12,660 matches
-
două variabile specifice, e nevoie să îndeplinească și condiția nontrivialității, adică să nu-și propună să testeze o realitate cu totul evidentă (vezi și ***, 1988). Din mai multe cauze, printre care se numără și varietatea, fluiditatea, inextricabilitatea socialului și umanului, sociologia și alte discipline socioumane n-au atins rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și nu posedă nici valențele explicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care-l practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și ipotezelor, culegerea de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de asemenea, că între teoretic și empiric subzistă un fel de feedback pozitiv: ipotezele, teoriile, ideile, în general, potențează cercetarea concretă, iar constatările empirice conduc la formularea de noi ipoteze, interpretări, teorii. Sau, exprimând lucrurile într-o formulă mai generală, „sociologia, asemenea fizicii, este - afirmă Popper (1996, p.23)- un mănunchi de cunoștințe care tind să fie în același timp teoretice și empirice”, ultimul atribut însemnând pentru marele filosof, pe de o parte, faptul că ea se bazează peexperiență - „evenimentele pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în care se produc schimbările actuale sau a felului în care pot fi provocate; • previziuni fondate pe descoperiri empirice încă neverificate (ipoteze); • punerea în relație a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja verificate (interpretarea). Iar un alt clasic al sociologiei, R.K. Merton (1972), sintetizează astfel funcțiile cercetării empirice în dezvoltarea teoriei: • inițiază teoria, prin descoperirea unui fapt neașteptat, „aberant” și capital (fenomenul de „serendipitate”). Neașteptat, pentru că el apare într-o cercetare în care nu se urmărește așa ceva; aberant, deoarece faptul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Max Weber numea „tipuri ideale”. Pe de altă parte, chiar în variantele lor mai puțin riguroase, teoriile tari au o mai puternică valoare de orientare îndescrierea, explicarea și interpretarea socioumanului decât cele ce stau sub semnul vagului. 7. Și în sociologie, cercetările empirice diferă foarte mult între ele, nu numai ca grad de elaborare teoretică, dar și ca pondere a acestei componente (fie ante-, fie postcercetare). Într-adevăr, numeroase investigații nu depășesc deloc simpla descriere sau se ridică extrem de puțin deasupra
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sexuală premaritală, care este frecvența contactelor sexuale ale persoanelor de o anumită vârstă etc. sunt, în sine, informații valoroase atât pentru cunoașterea științifică a vieții sociale, cât și pentru acțiunea practică în domeniu. 8. Prezența teoreticului în cercetările empirice din sociologie, indiferent de ponderea lui, este de multe ori implicită, sub formă de presupoziții netransparente. Este cu totul important ca aceste presupoziții să fie conștientizate și explicitate, înaintea travaliului practic, din două considerente principale: 1) teoreticul, sub forma unui corp de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de către comunitatea științifică a validității instrumentelor și a acurateței rezultatelor. Să ne întoarcem, în finalul acestui subcapitol, la constatarea că, în rândul specialiștilor sociologi, consubstanțialitatea teoretic-empiric este o premisă de bază a activității lor. Nu se mai practică de mult sociologia „de fotoliu”, pur speculativă. Comunitatea științifică este conștientă de raportul strâns dintre cele două planuri și în sociologie. Sunt însă voci - provenind mai cu seamă din rândul celor ce se situează pe poziția lirico-speculativă - care continuă să afirme că cercetările
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
constatarea că, în rândul specialiștilor sociologi, consubstanțialitatea teoretic-empiric este o premisă de bază a activității lor. Nu se mai practică de mult sociologia „de fotoliu”, pur speculativă. Comunitatea științifică este conștientă de raportul strâns dintre cele două planuri și în sociologie. Sunt însă voci - provenind mai cu seamă din rândul celor ce se situează pe poziția lirico-speculativă - care continuă să afirme că cercetările empirice (cu deosebire cele de tip cantitativist) sunt irelevante pentru lucruri atât de subtile cum sunt cele referitoare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă, măsurabile și se conectează unele cu altele prin relații funcționale exprimate prin formule matematice. În jargonul științelor socioumane și al sociologiei, în particular, termenii „cantitativ” și „calitativ” au primit o extrapolare ce se abate mult de la înțelesul lor curent, ajungându-se ca ei să desemneze două mari paradigme. Adaptând o schemă a lui Brayman (1992), diferențele dintre aceste paradigme ar putea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o schemă a lui Brayman (1992), diferențele dintre aceste paradigme ar putea fi reprezentate, sintetic, după cum se vede în tabelul 1.1. Tabelul 1.1. Note diferențiatoare între investigațiile de tip cantitativ și calitativ (după Brayman, 1992) Unii reprezentanți ai sociologiei contrapun în teorie și în practica cercetării cele două abordări sau, oricum, afirmă superioritatea netă a uneia. Tot mai mulți sunt însă autorii care văd complementarități și chiar marcante interferențe între ele, poziție pe care ne situăm și noi. Complementarități
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
linie a tabelului de mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
negată existența structurilor, fie ele sociale, simbolice sau de comunicare; o lume fără nici un fel de ordine, fără entități, procese și caracteristici ferm conturate ar fi de neînțeles. Contrastul puternic dintre abordarea pozitivistă și cea fenomenologică s-a particularizat în sociologie în distincția dintre explicație și „înțelegere” (verstehen) - sau, cum tot mai mult i se spune și în românește, „comprehensiune”. În cadrul explicației, cercetătorul lucrează cu scheme cauzale și cu subsumarea fenomenelor particulare la legi generale; aici el evidențiază legături statistice, influențe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a cantitativului. Acesta este motivul pentru care ne-am simțit obligați să precizăm, foarte succint și, deci, inevitabil schematic, anumite chestiuni care ne vor ajuta mai încolo și la conturarea specificului metodei anchetei în raport cu alte proceduri din arsenalul tehnic al sociologiei. Apreciem că aici, în contextul discuției de față, elementul central de la care trebuie pornit este termenul „cantitativ”, căci „calitativ” se definește, de obicei, prin opoziție cu el. Or, după cum bine se știe (vezi, de pildă, celebra lucrare de statistică datorată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este o variabilă cantitativă cu valori 1, 2, 3, ..., valori care, atașate entității „familie”, exprimă o măsură, iar față de persoanele umane apar ca frecvențe (rezultat al numărării). Oprind aici considerațiile legate de evaluarea caracteristicilor, să observăm, în concluzie, că rareori sociologia, ca și alte științe apropiate ei, e capabilă să măsoare acele trăsături care nu rezultă din caracterul compozit al unei entități. Prin urmare, din acest punct de vedere, disciplinele sociale sunt esențialmente calitative și excesul de zel în a măsura
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valorilor caracterul de forță motivațională, în calitatea lor de date universale. Universale nu neapărat numai în sensul de valori general umane, dar chiar și în acela referitor la rolul lor de principii transsituaționale. Multe studii de teren și experimentale de sociologie și psihologie socială arată că practicarea concretă a valorilor și normelor diferă atât de mult de la o situație la alta, încât acestea își pierd eficiența lor de operatori motivaționali universali, de raționalitate axiologică. Valori, norme și criterii morale (ca just-injust
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
noțiunii de „opinie publică”, considerând acest concept ca fiind imposibil de circumscris științific. Amintim aici numai un celebruarticol al lui Pierre Bourdieu, „L’opinion publique n’existe pas”, publicat inițial în 1973 șirămas până azi un element de referință în sociologia francofonă, dovadă fiind desele referiri la acest text și publicarea lui în una dintre culegerile de texte ale sociologului francez, mereu reeditată (vezi Bourdieu, 2002). Critica lui Bourdieu ne interesează pentru că ea vizează tocmai fenomenul de „opinie publică” așa cum se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
timpului, de-a lungul căruia se cumulează efectul mai multor factori, joacă rolul decisiv. De la punerea lui în circulație, prin celebra lucrare American Voter, în 1960, modelul - cunoscut în engleză sub denumirea funnel of causality - a fost substanțial utilizat de sociologii, psihologii și politologii din SUA, cu precădere, dar și din alte țări. Din câte cunoaștem noi, în România el nu a fost prezentat în literatura scrisă până acum. Iată de ce ne permitem să redăm mai jos acest model, urmat de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de intelectuali, respectivele judecăți negative provenind, firește, din lezarea unor interese specifice, dar și din ignorarea particularităților acestor forme de investigare a socialului, din necunoașterea locului lor în ansamblul arsenalului metodologic de cercetare empirică, din confuzia ce se face între sociologie și anchetă sau chiar între sociologie și anumite genuri de sondaje care cunosc o mare popularitate prin mijloacele de comunicare de masă. Iată de ce ne permitem să dedicăm un scurt paragraf prezentării metodelor cu care operează științele socioumane, în general
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
firește, din lezarea unor interese specifice, dar și din ignorarea particularităților acestor forme de investigare a socialului, din necunoașterea locului lor în ansamblul arsenalului metodologic de cercetare empirică, din confuzia ce se face între sociologie și anchetă sau chiar între sociologie și anumite genuri de sondaje care cunosc o mare popularitate prin mijloacele de comunicare de masă. Iată de ce ne permitem să dedicăm un scurt paragraf prezentării metodelor cu care operează științele socioumane, în general, și sociologia, în special. Ideea principală
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchetă sau chiar între sociologie și anumite genuri de sondaje care cunosc o mare popularitate prin mijloacele de comunicare de masă. Iată de ce ne permitem să dedicăm un scurt paragraf prezentării metodelor cu care operează științele socioumane, în general, și sociologia, în special. Ideea principală pe care vrem s-o subliniem în acest context este aceea că ancheta - și, implicit, sondajul, ca formă specifică a acesteia - reprezintă doar una dintre metodele sociologiei, că ea nu are aplicabilitate universală, utilizarea sa fiind
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
metodelor cu care operează științele socioumane, în general, și sociologia, în special. Ideea principală pe care vrem s-o subliniem în acest context este aceea că ancheta - și, implicit, sondajul, ca formă specifică a acesteia - reprezintă doar una dintre metodele sociologiei, că ea nu are aplicabilitate universală, utilizarea sa fiind benefică doar în anumite situații de cercetare, că ea are limite serioase ce pot fi depășite prin utilizarea în paralel și a altor metode. Prin urmare, sociologii nu pun nici pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce pot fi depășite prin utilizarea în paralel și a altor metode. Prin urmare, sociologii nu pun nici pe departe semnul de egalitate între anchetă și cercetare sociologică. Mai mult, oricine se interesează puțin de ceea ce se scrie în câmpul sociologiei va constata cu ușurință ce loc important ocupă aici literatura de factură metodologică, puține discipline sociale fiind atât de severe cu ele însele, în privința validității rezultatelor obținute, cum este sociologia. De aceea, este bine s-o spunem, pentru eventualii cititori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oricine se interesează puțin de ceea ce se scrie în câmpul sociologiei va constata cu ușurință ce loc important ocupă aici literatura de factură metodologică, puține discipline sociale fiind atât de severe cu ele însele, în privința validității rezultatelor obținute, cum este sociologia. De aceea, este bine s-o spunem, pentru eventualii cititori nesociologi, că specialiștii domeniului nostru nu-i pot privi decât cu îngăduință și condescendență pe jurnaliștii sau politicienii care încearcă să le dea lecții despre cum ar trebui făcute anchetele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să le atingă doar în parte. Recunoscând valoarea incontestabilă a metodei experimentale în științele naturii, precum și aplicabilitatea ei la unele aspecte ale socialului, nu vom cădea în eroarea de a o absolutiza, locul celorlalte metode, mai cu seamă pe tărâmul sociologiei, fiind totuși unul mult mai important. Iar „celelalte metode” nu sunt altceva decât forme speciale de „observație” sau aparțin acestui gen de modalități de abordare a realului, chiar dacă se deosebesc mult unele de altele și chiar dacă seamănă prea puțin cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
corect afirmația noastră tare despre existența a cinci metode: 1. Fără a intra aici într-o discuție chiar sumară cu privire la sfera și conținutul științelor socioumane (pentru detalii, vezi Iluț, 1997, cap. 1), să precizăm că metodele respective suntspecifice nu doar sociologiei, ci disciplinelor socioumane în general- după cum s-asugerat deja, cu ponderi diferite: în psihologie domină experimentul; în științele educației, experimentul și ancheta; în antropologia culturală, observația participativă și interviul intensiv; în istorie, analiza documentelor și a urmelor(arheologie); în sociologie, ancheta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
doar sociologiei, ci disciplinelor socioumane în general- după cum s-asugerat deja, cu ponderi diferite: în psihologie domină experimentul; în științele educației, experimentul și ancheta; în antropologia culturală, observația participativă și interviul intensiv; în istorie, analiza documentelor și a urmelor(arheologie); în sociologie, ancheta și interviul, dar din ce în ce mai mult și observația. 2. Metodele enumerate de noi sunt, așa cum am afirmat, „de investigare a universului empiric”, mai precis, de culegere a datelor. O serie de alte metode, pe care le-am putea numi „complexe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]