11,582 matches
-
dezvoltat arta mudejară, adică o artă practicată În Spania Între secolele al XIII-lea și al XVI-lea, care s-a inspirat Însă din formele și din tehnicile musulmane și care va fi exportată ulterior În „Lumea Nouă”, după cucerirea spaniolă. Plurilingvismul va favoriza, În special la Toledo, care se găsește ceva mai la nord, activitățile de traducere și, În consecință, o răspândire a ideilor provenind din culturi diferite, deschizând astfel noi domenii ale cunoașterii. Orașele Sevilla, Granada și Cordoba sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această parte a lumii. O efervescență comparabilă cu cea care a avut loc În sudul Spaniei s-a produs și dincolo de Atlantic, grație unei mișcări de populații și de culturi care a consacrat America de Sud și Caraibele drept ținuturi sincretice. Colonizările spaniolă, portugheză, franceză și engleză, transferurile de populații europene și africane, la care s-au adăugat mai târziu deplasările de hinduși, chinezi și levantini, fiecare nou „val” redescoperind pământurile indiene din cele două Americi și din Caraibe, au format acolo un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din iluzia unei universalități prin conformism, Însă acestea nu au reprezentat decât momente de rătăcire. Marea majoritate a artiștilor au Înțeles rapid interesul alegerilor estetice hrănite de o interculturalitate mai bogată chiar decât ar părea la prima vedere (prin cultura spaniolă, arta mudejară, de exemplu, se regăsește În America Latină) și care a permis orice Îndrăzneală. Să Îndrăznească: este tocmai ceea ce au făcut foarte de timpuriu poeții și artiștii de aici, urmând exemplul călugăriței Juana Inès de la Cruz, care, Încă din secolul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
remarcabilă Înflorirea artistică” (Samaniego, 1980, p. 78). În aceste focare de interculturalitate, Îmbogățirea reciprocă a tradițiilor va conduce, conștient sau nu, la căutarea unei noi formule artistice elaborate pe baza unui melanj de influențe, În cadrul căruia aporturile europene, În special spaniole, portugheze, italiene și flamande, vor fi supuse unei prelucrări indigene pentru a conduce la o expresie artistică cu totul nouă. În Brazilia, viziunea artistică a Africii negre va contribui și ea la prefacerea aporturilor Bătrânului Continent (portugheze, dar și olandeze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
semnul interculturalului, căci Wifredo Lam s-a născut pe 8 decembrie 1902 la Sagua La Grande, o mică localitate (În ciuda numelui) din Cuba, dintr-un tată chinez, Yam Lam, originar din Guangzhou, și o mamă metisă, cu ascendență neagră și spaniolă, ceea ce face ca numele complet al pictorului să fie de fapt Wifredo Oscar de la Concepción Lam y Castilla. Împrejurările l-au așezat pe Lam la intersecția mai multor culturi, din care el a știut să extragă un imens profit artistic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
civil, la care a și luat parte, și, În 1936, o expoziție a lui Picasso, care a constituit pentru el un șoc atât de puternic, Încât l-a calificat drept „comoție”. A fost apoi rândul Parisului: Întâlnirea cu marele pictor spaniol și Începutul unei lungi prietenii și al unor lungi schimburi de idei despre artă. Tot În capitala Franței a cunoscut alți pictori, ca Matisse, Braque, Miró, și pe poeții Tristan Tzara, Paul Eluard, Michel Leiris și, În sfârșit, pe André
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alegere ne obligă la o discuție asupra termenului, Întrucât cuvântul „creol” se referă În special la albi, adică la europenii născuți În Antile, după cum ne spun diversele dicționare și lexicoane. Astfel, vechiul dicționar Ribaut ne oferă următoarea definiție: „Din cuvântul spaniol criollo, care are aceeași semnificație. Acest cuvânt desemnează nașterea, În Indii, a unor indivizi originari din alte părți ale lumii; termenul se aplică și animalelor. Totuși, este de obicei folosit pentru a-i desemna pe europeni” (Ribaut, 1840, p. 486
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multe altele, supraviețuiesc ca diaspora dispersării propriei etnii și exilului lor, În ciuda unei atitudini ostile destul de generalizate, uneori crudă și inumană față de ele din motive diverse și adesea neîntemeiate, printre care se numără și un antisemitism multisecular. Altele, dimpotrivă (republicanii spanioli, italienii, portughezii, polonezii din Franța), se diluează În mulțimea de emigranți și, după o fază de integrare care durează În general una sau două generații (În cursul căreia mica lor comunitate de origine joacă rolul de „mediu de legătură”), sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau evenimente despre care presupunem că atestă o aspirație eternă Înspre libertate și demnitate. Putem cita În acest sens (lista nu este exhaustivă) revolta sclavilor conduși de Spartacus, Magna Carta din 1215, declarația lui Paul al III-lea Împotriva coloniștilor spanioli, Petition of Rights din 1628, writs of Habeas Corpus din 1679 sau Bill of Rights din 1689. În realitate, această interpretare scapă din vedere un punct esențial: raportul pe care Îl Întrețin Declarația americană din 1776 și cea franceză din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Doctrina modernă a dreptului natural nu poate fi așadar Înțeleasă fără raportarea la om În general, făcând abstracție de apartenențele sale specifice. Premisele ei trebuie căutate În secolul al XVI-lea, În ceea ce a primit numele de „a doua scolastică spaniolă” și În operele lui Francisco de Vitoria (admirator al lui Erasmus), Bartoloméo de las Casas și, mai ales, Francisco Suarez. Acesta din urmă, În De Legibus ac Deo legislatore, este cel care „Înscrie dreptul În lege, o lege a moralității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adică de voința de a afirma unitatea națiunii Împotriva hegemoniei puterilor ecleziastice. Risorgimento (1860-1861), Kulturkampf (1871-1878) și Sonderbund În Elveția au fost mișcări marcate depreocuparea pentru o neutralitate laică. Modelul iacobin francez a influențat Însă mai mult țările latine. Republica spaniolă (1868-1876), Portugalia (1908-1917) și Mexicul au cunoscut puternice manifestări de laicitate antireligioasă, ca reacție la clericalismul creștin triumfător. În domeniul școlar, intenția laică s-a afirmat la nivel internațional cel mai rapid și cu cea mai multă suplețe. Încă din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și ale Caraibelor (Roberts, 1972) sau the world musics (Taylor, 1997). De altfel, nu putem decât să ne bucurăm de diversitatea sensibilităților În acest ultim domeniu, de la tango finlandez la fado portughez și la celebra java pariziană, de la flamenco gitan spaniol la rebetiko grecesc, de la seoul blues sau han coreene la dor, doină și cântec de mahala românești sau de la talab arăbesc la dutar uzbek (Demeuldre, coordonator, 2003). Apariția rock-ului și semnificațiile sale Rock-ul ne pune de la bun Început
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
special din Africa și India, menită să contrabalanseze În colonii eliberarea sclavilor. Propunerea aceasta ne amintește de cea formulată cu mai bine de trei secole Înainte, imediat după descoperirea Lumii Noi, de Bartolomeo de Las Casas, care obținuse din partea Coroanei spaniole suplimentarea mânii de lucru autohtone cu mână de lucru servilă importată din Africa, propunere care a fost una dintre cauzele apariției comerțului cu sclavi negri. La vremea respectivă, soarta negrilor (era de bănuit!) nu a fost cu mult mai bună
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
text, atunci cînd acestea devin obiect al cercetării lui Eugeniu Coșeriu, atrage atenția studiul Socio- și etnolingvistica. Bazele și sarcinile lor, ce constituie comunicarea prezentată, în 1978, la un congres ținut în Brazilia 16. Fiind tradus în românește după versiunea spaniolă, acest studiu a permis, desigur, o corespondență terminologică optimă, însă se poate constata aici că autorul echivalează uneori discursul cu textul: "a studierii "limbii" și a "discursului" (sau "textului")"17, "este obiectul lingvisticii discursului (sau a "textului")"18. Există, desigur
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intenție, o finalitate. Eugen Coșeriu, respingînd în mod justificat pretenția gramaticilor transfrastice de a fi simultan părți ale gramaticilor unor limbi și științe ale textului în general, propune o lingvistică textuală, încă din 1955, în articolul său publicat în limba spaniolă, "Determinación y entorno. De los problemas de una lingüística del hablar", (Romanistisches Jahrbuch 7, Berlin, 29-54; reluat în Teoría del lenguaje y lingüística general, Madrid, Gredos, 1973: 282-323). Lingvistica textului, în viziunea lui Coseriu, trebuie concepută în termenii sintaxei funcționale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
entorno este cuprins între paginile 282-323. 13 Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 291. 14 Ibidem, p. 294. "Știința" reprezintă aici ceea ce, mai tîrziu, va denumi competență (expresivă). 15 Ibidem, p. 315. 16 Traducerea românească, făcută după versiunea spaniolă, realizată de autor și tipărită în 1983, a fost publicată în volumul Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, Chișinău, "Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spectatori. „În România, dacă-l dăm în cinci, șase copii și avem peste 30.000 de intrări o să fim foarte fericiți“, a spus regizorul la o conferință de presă de la TIFF. De două ori Lăzărescu 9.000 de euro - prețul spaniol al Lămpii cu căciulă Scurtmetrajul Lampa cu căciulă, regizat de Radu Jude după un scenariu de Florin Lăzărescu, a fost laureat sâmbătă, 16 iunie, cu Danzante Priz în valoare de 9.000 de euro, la cea de-a 35-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
în palmares și Marele Premiu la festivalul de la Bilbao, un premiu la Sundance, Trofeul DaKINO, premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj, obținut la Festivalul Filmului Est-European de la Cottbus sau Marele Premiu pentru scurtmetraj, la festivalul de la Montpellier. În gala festivalului spaniol au mai fost premiate peliculele Nasija, regizată de spaniolul Guillermo Rios Bordon, Porno, de germanul Jan Wagner sau Abandonatti, în regia lui Joan Soler. Tradus în germană Romanul lui Florin Lăzărescu, Trimisul nostru special, pentru care autorul a primit locul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ultimul film străin care v-a cucerit? Am propus publicului anul trecut un film sud-african, Tootsi, care a și luat, de altfel, Oscarul pentru cel mai bun film străin. Un film foarte bun. Am scos pe piață filme italiene și spaniole foarte bune. Ideea este că sunt filme de calitate peste tot. Dar trebuie să dai șansa unui tânăr cineast să progreseze, pentru că e un lucru rar ca cineva să fie genial la 20 de ani și să continue tot așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
singura scuză a evreilor de a nu-l vedea pe Mesia sosit nu călare pe un cal alb, exclusiv pentru salvarea lor, ci pe un asin pentru a mântui lumea întreagă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski nu este un iezuit spaniol, terifiat de dezintegrarea status-quo-ului, ci ar putea fi personificarea poporului evreu. În ce ne privește pe noi creștinii, trebuie să avem înțelepciunea de a nu face greșeala lor la a doua venire a lui Hristos. Din această perspectivă, profeția lui
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în loc de moldov(e)an și limba moldoveneacă: din rațiuni politice <footnote A se vedea cazul lingvistului sovietic G. V. Stepanov, care în 1966 susținea că limba română și limba moldovenească se află într-o situație similară cu cea a limbii spaniole din metropolă și din celelalte țări hispanofone, pentru ca în 1972, cînd devenise director al Institutului de Lingvistică al Academiei de Științe din URSS, să-și schimbe părerea: relația dintre limba română și limba moldovenească footnote> , „replică hotărîtă la campania de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
el însuși se prezintă pe coperta a IV-a. Explicația pe care o aduce colegiul redacțional (nu se știe din cine e compus, dar probabil autorul are motive să-l țină secret!) descumpănește, era acum diferită de cea dintre limba spaniolă vorbită în Spania și cea vorbită în alte țări hispanofone. Pentru că pare a fi scrisă nu în limba moldovenească, ci chiar în limba română: „Transformările radicale care s-au produs de vreo 12 ani în Republica Moldova au afectat profund toate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
limbă produc conflicte și războaie“ (2, 190), civilizația însăși este văzută ca „un produs armonios al omenirii, presupune, ca o condiție neînlăturabilă, colaborarea dintre geniile atît de variate ale marilor națiuni. Națiunea engleză, ca și cea franceză, germană, italiană sau spaniolă, tocmai mulțumită deosebirilor dintre ele, au adus, fiecare, un prinos neprețuit la tezaurul comun al civilizației umane. Deznaționalizarea unui popor îl transformă întotdeauna într-un corp inert, într-o greutate moartă care se pune în calea propășirii mondiale“ (2, 191
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ca și Al. Popescu-Telega, Lecturi romanice, București, 1939. Dintre lucrările românești dedicate unei singure literaturi, în sine necompara-tiste, dar, la nivelul culturii romanice devenind un fapt de relație între literaturi, un fapt deci, de literatură comparată, semnalez: Impresii despre literatura spaniolă, 1946, București, reeditată în 19iî5, a lui G. Călinesou, precum și o serie de valoroase cursuri universitare, rămase, din păcate, în formă litografiată: Charles Drouhet (de origine franceză, dar născut și trăit în România, 1379-1940), între 1915 și 1939, a prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
-lea ; Ramiro Ortiz, începînd cu anii dinainte de primul război mondial și pînă spre mijlocul deceniului al IV-lea, cînd pleacă din țară, ca și Al. Mareu, au ținut cursuri de istoria literaturii italiene: Al. Popescu-Telega, despre literaturile iberice, mai ales spaniolă (menționez și volumul Cervantes. Viața și opera, București, 1944); I. Iordan, Istoria literaturii italiene (curs), Iași, 1928 și o masivă Crestomație romanică (lucrare colectivă, condusă de I. Iordan), București, 1962, alături de numeroase studii filologice. La acestea trebuie adăugate alte studii
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]