KorAP: Find »[drukola/base=stimul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...184 185 186 ...221 >

5,507 matches

Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132

corect și tratament adecvat. Diferențierile se pot face și În privința localizării, calității, intensității, spațialității și evoluției În timp. Dacă durerea este localizată, multifocală sau difuză, tratamentul medicamentos și/sau de recuperare va fi diferit. În cazul țesutului cutanat și subcutanat, stimulii algogeni pot avea un caracter unisau multimodal (mecanici, termici, chimici, electrici). Pentru a produce durere, ei trebuie să atingă o intensitate supraliminară. Experimental s-a demonstrat că stimulii algogeni fizici sau chimici activează separat durerea. În durerea clinică (patologică) Însă

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
sau de recuperare va fi diferit. În cazul țesutului cutanat și subcutanat, stimulii algogeni pot avea un caracter unisau multimodal (mecanici, termici, chimici, electrici). Pentru a produce durere, ei trebuie să atingă o intensitate supraliminară. Experimental s-a demonstrat că stimulii algogeni fizici sau chimici activează separat durerea. În durerea clinică (patologică) Însă, intervine un lot de stimuli de natură diferită și cu acțiune simultană. De exemplu, În durerea din inflamații, intervin atât factori fizici (presiune, distensie) cât și cei chimici

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
caracter unisau multimodal (mecanici, termici, chimici, electrici). Pentru a produce durere, ei trebuie să atingă o intensitate supraliminară. Experimental s-a demonstrat că stimulii algogeni fizici sau chimici activează separat durerea. În durerea clinică (patologică) Însă, intervine un lot de stimuli de natură diferită și cu acțiune simultană. De exemplu, În durerea din inflamații, intervin atât factori fizici (presiune, distensie) cât și cei chimici (apăruți prin lezarea țesuturilor). În ultima vreme, se vorbește de implicarea carențelor nutriționale În diferitele aspecte ale

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
și fibromialgie. Combinații de GABA, glutamină și glicină, neurotransmițători inhibitori, au fost benefice În coborârea nivelului de stress, prin controlul excitării limbice a creierului. Indiferent de natura acestor dezechilibre, În final, un lucru s-a stabilit cu certitudine: creierul interpretează stimulii nociceptivi, indiferent de natura lor, ca fiind nedureroși. Durerea fiziologică (după Dubner 1998) sau așa-zis normală, rezultă din dezvoltarea aferențelor nociceptive normale , după stimuli intenși și care nu alterează receptorii sau căile. După Marshall Devor, În principiu, chiar și

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
de natura acestor dezechilibre, În final, un lucru s-a stabilit cu certitudine: creierul interpretează stimulii nociceptivi, indiferent de natura lor, ca fiind nedureroși. Durerea fiziologică (după Dubner 1998) sau așa-zis normală, rezultă din dezvoltarea aferențelor nociceptive normale , după stimuli intenși și care nu alterează receptorii sau căile. După Marshall Devor, În principiu, chiar și durerea cronică poate fi normală, atunci când este produsă la nivele bazale, prin stimulări noxice repetate, dar care nu modifică sensibilitatea sistemului nociceptiv. Acest fapt se

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
La animale, În cazul stimulării unui nerv periferic cu ajutorul unui curent electric de intensitate progresivă, s-a observat că reflexele nociceptive — indicatorul direct al durerii — au loc numai cînd este atins pragul de excitație al fibrelor Aδ , iar dacă intensitatea stimulului crește și mai mult are loc și recrutarea fibrelor C, reflexele nociceptive devenind mai intense. Stimularea exclusivă a fibrelor C amielinice la om, În condițiile blocării fibrelor mielinice, a arătat că o stimulare unică nu generează senzație, Însă dacă se

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
mult are loc și recrutarea fibrelor C, reflexele nociceptive devenind mai intense. Stimularea exclusivă a fibrelor C amielinice la om, În condițiile blocării fibrelor mielinice, a arătat că o stimulare unică nu generează senzație, Însă dacă se sumează mai mulți stimuli (2-4/sec) apare o durere dificil de descris, localizată obișnuit la extremitatea membrului, În contrast cu tipul de durere ce apare după stimularea fibrelor A delta. Secționarea prin cordotomie a fibrelor Aδ determină perceperea unei senzații nedureroase, dar neplăcute. În ceea ce privește posibilele diferențe

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
precisă, și localizare relativ variabilă, râspândirea fibrelor nervoase fiind frecvent pluriradiculară cu foarte multe interconexiuni. Uneori leziunile mușchilor și viscerelor determină dureri evocate În regiuni cutanate la distanță (durerea „referită"). 1.5.3 Căile medierii extranevraxiale ale durerii viscerale Aplicarea stimulilor algogeni obișnuiți pentru durerea cutanată viscerelor, nu produce durere. Parțial, durerile viscerale sunt transmise pe calea fibrelor vegetative dar nu ele sunt cele considerate a fi algomediatoare. Opinia consacrată este că transmiterea durerilor provenite din structurile somatice profunde și din

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
6 conțin o densitate mare de fibre descendente provenind de la structuri nervoase superioare (Îndeosebi substanța reticulată) care exercită un control asupra aferentelor senzitive ale cornului posterior. Mai mult de jumătate din neuronii stratului l și 2 sunt activați exclusiv de către stimuli termici și mecanici intenși (nociceptivi) prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C cu origine În câmpuri cutanate receptoare mici. Neuronii din stratul 5 sunt activați atît de stimuli nociceptivi cît și tactili, dar de intensitate mică, prin intermediul fibrelor subțiri A

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
de jumătate din neuronii stratului l și 2 sunt activați exclusiv de către stimuli termici și mecanici intenși (nociceptivi) prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C cu origine În câmpuri cutanate receptoare mici. Neuronii din stratul 5 sunt activați atît de stimuli nociceptivi cît și tactili, dar de intensitate mică, prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C respectiv A alfa cu origine la nivelul unor cîmpuri receptoare mai intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În neuronii acestui strat sosesc și stimulii nociceptivi viscerali

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
atît de stimuli nociceptivi cît și tactili, dar de intensitate mică, prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C respectiv A alfa cu origine la nivelul unor cîmpuri receptoare mai intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În neuronii acestui strat sosesc și stimulii nociceptivi viscerali producînduse aici fenomenul de convergență a acestor două tipuri de excitații ce stau la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței albe conțin căi ale durerii

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
C nociceptive ale fascicolului prezintă fenomenul de "Întețire" (windup) În condiții de stimulare repetitivă. Prin experiențe realizate pe maimuțe s-au obținut date care indică convergența mesajelor nociceptive din arii Întinse ale corpului În "unitatea reticulară" unde se codifică intensitatea stimulilor nociceptivi. Într-un articol publicat În Jurnalul Societății Române se Anestezie Terapie Intensivă [119], Mungiu și colab. sublinia că „fenomenul de Întețire este probabil cea mai bună justificare pentru apariția durerii secundare, deși el ilustrează doar o parte din mecanismele

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
sugerează că talamusul ventro-medial poate constitui o importantă structură nociceptivă componentă a sistemului reticular activator ascendent. Modificări În activitatea grupului extins de neuroni talamo-corticali au fost recent asociate modificărilor stărilor de conștiință. Această ipoteză este În concordanță cu faptul că stimuli dureroși pot amplifica o largă activare corticală În manieră direct proporțională. Se suspectează că sistemul subnucleul dorso lateral-talamo-cortical ajută, prin vehicularea informațiilor nociceptive, la apariția reacțiilor corticale de atenție și de coordonare a răspunsurilor (Porto și colab., 1996; Treede și

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
coordonare a răspunsurilor (Porto și colab., 1996; Treede și colab., 1999). Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă cu al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi sunt neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
cu fibrele A alfa și C. De altfel, zona densă a substanței gelatinoase Rolando este un loc de convergență puternică și a altor fibre descendente excitatoare sau inhibitoare. Neuronii din zona marginală (pericornuală, lamina l Rexed) sunt activați exclusiv de stimuli nociceptivi și ar fi de două tipuri: un tip activat numai de stimulii mecanici puternic mediați de fibre A delta și un al doilea grup stimulat de excitanți polimodali nociceptivi (mecanici, termici, chimici) mediați de fibre din grupul A delta

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Rolando este un loc de convergență puternică și a altor fibre descendente excitatoare sau inhibitoare. Neuronii din zona marginală (pericornuală, lamina l Rexed) sunt activați exclusiv de stimuli nociceptivi și ar fi de două tipuri: un tip activat numai de stimulii mecanici puternic mediați de fibre A delta și un al doilea grup stimulat de excitanți polimodali nociceptivi (mecanici, termici, chimici) mediați de fibre din grupul A delta și C. Dar nu toți neuronii pericornuali sunt nociceptori specifici, unele grupe răspuzând

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
mediați de fibre A delta și un al doilea grup stimulat de excitanți polimodali nociceptivi (mecanici, termici, chimici) mediați de fibre din grupul A delta și C. Dar nu toți neuronii pericornuali sunt nociceptori specifici, unele grupe răspuzând și la stimuli nealgogeni. Neuronii din straturile 1,2,5 Rexed din substanța cenușie medulară Își trimit axonii lor spre centrii nervoși superiori. Cei mai mulți axoni se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
al cortexului cerebral, aici realizându-se integrarea complexă subcorticală de fapt a tuturor sensibilităților senzitivo-senzoriale (fără cea olfactivă), motorii și vegetative. Acest fapt explică de ce În caz de lezare a talamusului are loc transformarea și integrarea ca durere a oricăror stimuli intero și exteroceptivi (over reaction). În cursul medierii intranevraxiale, recepția dureroasă primară suferă modificări cantitative prin structuri nespecifice (de ex. formația reticulată) precum și calitative În ceea ce privește nuanțarea ei efectivă la nivel talamic unde durerea se transformă În senzație primară. Impulsurile aferente

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
În centrii amintiți. În 1994, Casey și colab., evidențiază răspunsuri talamice ipsilaterale la durere, sugerând că ele pot fi urmarea mesajelor nociceptive sosite din proiecțiile tractului spino talamic; aceleași studii subliniază și rolul complexului ventro - postero lateral privind răspunsurile la stimulii nociceptivi Înregistrați controlateral (pisici, maimuțe și oameni.) Faptul că microstimularea complexului ventro - postero lateral poate produce senzații puternice de durere, și că leziunile acestuia determină o scădere marcată a senzațiilor somatice controlaterale, inclusiv a durerii, se constituie ca argumente care

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
determină o scădere marcată a senzațiilor somatice controlaterale, inclusiv a durerii, se constituie ca argumente care sugerează că excitarea neuronilor din complexul VPL talamic controlateral „este necesară pentru senzația de durere" (Casey, 1994) și pentru structurarea comportamentului de evitare a stimulilor dureroși (tabel nr. III). Este posibil, pe de altă parte, ca activitatea complexului ventro - postero lateral să fie necesară pentru interpretarea durerii, dar nu suficientă În condiții normale (JonesDerbyshire, 1996). Activarea unor structuri precum cortexul anterior cingulat, insula și cortexul

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
despre rolul talamusului În proiectarea, medierea și modularea subcorticală a durerii există Încă destule incertitudini. Tractul neo - spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea căilor somato senzitive (Dejerine-Roussy, 1906) și se caracterizează prin disestezie termică exteroceptivă și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Proiecția neocorticală Stimularea directă a cortexului are drept rezultat rareori răspunsuri de senzație dureroasă clară fiind vorba mai curând de parestezii, dureri difuze viscerale, senzații de descărcare electrică, toate cu caracter trecător și nesuperpozabile cu durerea clinică sau experimentală prin stimuli algogeni. Există trei arii de proiecție corticală de integrare senzitivă (Fig.1.8.): SI: girusul postcentral (ariile 3, l, 2 după Brodman) și lobului paracentral cu extindere pe girusul precentral și peste sulcusul postcentral; S2: partea posterioară a marginii superioare

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
din complexul nuclear ventro-bazal și grupul nuclear posterior. Durerea ca "interpretare cerebrală a unei excitații periferice" (Leriche) are În scoarța cerebrală o structură importantă În ceea ce privește percepția durerii, cu rol esențial În localizarea topografică a zonei excitate, a naturii și intensității stimulului dureros. Tot la nivel cortical sosesc și informațiile venite pe căi nespecifice din formațiunea reticulată care stimulează difuz suprafața neocortexului. Deși la Început au existat autori care au negat chiar existența proiecției corticale a durerii În condițiile lipsei durerii la

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
corticale a durerii În condițiile lipsei durerii la stimularea corticală directă susținînd că aceasta ar fi somatotopizată și integrată doar la nivel talamic, studiile ulterioare au dovedit că ablația girusului postcentral determină creșterea marcată și imediată a pragului durerii față de stimulii sosiți de pe suprafața centrolaterală a corpului, stare care este urmată frecvent și rapid de exagerarea unor eventuale dureri preexistente, ca și de accentuarea durerii prin stimuli ce depășesc pragul crescut pentru durere (Mountcastle, 1980 citat de Badiu, 1986). S-a

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]