19,447 matches
-
felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic, fiind foarte respectuos, accesibil și deschis, toate acestea ducând la descoperirea în persoana sa a eticii bunului simț, pe care a cultivat-o de-a lungul întregii sale vieți și care astăzi o întâlnești tot mai rar!... Părintele Ioan Iovan a mai avut și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
SE ORGANIZEAZĂ O SERATĂ Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Boris Israelovici Gazpapier, președintele comitetului de bloc, ne explică: - Un om bine educat, adică un cetățean cu un minimum de bun simț, știe foarte bine că dacă organizează o seară distractivă în apartamentul lui, asta îi va deranja pe vecinii de dedesubt să doarmă. Este un gest elementar de a suna la ușa respectivilor cu două, trei zile înainte de eveniment și de
SCHIŢE UMORISTICE (92) – CUM SE ORGANIZEAZĂ O SERATĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366982_a_368311]
-
care cumpără el în ultimii doisprezece ani... Încercară chiar obișnuitul dialog din sălile de așteptare: - Cu ce necazuri, reb Fisel? Dar nimeni nu era interesat în răspuns... E de mirare cum de oamenii aceștia simpli și fără fasoane au bunul simț să nu-l deranjeze cu o întrebare ucigătoare unde îi este barbă, de ce s-a bărbierit, a trecut poate la laici, sau rabinul cel mare i-a spus că e bine să o facă pentru salvarea unui suflet, sau vindecarea
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
atinge țelul. Este singurul lucru conștient al existenței noastre. Un suflet înrobit, pătat, supus excentrismului nostru. Ne place să ne credem superiori și să ne evaluăm prin nimicnicia noastră excrementele gândirii în fața altor progenituri umane, ridicându-ne deasupra limitei bunului simț. În fapt, suntem niște ceva-uri nesemnificative în fața Universului. Spunând cantitate, mă refer la toată încărcătura materiei cenușii pe care, într-un timp al existenței noastre, am acumulat-o pentru a ne infatua, folosind-o pentru mărire, pentru onoruri, pentru
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
pentru a ne infatua, folosind-o pentru mărire, pentru onoruri, pentru o diplomă care să ne aureolizeze. Cine nu are diplomă, în conceptul tuturor, poate fi considerat un nimic, chiar dacă, în situații diferite ne depășesc cu mult, primordial fiind bunul simț. Să nu ne ascundem după palmele pe care le vrem să ne ferească adevărata față. Printre degete ne trădează lumina ochilor, care scânteiază în fața altora, la fel de ascunși ca și noi, străfundurile. Și pentru a fi mai concret în ceea ce am
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
manifestându-și prin aceasta calitatea sa de sacerdot a lui Iisus Hristos, Arhiereul cel veșnic. Cina euharistică la care mar �tirii sunt chemați este pregătită, drept pentru care ei nu trebuie să o sca �pe. Cugetarea lor era stăpânită de simțul comuniunii și al cuminecării la masa Stăpânului. Pentru un astfel de ospăț euharistic, trupurile lor tre �buiau așezate pe altarul de jertfă, iar, dacă nu mureau acum, viața veșni �că nu mai putea fi răscumparată prin moarte. Trupurile lor condamnate
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
sau consistenței răului, care constă în „necunoașterea cauzei celei bune a lucrurilor”9. Aceasta, ne relatează Sfântul Maxim, orbind mintea omenească dar deschizând larg simțirea, l-a înstrăinat pe om cu totul de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au părăsit frumusețea dumnezeiască menită să alcătuiască podoaba lor spirituală și au socotit zidirea văzută drept Dumnezeu, îndumnezeindu-o datorită faptului că e de trebuință pentru simțirea trupului; iar trupul propriu legat prin fire de
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a alterat mișcându-se împotriva firii spre împlinirea ei prin simțuri. De aceea, Dumnezeu, dorind mântuirea noastră, a înfipt
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a alterat mișcându-se împotriva firii spre împlinirea ei prin simțuri. De aceea, Dumnezeu, dorind mântuirea noastră, a înfipt - spune Sfântul Maxim - providențial în această plăcere, ca pe un
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a alterat mișcându-se împotriva firii spre împlinirea ei prin simțuri. De aceea, Dumnezeu, dorind mântuirea noastră, a înfipt - spune Sfântul Maxim - providențial în această plăcere, ca pe un mijloc de pedepsire, durerea și moartea, ca să limiteze nebunia minții”13. Nici în urma căderii, omul nu a realizat gravitatea ei, ci a
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
-i întăresc și îi împuternicesc curajul, de poate spune după dumnezeiescul apostol: < >(2Cor.XII,10). Dar pe cât sunt de folositoare bolile acestora, pe atât de vătămătoare sunt ele celor ce-au sporit în ostenelile virtuților și s-au ridicat deasupra simțurilor și au ajuns la vederi cerești. Căci îi întrerup de la îndeletnicirea cu cele dumnezeiești, le îngroașă prin dureri și greutăți partea înțelegătoare a sufletului, o tulbură cu norul descurajării și usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul mai vorbește depre o întristare interioară și o întristare exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
mai vorbește depre o întristare interioară și o întristare exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea după Dumnezeu, ce îsoțește încercările și pătimirile cele fără de voie e împreunată cu bucuria duhovnicească. Dintre roadele acesteia, Sfântul Casian spune că „face pe om osârduitor și ascultător spre toată lucrarea cea bună
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
simțim din partea ei „tulburarea pătimirii” 71, adică o suportăm cu nădejde și răbdare, ca venind de la Dumnezeu, Cel care ne iubește și Care vrea să ne folosim de viața aceasta, pentru câștigarea celeilalte vieți. Între lupta pentru virtute și durerea simțurilor, percepută ca o suferință trupească, există o legătură intrinsecă. Lupta pentru virtute înseamnă strâmtorarea trupului, înfrânarea lui, strunirea acestuia, după cum lipsa virtuților înseamnă dezechilibrul trupului. Mersul pe cărarea virtuților, spune Sfântul Isaac Sirul, este tulburat de mâhnire pentru trup, boli
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
O trupă de acrobați făcuse tot felul de tumbe și sărituri, iar apoi un uriaș musculos ridică tot felul de obiecte chiar și oameni, însă astea nu erau nimic pe lângă cea avea să urmeze fiindcă cel mai mult îi înfierbântă simțurile Salomeea, fiica Irodiadei și a lui Filip, cea mlădioasă ca trestia, care își îmbrăca trupul cu voaluri transparente și își se înfrumuseța cu măgăritare, aur și mătăsuri aduse din China ori diamanate din India. Aceasta dansă atât de grațios încât
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
și a lui Filip, cea mlădioasă ca trestia, care își îmbrăca trupul cu voaluri transparente și își se înfrumuseța cu măgăritare, aur și mătăsuri aduse din China ori diamanate din India. Aceasta dansă atât de grațios încât lui Irod, cu simțurile încordate la maxim i se tăiase pur și simplu respirația. Desigur își dădu seama de frivolitatea dorințelor sale și păru să nu dea atenție prea multă acelui dans al unei copile aproape, mai ales că toții ochii se îndreptau când
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
frivolitatea dorințelor sale și păru să nu dea atenție prea multă acelui dans al unei copile aproape, mai ales că toții ochii se îndreptau când spre Salomeea când spre el. Aceasta se unduise în mișcări care aproape că lezau bunul simț și Irod chiar se întreba câteodată dacă acestă frumoasă fată nu devenise o persoană adultă în adevăratul sens al cuvântului. Savura în schimb frumoasele momente care îi desfătau privirea. Se lăsase în cele din urmă pradă ritmului instrumentelor și dansului
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
mântuitoare, până la prefacerea, pâinii și vinului în Trupul și Sângele Lui și la împărtășirea de ele, atunci El și faptele Lui trebuie să domine spațiul principal al locașului biseri �cesc: „Icoana conduce prin privirea ei cu credință de la vederea prin simțuri la contemplarea spirituală și la întâlnirea tainică cu sfintele persoane și cu faptele mântuitoare reprezentate în ea... Aceasta presupune că întâlnirea harică cu cel reprezentat nu este o simplă opinie subiectivă, ci bazată pe o prezență obiectivă a celui reprezentat
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
reducă la o știință lumească ceea ce explorează universul, doar folosindu-se de rațiunea (de)căzută. Este obligatoriu să renunțăm la orgoliul ce ne face să credem că putem vorbi despre orice, oriunde și oricum. O conștiință învăluită de sinceritate, bun simț și smerenie ne ajută să cinstim prin tăcere multe lucruri, care sunt mai presus de cunoașterea noastră analitică și discursivă. Contemplarea creației cere un apofatism, o experiență a lumii ca și creație a lui Dumnezeu, în care complexitatea interrelaționării elementelor
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
după chipul lui Dumnezeu și prin practicarea virtuților ajunge să dobândească înfățișarea (asemănarea) cu Dumnezeu. Sfântul, deși contemplă lumea în timp, el depășește cadrul temporal, se desfată privind rațiunile duhovnicești ale lumii, care sunt mai presus de timpul natural, accesibil simțurilor noastre. Fără să fie anulat planul natural, acesta este transfigurat. Este important să subliniem faptul că în toată dinamica îndumnezeirii creației, Sfântul Maxim nu exclude, nu anulează universul văzut, ci dimpotrivă virtuțile și întreaga cunoștință duhovnicească sunt plasate într-un
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
multe ori la erori în înțelegerea și, mai grav, folosirea unor termeni (adică transmiterea greșelii, creându-se pericolul generalizării ei). Sigur că e preferabilă evitarea cuvintelor necunoscute sau vag cunoscute, dar tentația etalării unui lexic rar bate, în cazul multora, simțul și practica prudenței. Răsplata este ridicolul, deși se visase elevația. O profesoară de liceu care și-a asumat și rolul de critic literar (un critic interesant, de altfel) scrie despre „ediția princeps” a unui scriitor contemporan, nici el rău, fără
DEBUT DE PATRIMONIU (EDITIO PRINCEPS) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367048_a_368377]
-
din Canada spre SUA, proprietarii l-au felicitat pentru stabilitate și seriozitate în muncă, fiind chiar uimiți de faptul că el și-a anunțat din timp plecarea. Nu a avut decât de câștigat cu un astfel de comportament, grație bunului simț de care a dat dovadă întotdeauna și a puterii de selecție asupra învățămintelor care i-au stat la îndemână. „Eu îți spun un lucru, faci cum vrei, dar e bine să știi mai multe limbi străine, învață franceza!” și mi-
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
înainte și după revoluție - el a fost purtătorul de cuvânt al stării de fapt al dascălilor din subordine, solidar la bine și la rău, protector necondiționat al oricărui gest sau faptă care servea intereselor școlii. Mămoasă și cu un acut simț al măsurii, ea tempera orice manifestări bulversante, radicale ce-ar fi prejudiciat coeziunea, spiritul de onestitate și de onoare la care lucraseră cu toții nădușind ani de-a rândul. Înarmați cu o experiență evidentă, te aduceau de fiecare dată „cu picioarele
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]