6,333 matches
-
că ar trebui ca ei să le respecte. „Asupra nici unui subiect de interes uman, cu excepția teologiei”, spunea profesorul John Chipman Gray, „nu au existat atât de multe scrieri dezlânate și speculații nebuloase ca despre dreptul internațional”1. Același lucru trebuie spus și despre moralitatea internațională. Teoreticienii au propus precepte morale la care politicienii și diplomații ar trebui să se gândească serios pentru a face relațiile dintre națiuni mai pașnice și mai puțin anarhice, cum ar fi respectarea promisiunilor, încrederea, cu alte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
majorității politicienilor că anumite limitări morale restrâng utilizarea războiului ca instrument de politică externă. Politicienii au minimalizat ravagiile războiului și, de la începutul istoriei, și-au justificat propria participare în termenii apărării sau ai datoriei religioase. Evitarea războiului în sine - altfel spus, a oricărui război - a devenit un țel al diplomației doar de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Cele două Conferințe de Pace de la Haga din 1899 și 1907, Liga Națiunilor din 1919, Pactul Briand-Kellogg din 1928, care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
personală a individului în cauză și indignarea publică ce ar urma incidentului, și atunci avem măsura profunzimii schimbării care a transformat etica politicii externe în ultimul timp. Astăzi, o asemenea ofertă ar fi privită ca o invitație la trădare, altfel spus, o încălcare a celei mai fundamentale dintre toate obligațiile morale în afacerile internaționale - loialitatea față de propria țară. Când a fost făcută și chiar când a fost relatată, cu puțin timp înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea, era o propunere care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a Uniunii Sovietice și a reprezentanților Lumii a Treia, pare să fie aceea de a profita de coexistența a două blocuri în cadrul aceleiași organizații internaționale, care permite folosirea neostentativă a tehnicilor diplomației tradiționale. Organizația Națiunilor Unite ar deveni atunci, astfel spus, un nou decor pentru vechile tehnici ale diplomației. Așa cum secretarul general s-a exprimat în raportul său anual din 1955: Abia am început să folosim posibilitățile reale ale Națiunilor Unite de a reprezenta cel mai potrivit instrument pentru relaxarea tensiunilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dintre cele mai stringente probleme ale societății contemporane. Conceptul de mediu înconjurător desemnează ansamblul spațio-temporal al componentelor materiale ale Universului care influențează funcționarea sistemelor biologice. Aceste componente pot fi abiotice, biotice sau sociale, de o mare diversitate și complexitate. Altfel spus, mediul înconjurător este ansamblul factorilor naturali (apă, aer, sol, subsol, energie solară, ș.a.) și organismele existente, care în interacțiune cu toate procesele acestora determină condițiile de viață ale omului și perspectivele de dezvoltare ale societății contemporane. Din punct de vedere
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rol multifuncțional important în ameliorarea mediului de viață, în combaterea poluării, conservarea resurselor de apă, combaterea eroziunii solului ș.a. Ele reprezintă un filtru foarte eficient pentru reținerea particulelor care poluează aerul și fixează noxele toxice prin diverse procese metabolice. Altfel spus, spațiile verzi contribuie la ameliorarea microclimatului. Importanța vitală a spațiilor verzi este dată de rolul esențial al acestora în îmbogățirea cu oxigen a atmosferei și reducerea CO2 din aer. Prin producerea oxigenului și consumarea CO2 vegetația, în special cea lemnoasă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
resurselor profunde ale organismului se constituie în tot atâtea mijloace și intervenții terapeutice convergente. Se poate justifica oportunitatea anumitor terapii neconvenționale asociate (complementare) din cadrul medicinii ecologice în măsură să genereze categorii de efecte similare cu cele ale medicinii alopatice. Altfel spus, asemănarea și implicit apropierea dintre cele două categorii de acțiuni terapeutice (dispersie/tonifiere) rezultă din faptul că ambele generează în principial aceleași categorii de efecte prin proceduri diferite în măsură să elibereze o anumită cantitate de energie și informație. Fenomenele
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
birocratizarea excesivă (problemele care nu se încadrează în raționalitatea amănunțită predefinită nu sunt recunoscute ca existând; în virtutea omniscienței regulamentare, se propun soluții anterioare la probleme cu totul noi). # Extensia exagerată a raționalității birocratice generează în mod paradoxal iraționalitatea birocratizării. Altfel spus, soluția ce pare rațională într-o organizație superbirocratizată este de fapt irațională în raport cu realitatea problemei abordate (Vlăsceanu, 1993, p. 117). # Același lucru este valabil și pentru adhocrație: atâta vreme cât instabilitatea și tranziența se mențin în anumite limite tolerabile, ea este eficientă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și în organizație. În legătură cu construirea acestor sociograme apar însă o serie de probleme: pentru Moreno, „atomul social” ale cărui relații interpersonale trebuiau relevate era individul; grupul ca întreg, luat deci în totalitate, poate să apară în calitate de atom social? - sau, altfel spus, este posibilă utilizarea sociometriei în marile organizații sau ea are valabilitate doar pentru grupurile restrânse?; dacă acest lucru este posibil, există instrumente specifice pentru determinarea relațiilor informale ale grupurilor?; care sunt restricțiile de ordin metodologic în efectuarea unor astfel de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să‑și recompenseze subordonații și va face ca aceste recompense să fie contingente cu scopurile specifice; va indica subordonaților tipul de comportament care să‑i conducă cel mai rapid la realizarea scopurilor. Acesta este de fapt binomul cale‑scop. Altfel spus, subordonații vor fi motivați de comportamentul și stilul liderului în măsura în care acestea le influențează expectațiile și valențele. Teoria „cale‑scop” conține trei categorii de elemente: stilurile de conducere ale liderilor, caracteristicile subordonaților, factorii ambientali. House și colaboratorii săi stabilesc patru stiluri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conjunctura prezentă etc.), fie, pur și simplu, datorită hazardului. Ele nu sunt deci expresii exclusive fie ale personalității, fie ale situațiilor, așa cum postulau teoriile personologice și cele situaționale, ci, mai probabil, ale acțiunii conjugate a celor două variabile, mai exact spus, ale acțiunii persoanei în situație și ale situațiilor personalizate. În al patrulea rând, combinarea celor cinci stiluri considerate fundamentale, acțiunea lor simultană sau succesivă dau naștere la alte stiluri derivate, cum ar fi: stilul paternalist, stilul pendular, stilul compensator, stilul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este infailibilă, ci ea poate fi reluată, corectată; el nu maximizează, ca omul economic-rațional (nu alege cea mai bună variantă dintre cele existente), ci „satisface” (caută direcții de acțiune care să satisfacă sau care să fie suficient de bune; altfel spus, decidenții nu caută „profitul maxim”, ci „profitul adecvat”, nu „prețul optim”, ci „prețul rezonabil”); nu studiază exhaustiv alternativele raționale - dimpotrivă, procesul de căutare se oprește când o soluție satisfăcătoare a fost descoperită; este puternic influențat de mediul organizațional, de regulile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
făcute o serie de precizări. La prima vedere, am fi tentați să considerăm că participant este orice persoană care face parte nemijlocită (și fizică) din organizație și care, prin activitatea ei directă și indirectă, contribuie la realizarea scopurilor organizaționale. Altfel spus, participant este persoana care influențează deciziile. Ce se întâmplă însă cu persoanele care nu sunt membre ale organizației, dar care, în schimb, sunt vital afectate de activitățile organizației - ca utilizatoare ale unor servicii - sau afectează organizația într-un mod vital
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al Managementului, de cele mai multe ori schimbarea venind de sus în jos. Apoi, deoarece managementul calității totale se focalizează pe perioade lungi de timp, apare dificultatea menținerii lui în actualitate, mai ales dacă managerii și participanții așteaptă rezultate imediate, mai exact spus, îmbunătățiri extreme în timp scurt (Johns, 1998, p. 539). Practica celor 5S Din punct de vedere teoretic, practica celor 5S a fost fundamentată științific prin anii ’90, ea fiind ulterioară celorlalte de mai sus. Mai exact, în anul 1991, japonezul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
încărcătură afectiv-motivațională și conativă, împingându-l pe individ spre acțiune. d. Angajarea în activitatea participațională este, poate, acțiunea cea mai specifică și proprie comportamentului participativ. Ea ridică două probleme: 1) cum și cât se implică angajații în activitățile participaționale - altfel spus, care este intensitatea participării; 2) cum putem identifica și măsura comportamentele participaționale. Intensitatea participării variază de la individ la individ, de la grup la grup, de la organizație la organizație, în funcție de formele participării, de factorii facilitatori sau perturbatori ai ei, de efectele/beneficiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
impuls; celălalt - stare subiectivă de plăcere), dar prin considerarea faptului că doar motivația duce la schimbarea comportamentului, în timp ce satisfacția nu presupune o astfel de schimbare, lasă să se înțeleagă că doar motivația influențează performanța în muncă a oamenilor − mai larg spus, participarea lor, nu și satisfacția. El intră în felul acesta în contradicție cu alți autori care, prin cercetări concrete, au stabilit legătura ce există între satisfacție și comportamentul productiv, performanțial al oamenilor. Un alt autor, Martin G. Wolf (1970), pornind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din vedere unitatea lor și mai ales interacțiunea dintre ele. În relațiile dintre motivație și satisfacție esențiale ni se par a fi trei enunțuri. Primul dintre ele precizează că starea de satisfacție/insatisfacție este un indicator al motivației, mai bine spus, al modului ei eficient sau ineficient de realizare. Am putea considera din acest punct de vedere că starea de satisfacție echivalează cu un consum adecvat al motivației care permite realizarea activității propuse, a obiectivelor ei, iar starea de insatisfacție, cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prestigiu și poziție socială. Rămân însă suficient de multe alte trebuințe care nu pot fi satisfăcute prin intermediul banilor. Motivația profesională Tipul de motivație pe care îl avem în vedere are ca sursă stimulatoare sau evocatoare situația de muncă − mai exact spus, însăși munca. Ea apare din raportarea omului la munca sa, la particularitățile ei de desfășurare. Dacă în motivația economică activitatea constituia doar un mijloc pentru obținerea unor stimuli capabili să satisfacă anumite trebuințe, de data aceasta activitatea reprezintă un scop
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
învingător-învins”, bazată pe rivalitate, pe jocurile de putere pentru realizarea propriilor interese, pe forțarea submisivității celeilalte părți. Stilul acomodativ sau conciliant se caracterizează prin cooperarea cu cealaltă parte în scopul realizării dorințelor acesteia, fără susținerea însă a propriului interes. Altfel spus, el reflectă un comportament cooperator, dar nu și asertiv. A mai fost denumit și „îndatoritor”, deoarece presupune înțelegere, submisivitate, acordarea unei șanse. Atitudinea față de acest stil este divergentă. El poate fi perceput fie ca un act dezinteresat, ca o strategie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
plăcintei”. Într-o negociere, părțile adverse au de împărțit o plăcintă. De cele mai multe ori una dintre părți fie își însușește toată plăcinta, fie își rezervă bucata cea mai mare. Este situația în care o parte câștigă și alta pierde − altfel spus, un joc cu sumă nulă. Rareori părțile se gândesc la faptul că există o plăcintă mai mare, după cum se exprimă Levinson, Smith, Wilson (2004, p. 30) sau care ar putea deveni mai mare și îndestula toată lumea. Dacă negociatorii ar gândi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fenomen identificat. Și Maslach, la fel ca și Freudenberger, considera în perioada anilor ’70 că burnout-ul este specific profesiunilor de asistență sau de ajutorare. Contrar însă lui Freudenburger, care amplasa cauza burnout-ului în individ, în trăsăturile lui de personalitate (altfel spus, în intrapsihic), Maslach o amplasează în „mediul muncii”, în „relațiile” presupuse de muncă, deci în interrelațional și psihosocial. Munca împreună cu alții într-o relație de ajutor se află „în inima” burnout-ului, credea Maslach. În afara contribuțiilor celor doi autori la definirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
plătit suplimentar pentru perioade mai lungi sau mai scurte de șomaj, pentru programe de recuperare psihosocioprofesională, pentru refacerea propriului ei echilibru. Considerat după amplitudinea efectelor, mobbing-ul ne demonstrează din nou „ferocitatea” de care dispune concret și nu doar potențial. Altfel spus, cifrele epidemiologice vorbesc de la sine. În Suedia, anchetele efectuate arată că dintr-un total de aproximativ 4.400.000 salariați, 154.000 de salariați (adică 3,5%) au fost expuși la una sau mai multe agresiuni caracteristice mobbing-ului cel puțin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre cele mai vechi mijloace de exprimare a reacției organismului la o modificare survenită în mediul exterior sau interior. Rolul lor este acela de a restabili echilibrul cu mediul sau de a realiza echilibrul cu mediul exterior sau interior. Altfel spus, rolul gesturilor constă în încercarea de a restabili echilibrul cu mediul sau de a realiza echilibrul pe o treaptă nouă, superioară actul de comunicare fiind în acest caz un COD sintetic de informații utile. Gesturile pot fi împărțite în trei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
poate fi complet separată de celelalte. Credințele, conceptele și comportamentele se articulează În jurul unui sens specific și determină astfel o mare relativitate a legilor economice și de evoluție a societății, deși, În același timp, lumea pare să se uniformizeze. Altfel spus, ceea ce noi separăm În plan abstract și În cadrul disciplinelor științifice este trăit de actor ca o Întrepătrundere pornind de la care el acționează, dinamic, din pragmatism. Omul concret, homo situs În terminologia noastră, nu este la fel de disciplinat ca disciplinele pe care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestor situații prin muncă comunitară. Chicago fiind un oraș cu imigrație recentă și puternică, studiul dezorganizării va fi intim legat de chestiunea relațiilor interetnice. Imigranții nou instalați reconstruiau, după modelul țării lor de origine, comunități puternic afectate de disfuncții. Altfel spus, imigranții se găseau Într-o situație În care slăbirea controalelor tradiționale nu era compensată de o interiorizare a normelor culturii dominante anglo-americane. Sociologii Școlii de la Chicago nu identificau delincvența și criminalitatea cu o trăsătură etnică, ci cu un proces social
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]