5,409 matches
-
Într-un cuvânt memorabil, zicea că acolo unde este ortodoxia, este interesul României”, și acum, În 1877-78, „când .... tot d-l Brătianu face o alianță cu Rusia”. Concluzia lui era că guvernul nu putea reprezenta țara la Congresul de la Berlin, spusele sale fiind aplaudate la scenă deschisă de către tinerii senatori liberali, care totuși, trei luni mai târziu, trimiseseră pe Brătianu și Kogălniceanu la Berlin. Oricât de nedibace a fost acțiunea diplomatică a României Înainte de intrarea În război, acțiunea militară fusese prea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
noastră, de o legislațiune prin care să-i dăm drepturi de care să se poată bucura, prin care să-i dăm bunul trai”. Ideea avea să fie enunțată și În discursul din 14 aprilie 1895, când a declarat, completând cele spuse anterior „casele acestea nu urmăresc numai cazuri izolate, nu urmăresc numai unele accidente Întâmplătoare, ele urmăresc și un alt țel, acela de a asigura o pozițiune mai bună nu numai bolnavilor, văduvelor și orfanilor, dar ele vor să permită crearea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
crize de idioție; plângeam, solidar cu copăcelul torturat. Datorită eseului lui Fowles, Copacul, mi-am închipuit lunga viață de copac muiat de ploi, clătinat de vânturi, dormind în picioare sau visând cu fruntea argintată de lună. Mi-am amintit de spusele unui cireș din Blaga, copac veșnic prădat de cireșe. Spunea cireșul: "Stelele deasupra mea, n-are cine mi le lua". Mi-am adus aminte de mari personalități din istoria copacilor, de Gorunul lui Horea, de Teiul lui Eminescu, de Platanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Ea însă, râzând, mă asigura că, din când în când, oamenii învie... "De Paști învie lumea, spunea, asta-i regula lăsată de Dumnezeu". Cu timpul m-am deprins și eu cu tehnica propriei înșelăciuni și am început să cred în spusele Țurcăniței. Așa se nasc miturile. Cartea, ca subiect cotidian Sunt la modă discuțiile despre soarta cărții și a literaturii. Cărțile, adunate de sute de ani, au devenit, de mult, o constantă a vieții. Câte case, atâtea cărți; poate tot atâtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un căpitan înfricoșător (Flint) și o comoară ascunsă, pe care o râvnește toată lumea. Neuitatele aventuri piraterești sunt completate, ulterior, de notațiile lacunare din carnetul găsit în cufărul lui Bill (prădări de vase, poziții geografice misterioase, împărțiri ale prăzilor), de frânturile spuselor marinarilor de pe His paniola, auzite clandestin din butoiul cu mere și de cârâielile papagalului bucătarului Long John Silver, el însuși martor la nenumărate ticăloșii pe mare. Sunt pomenite nume celebre de căpitani, Roberts, England, nume de vase cunoscute drept corăbii
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
fi singura [238] scăpare din situația actuală, dacă Rușii se vor dovedi tot așa de slabi de cuget ca diverșii Fabricius, Killinger și Comp! În asemenea condiții nu e de mirare că Horia Sima refuzase „invitația”, mai ales că - după spusele lui Medrea - fusese poftit la Berlin de către Himmler, locțiitorul Führerului la conducerea partidului național-socialist, pentru sfârșitul aceleiași luni, ca oaspe al partidului. Mai bine de un ceas i-am demonstrat lui Medrea că vizita lui Antonescu ne va fi fatală
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
apartenență (cel a cărui parte suntem), când nu avem curajul să ne asumăm diferența, încercăm să migrăm în grupul de referință (cel a cărui parte ne-ar conveni să fim), să-l imităm, să-i intrăm în grații. Uităm adesea spusele lui Blaga: „Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura”. Astfel se hrănesc complexele după care femeile aspiră să imite nediscreționar bărbații, romii se dezic de apartenența etnică pentru a fi acceptați, guvernanții imită limba normelor externe fără
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fiu-său, Nicu, care o să iscălească un tratat cu Moscova. Mi s-a părut atunci că sună a inspirație kaghebe așa că am protestat. - Decât așa, mai bine cu bătrânul. Abia după evenimentele din decembrie care, în parte, au confirmat cele spuse de elev, am înțeles că acesta nu mâncase ciuperci: în planurile securității exista o variantă pentru înlăturarea lui Ceaușescu. Dacă varianta aparținea filialei ieșene sau era valabilă pentru oficinele din toată țara, istoria va limpezi lucrurile. Revin acum la Piața
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
al acestei limbi, este greu să ajungi la documentele românești fără să ai un traducător al acestor inventare. La Suceava, la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, dar și în orice fonduri arhivistice românești nu se găsesc informații despre Nectarie Cotlarciuc, potrivit spuselor și cercetărilor istoricului Vasile Diacon. În ceea ce privește arhiva bisericii din satul Stulpicani, aceasta s-a pierdut în incendiul care a avut loc în cel de-al Doilea Război Mondial, după cum istorisesc bătrânii satului și părintele Silviu Horga, parohul sfântului locaș care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
anului au fost folosite 33.667 volume de către 13.370 cititori. Din totalul de 420.144 de volume, numai 139.597 erau cărți românești. Aceasta este activitatea pe care a întreprins-o Nicu Cotlarciuc ca bibliotecar. Cu siguranță, observând cele spuse mai sus, putem concluziona că biblioteca, alături de biserică, au fost pentru Nectarie Cotlarciuc acele două surse nesecate care i-au dat mereu puterea de a munci și a trăi. Galeria bibliologilor români ar fi incompletă fără figura mitropolitului Nectarie Cotlarciuc
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
in limiting the population of diamondback moth in Moldavia, Romania care s-a bucurat de un succes deosebit, deoarece prezentam un complex impresionant de specii parazitoide, care limitează populațiile acestui dăunător în proporție de 80-90%. Ca o confirmare a celor spuse menționez că, în decembrie 1990, în timpul Congresului, am fost ales în Comitetul Director al IOBC Global Working Group on Biological Control of Plutella, Asian Vegetable Research and Development Center. De atunci și până astăzi întrețin relații cu cercetătorii de la A
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în altele mai mici. Funcționarul de la ghișeu și-a ridicat sprâncenele, le-a scrutat cu minunăție și, cu un mic zâmbet de compasiune, le-a schimbat moneda. Și dintr-aceste florilegii am putea povesti la nesfârșit. Don Calabria, prin aceste spuse «voletti» voia să încerce umilința și obediența bunelor surori, dar o făcea în mod burlesc, pentru că «sfințenia, spunea, e ceva serios dar nu serioasă». Surorile care trăiau în Micuța Casă erau în număr de 9, plus 3 copii. Spațiul era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
reforme se resimte ecoul din Appunti riservati ale lui don Calabria și ale ideilor care circulau printre preoți, în cartea sa Apostolica vivendi forma. Proiectul invocă și o schimbare de orientare în domeniul ecumenic. Iar aici se copie întru totul spusele lui don Calabria. Mai cere, de asemenea, și reducerea diecezelor italiene: de la 284 la 140. Episcopii să fie aleși dintre cei mai capabili și zeloși. În plus, papa să se facă promotorul ideii unui cler inter-diecezan, disponibil pentru oricare dieceză
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu iaculatoria: „O, Isuse, aprins de iubire“ și o strofă din cântecelul Maicii Domnului „Când mă gândesc la soarta mea, că sunt fiul Mariei...“. Apoi a ațipit ca într-un somn liniștit. Doctorul Luigi Vantini, reîntors către orele 16,30 spuse: „Acest somn îmi pare suspect“, și a constatat hemiplegia cerebrală dreaptă. A avut dreptate, pentru că la ora unu din 4 decembrie, a încetat să mai trăiască». APENDICE Istoria canonizării don Luigi Piovan postulatorul cauzei de canonizare Păcătosul sfânt: «Tu ești
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dezastrelor prezente, pot apărea de mică anvergură și într-atît de depășite de realitățile zilelor actuale, încît interesul pe care îl trezesc este doar de natură arheologică. Un istoric reputat, Daniel Halévy, a publicat un Studiu asupra accelerării istoriei inspirat, după spusele criticilor, de prefața lui Michelet la lucrarea sa despre secolul al XIX-lea: "Unul dintre faptele cele mai grave și mai puțin remarcate este acela că mersul timpului s-a schimbat complet; s-a iuțit într-un mod foarte ciudat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fie angajat. Pe deasupra, Cancelarul fusese inspiratorul recentei întrevederi de la Abbazia dintre regele George al Greciei și regele Carol, dorind ca efectele acestui contact amical să nu fie distruse de obținerea decretului dorit de guvernul român. (Mai tîrziu, la Viena, din spusele directe ale lui Franz Iosif către ministrul nostru, am înțeles că această problemă a cuțovalahilor era considerată de Austria drept o manevră electorală a partidului conservator român aflat la putere, în vederea cîștigării unor sufragii printr-un succes de politică externă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
țarul a semnat ordinul de mobilizare contra României a corpului de armată de la Kiev, Moghilău și Odesa; mi-a arătat decretul pe masă la Țarskoe Selo, acum patru zile, la audiența ce mi-a acordat-o cînd am plecat..." ( Veracitatea spuselor lui Nehliudov a fost confirmată de mai multe surse, cum ar fi un articol al contelui Kokovțov, fost Președinte al Consiliului, apărut în "Revue des Deux Mondes" după terminarea războiului din 1914-1918.). Astăzi, în lumina evenimentelor și grație posibilității verificării
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
groasă, cu centură lată, cu capul strîns într-o plasă pentru păr, mi-a amintit cît se poate de bine pe Lillas Pastia în Carmen de Bizet. Un accent greu de definit, un pic limuzin, o frîntură tuluzan, dădea expresivitate spuselor sale. Abia pornisem discuția că mi-am și dat seama că pledoaria mea, pregătită spre a fi cît mai convingătoare, era inutilă, întrucît avea cîștig de cauză încă de la început. Laval, personal, se declara foarte dornic să meargă să-l
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și era deja pionier. — Ia cârpa aia de la gât și șterge tabla! i-a spus profesorul Popescu-Zorica. Grünberg l-a reclamat la cancelarie, iar eu - ca să fac pe nebunul, altfel de ce? - i-am convins pe mai mulți colegi să nege spusele șefului clasei. Pastenague mă ascultă cu o ureche distrată și trage cu ochiul la o japoneză care avea picioarele mai puțin curbe decât celelalte. Zice: — Cu voie sau fără voie, regimul comunist a dus la infantilizarea populației. Asta a fost
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nici în Academie (deși, după părerea lui Marin Mincu, face totul ca să fie!), nici în vreo altă instituție culturală mai de prestigiu. I s-a dat un nenorocit de premiu (ex aequo!) pentru roman de două parale pe care, după spusa editorului, nu-l cumpără nimeni nici de frică. În ultimul timp își pierde vremea scriind articole prin ziare. Acum mă zgâlțâie ca un apucat, mă împinge de pe un scaun ca să-mi ia locul în fața computerului. Mă tratează de impostor, de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lipsi! Emisiunile avînd drept temă fotbalul au dominat ecranele televizoarelor în săptămîna de după meciul cu Danemarca. Ieri, majoritatea ziarelor românești, nu numai cele de sport, au găzduit pe prima pagină declarațiile lui Hagi. Aceeași presă românească a reflectat pe larg spusele lui Victor Ponta în scandalul gazonului. Toate informațiile au putut ajunge la oameni pentru că în fața reportofoanelor și a camerelor video n-a existat nici o stavilă. Aflînd cele întîmplate, românii s-au simțit mai puternici, li s-a adus la cunoștință
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Ne surprinde prin facultatea vorbirii articulate și ne arată că am greșit atunci cînd l-am catalogat drept ventriloc de limbă spaniolă. Grăiește tocmai acum, cînd, după cum a jucat, ar trebui să tacă. Zice că i s-au interpretat greșit spusele și că nu se retrage sau, ca să fim pedanți, că nu se mai retrage, dezamăgind astfel încă o dată milioane de suporteri ai reprezentativei cărora ieșirea lui din echipa națională tocmai le luase o piatră de pe inimă. Octav Cozmîncă, pe post
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a trăi, ci pentru a nu muri, proiectând, întru supraviețuire, nimicirea în aura altora, postulați drept inamici. Victime nesfârșite acompaniate de incalculabile distrugeri îmi asistă teribilul drum. Plânsul pentru ceilalți devine plângere pentru mine ce mă aflu abia acum, după spusa bibilică, în văile plângerii. Nu mai sunt decât o entitate golită de abisul conștiinței ce lupt, ghidat artificial spre un indefinit crepuscular, mereu așezat propagandistic în fața mea sub titlul de victorie. Mi-am abandonat numele conștiinței și sunt o uniformă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
defunctă întru beznele spiritului. Mai întâi, suflarea lor străbate trâmbițele nenorocirilor cathartice pentru ca apoi să-și reverse afluxul de viață divină prin trâmbița reînnoirii, resurecției universale. Această viața este suflată peste întinderile sterpe, secătuite ale spiței umane decadente generând, după spusa Apocalipsei, un pâmânt nou și un cer nou. Așezat în mijlocul cotidianității captive iluziilor ce slăbesc constant potențialitățile spirituale ale omului, poate că și eu voi fi izbit de nenorocirile inaugurate prin sunetul celor șapte trâmbițe, ne-auzite nici de mine
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
publicate. Am văzut cum vorbește dl Maiorescu de "sfaturile" lui Alecsandri. Și sunt convins - ceea ce reiese și din Amintirile dlui Panu - că și influența dlui Maiorescu se datorește mai mult personalității sale, influenței sale directe, decât articolelor sale. Din cele spuse, se mai explică și o altă deosebire dintre vechea școală critică și dl Maiorescu: deosebirea în privința curentului poporan și a celui istoric. Vechea școală este poporanistă și istorică, pentru că criticii vechi au fost romantici și apărători ai originalității limbii și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]