologiei. Figura înflorită a imaginarului elansat își arată, fără falsă pudoare, reversul, aidoma acelor figuri duble ale Evului Mediu, pe de-o parte femei frumoase pe de alta cadavre cotropite de
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
fie; în schimb, miza cea mare stă în arta cu care știi să folosești trecutul spre a te înstăpîni asupra prezentului. Aici se despică apele și tot aici poți recunoaște istoricii onești de cei care au prins gustul profitabil al servituților ideologice. Istoria e ancilară în raport cu ideologia - iată principiul de bază al actualei discipline istorice. În fond, e un alt fel de a spune că, istoria nefiind știință, pretențiile de obiectivitate ale istoricilor nu au temei. Tocmai de aceea un istoric
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
revizuirilor, cînd tocmai ele au constituit nucleele de tensiune ale criticii curente? De ce ar fi deranjant “aspectul de campanie” ori “vizarea obsedantă a cîtorva ținte”, cînd e vorba, incontestabil, de un capitol major al operațiilor unei conștiințe literare eliberate de servituți, de un teren ce trebuie recuperat, de o demnitate ce trebuie redobîndită? Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm de “erorile” acestuia și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
umblătoare cîrtitoare/ ca mierea de degete" (ibidem). Sau: ,și degetele mele cu vrăbii înhămate mă ridică lin cu trup/ cu sufletși cu versuri în zbor ușor ciudat binefăcător" (unsprezece). Spre a nu fi stînjenită cumva de tiparele vreunui artificiu, de servitutea vreunui canon, fantazarea pornește, nu o dată, de la elementele ,de jos", de la cota inferioară a referinței spre-a urca energic la perechea sa ,complicată": ,mari heleștee cu popoare de broaște pe suprafața vie a apei/ între ierburi proaspete bărcile stau dezbrăcate
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
din schema obișnuită, prin care se străduiesc să valorifice niște prefabricate ideologice, de tipul "omul nou", înainte de 1989, sau "a treia cale", "istm" între Est și Vest, "Elveția răsăritului" - denominații pretențioase și absconse menite să camufleze aceeași (sau o altă) servitute a Basarabiei față de Rusia. A fost o perioadă când scriam cu patimă, nu reușeam să-mi reprim un anumit impuls moralizator, voiam neapărat să "învăț", să "trasez", să "marchez" perspective, misiuni, obiective... Încet-încet, cred, m-am debarasat de această ispită
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
purtînd trese...) au fost, împreună, vreo patru: scriitor, medic, militar și luptător social, după propria-i depoziție. Chemarea la bară pe care i-o face Zigu Ornea, la Minerva, e prilejul așteptat al dării cărților pe față. Răzbunarea literaturii pe servituțile meseriilor, și năucirea oamenilor cumsecade, care habar n-au avut cine (ce?) stătea lîngă ei. Un proverb rusesc se așază, ca o precauție, în capul filelor: "Viața e grea pentru cine își amintește totul." Și vreo 700 de pagini - atunci
Ab ovo by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8021_a_9346]
-
libertatea lui de gândire" (p. 445). Chiril gândește în funcție de această credință intimă propria definiție a comunismului, considerată dubioasă de toți oficialii (președintele ședinței de excludere din partid și securistul care îl anchetează): "comunismul este omul scăpat de orice fel de servituți, chiar și de obsesia chinuitoare a propriei sale libertăți" (p. 465, cu o variantă de formulare la p. 123). Era o replică la definiția lui Lenin, singura acceptată în epocă: "comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea", dar o replică dinamitardă
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]