6,992 matches
-
de cea indiană. Înclin să nu fiu însă de acord cu o asemenea opinie, decît poate, parțial, în cazul lui Socrate. În India nici nu avem de-a face cu ceea ce grecii vor numi filosofie, ci cu o formă de spiritualitate esențialmente religioasă. Să fie grecii doar niște sistematizatori ai ideilor culese de la "barbari" ? Așa credea, bunăoară, și Clement Alexandrinul. Sigur că, în și după perioada axială, ideile se cam amestecă, iar Alexandria era un creuzet în care se amalgamau în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
stabilim noi centre și noi periferii în Europa, doar după criteriul avuției, chiar dacă ne-am "dezrobit" de adevăratele valori umane și le-am înlocuit cu un nou vițel de aur. Germania a mai încercat să conducă Europa pe baza unor spiritualități deformate și am văzut ce a ieșit. Totuși, parafrazîndu-l pe Țuțea, Iisus Hristos nu s-a născut la Erfurt. Max Weber, da. De asemenea, știm că d-na A. Merkel e fiică de pastor, iar actualul președinte al Germaniei, J.
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nationaux face à la mondialisation, Ellipses, Paris, 2007; * Chambon Jean-Louis, Chinamerique. Un couple contre nature ?, Eyrolles, Paris, 2010; * Chomsky Noam, Speranțe și perspective. Neoliberalism vs. Democrație, Paralela 45, București, 2011; * Chopra Deepak, Mladinow Leonard, Războiul viziunilor asupra lumii. Știință versus spiritualitate, Ed. Trei, București, 2012; * Chouraqui Andre, Cele zece porunci ale zilelor noastre, Humanitas, București, 2012; * Compagnon Antoine, Antimodernii, Art, București, 2008; * Compte-Sponville, Le capitalisme est-il moral?, Albin Michel, Paris, 2009; * Corzine Amy, Viața secretă a Universului: În căutarea sufletului științei
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
numele său adevărat Diego Pires, reușește să plece din Portugalia, revine la iudaism sub numele de Solomon Molko și sfârșește prin a se proclama Mesia. Episoadele Reuveni și Molko atestă importanța fermentului mesianic la cripto-evreii din Portugalia, parte integrantă din spiritualitatea noilor creștini. Acest activism mesianic este înainte de toate revelator pentru aspirațiile și așteptările unui întreg grup care trăise o transformare traumatică într-un trecut încă recent. Apogeul acestei febre se situează în secolul al XVII-lea, când sabatianismul se dezvoltă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
numai sărăcia permite bogăția, ca în pilda cu bogatul și săracul Lazăr, mergînd pînă la materialismul cel mai grosier, numai neputința cheamă atotputernicia și "cînd sunt slab atunci sunt tare", ca Sf. Pavel. E esență de creștinism și esență de spiritualitate în general, una ce are viitor în prezentul durabil de care ne învrednicim. Un discipol al lui Buddha spunea, în sutra Inima înțelepciunii perfecte, că "Natura formei este goliciune, natura goliciunii este formă. (...) Senzațiile, percepțiile, formațiunile mintale și conștiința sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
am înlocuit cunoașterea cu o sumă de cunoștințe, compasiunea cu mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar putea salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă știință ci scientism, în timp ce și în partea cealaltă, mulți nu fac distincția între religie, abordată de multe ori fundamentalist, și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ne-ar putea salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă știință ci scientism, în timp ce și în partea cealaltă, mulți nu fac distincția între religie, abordată de multe ori fundamentalist, și spiritualitate, aceasta din urmă avînd o respirație mai largă pentru că se bazează pe experierea directă a dimensiunilor neobișnuite ale realității. Mai plastic o spune Joseph Campbell, care sublinia că, de pildă, imaculata concepție nu este o problemă a ginecologilor, iar pămîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
bazează pe experierea directă a dimensiunilor neobișnuite ale realității. Mai plastic o spune Joseph Campbell, care sublinia că, de pildă, imaculata concepție nu este o problemă a ginecologilor, iar pămîntul făgăduinței nu reprezintă o proprietate funciară... Atît știința cît și spiritualitatea autentice se bazează pe probe și astfel s-ar putea completa reciproc dacă am da jos ochelarii de cal și am respecta mai mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el undeva se unesc în mod necesar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
probe și astfel s-ar putea completa reciproc dacă am da jos ochelarii de cal și am respecta mai mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el undeva se unesc în mod necesar. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
principii mafiote. Asta e, măcar în parte, tirania fiscală. 3.4. Fragilitatea vanității Economiștii noștri puri și duri (mai mult duri) se forțează cu o pasiune demnă de o cauză mai bună să extragă reflecția economică din sfera culturii, a spiritualității în general, și să facă din ea un soi de știință pozitivă, un set de lecții tocmai bun pentru o școală profesională. Cu cît ești mai îngust în gîndire, mai "specialist", parcelînd și reparcelînd cîmpul cunoașterii, cu atît ești mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
creșterea continuă a bunăstării tuturor ar fi posibilă. Homo oeconomicus a uitat măsura, și-a abandonat conștiința și suferă desigur întreaga rasă umană. Oricîte inginerii sociale s-ar elabora în retortele unor cabale plutocrate, incertitudinea rămîne, din fericire paradoxal, iar spiritualitatea adevărată mă tem că nu e cea pe care autorul o desemnează prin thymos, și nici raționalitatea, care înseamnă "a calcula", înțelesul său originar fiind departe de cel de "zeiță" pe care i l-au conferit revoluționarii francezi (Nota bene
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cea pe care autorul o desemnează prin thymos, și nici raționalitatea, care înseamnă "a calcula", înțelesul său originar fiind departe de cel de "zeiță" pe care i l-au conferit revoluționarii francezi (Nota bene: bine finanțați de bancheri). Păi ce spiritualitate e aceea în care băncile practică celebra camătă, în mod chiar excesiv, deși e ferm interzisă în toate religiile și în primul rînd în cele abraha mice. În ce constă moralitatea secretului bancar și al paradiselor fiscale? Ce fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
e aceea în care băncile practică celebra camătă, în mod chiar excesiv, deși e ferm interzisă în toate religiile și în primul rînd în cele abraha mice. În ce constă moralitatea secretului bancar și al paradiselor fiscale? Ce fel de spiritualitate este aceasta în care statele pot să moară, dar băncile nu, în care banul a devenit mai important decît omul? Ce fel de spiritualitate este aceasta în care peste 90% din tranzacțiile bursiere au caracter pur speculativ? Da, omul vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cele abraha mice. În ce constă moralitatea secretului bancar și al paradiselor fiscale? Ce fel de spiritualitate este aceasta în care statele pot să moară, dar băncile nu, în care banul a devenit mai important decît omul? Ce fel de spiritualitate este aceasta în care peste 90% din tranzacțiile bursiere au caracter pur speculativ? Da, omul vrea să fie respectat. Dumneavoastră, bancherii, aveți sentimentul că o faceți? Autorul e convins că a găsit optimul reglemen tărilor, plecînd ca și K. Menger
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
occidental, impuls bine autohtonizat mai apoi, valorizînd specificitățile spațio-temporale, ci și despre o piață a ideilor, tot mai originale, o piață a inovațiilor. Să nu uităm că avem a face, în cele mai importante cazuri, cu țări-civilizație, țări continent, cu spiritualități și culturi foarte profunde, unele reînviate, ce inspiră în mod determinant comportamentele, inclusiv cele economice, în marșul lor pentru competitivitate. După sute de ani de colonialism și imperialism al Nordului și Vestului, care au născut însă și noi germeni de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
reprezentanții celor trei religii pot nu doar conviețui, ci lucra împreună, respectîndu-se reciproc, cine a înțeles să valorifice ceea ce le unește, sau ceea ce le completează reciproc și nu ceea ce le dezbină, conduce lumea. Deci se poate. Pentru că le unește aceeași spiritualitate. Fac diferență între religii și spiritualitate. Cu cît primele devin mai spiritualizate, cu atît se regăsesc întru spirit. Căci Unul este Dumnezeu! 4.14. Ultimul papă? Vaticanul este una dintre principalele centre de guvernanță ale lumii, un centru care pare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
doar conviețui, ci lucra împreună, respectîndu-se reciproc, cine a înțeles să valorifice ceea ce le unește, sau ceea ce le completează reciproc și nu ceea ce le dezbină, conduce lumea. Deci se poate. Pentru că le unește aceeași spiritualitate. Fac diferență între religii și spiritualitate. Cu cît primele devin mai spiritualizate, cu atît se regăsesc întru spirit. Căci Unul este Dumnezeu! 4.14. Ultimul papă? Vaticanul este una dintre principalele centre de guvernanță ale lumii, un centru care pare să aibă tot mai multe probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
care Sorin Alexandrescu îl numea inspirat "paradoxul român". 5.9. Domnul Marelui Cuvînt "El este moartea morții și învierea vieții!" (Mihai Eminescu) Universul e plin de semnificație și are o menire. Ele scapă științei, poate și religiilor, dar nu și spiritualității. Aceasta vizează un tărîm invizibil, transcendent, aflat înlăuntrul Sinelui, o scînteie din Dumnezeu ce trăiește în profunzimile ființei umane. Ființa este Ființa și rațiunea de a fi a Ființei trebuie căutată în însăși Ființa perfecțiune divină, scopul final. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
evoluție. Putem fi și pedepsiți prin involuție, totul e drept. Putem fi iertați, Iisus ne-a lăsat pentru asta o rugăciune atît de frumoasă... Amintisem despre aleatoriu. Prietena cea mai bună a aleatoriului este entropia. Forța opusă entropiei este evoluția. Spiritualitatea susține evoluția și îi conferă domi nație și ireversibilitate. Evoluția face salturi de creativitate, care se petrec sub formă cuantică. De pildă, apa este formată din două gaze invizibile: hidrogenul și oxigenul. Un necunoscător ar avea toate motivele să se
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de permisiunea științei pentru a exista. Asta pentru că mintea este și un mare amăgitor: realitatea există, dar ne-a fost ascunsă de jocurile minții și înlocuită cu un surogat. Principala problemă este trecerea de la realitatea exterioară la cea interioară. Numai spiritualitatea ne poate ajuta aici. Oamenii au nevoie de semnificație, de valoare, de viață. Numai trăirea expe rienței interioare a lui Dumnezeu le poate asigura. Divinul trebuie abordat înlăuntru și dinlăuntru, în mod liber, fără constrîngeri exterioare. Trebuie să ne redisciplinăm
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Au dezvoltat contacte fecunde care i-au menținut pe geto daci conectați în permanență la civilizația greacă 21. Elada a devenit pentru mult timp universul civilizațional care și-a extins influența și asupra spațiului românesc, reușind să modeleze inclusiv fondul spiritualității strămoșilor noștri. Chiar Zalmoxis, înainte de a fi acceptat ca zeu suprem, fusese sclavul lui Pitagora. Odată eliberat de filozof, s-a întors printre geto daci pentru a-i învăța tainele cunoașterii, devenind nemuritor. Sub vraja fermecătorului Dionysos, a căzut întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în spațiul românesc cu mult înainte de apariția traco ilirilor. Trebuie să luăm în calcul existența unei comuniuni mult mai importante și, implicit, mult mai durabile, rezultată din împărtășirea de valori culturale. Această realitate profundă, pe care s-a ridicat templul spiritualității românești, este reflectată de oglinda tradițiilor populare străvechi ce au supraviețuit până astăzi. f. Sfintele tradiții În pământul roditor, strămoșii noștri și-au semănat credințele din care aveau să răsară Sânzienele (Drăgaicele)107 și Crăciunul, datini larg răspândite în vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
CIVILIZAȚII Citesc cu încîntare, de mulți ani, cărțile și cronicile din "Convorbiri literare" ale profesorului Tiberiu Brăilean. Textele sale construiesc cu răbdare o operă. O operă atipică, inclasabilă, situată în spațiul, atît de puțin explorat pînă acum, dintre economie și spiritualitate. Cartea prezentă abordează spinoasa și controversata problemă a globalizării. Unghiul nou din care Tiberiu Brăilean privește globalizarea este cel al interrelației dintre politică, economie și Realitate, perspectiva sa fiind astfel una transdisciplinară. Volumul e plin de numeroase și utile informații
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai în-clinat spre contemplare și vrajbă decît spre acțiuni concrete și constructive. Nu întîmplător, el se încheie cu "O istorie a urîtului", cu trimitere la cartea cu același titlu coordonată de Umberto Eco. În fine, ultimul capitol, este unul de spiritualitate, ce încearcă, într-o lume plină de pericole și de amenințări, să ne redea speranța, în-crederea în statutul nostru ontologic de "fii ai luminii" și să planteze "sămînța devenirii" întru mai bine. Se cuvine să aduc calde mulțumiri domnului academician
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
discursul politic, oricît de elocvent, nu va mai fi suficient. Vedetismul comunicațional trebuie să cedeze competenței economice. Partidele politi-ce sunt primele care ar trebui să conștientizeze acest imperativ. În plus, crede autorul, viitorul lumii dezvoltate va fi republican și laic, spiritualitatea devenind o chestiune de ordin individual. Occidentalii au reușit pînă acum, în mod egocentric, să-și atingă obiectivele de suprema-ție, dar au eșuat în ce privește armonizarea socială. Economiștii au crezut în mod eronat că universalizarea economiei trece printr-o unire panstatală
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]