5,450 matches
-
citea Le Monde, Încă mai cînta În corul vreunei biserici sau modela lut la un curs de sculptură. Nimeni nu părea să conștientizeze asta la judecătorie, unde audierile se derulau În stilul lor interminabil, ca o bandă Möbius de proceduri tainice care se tot desfășurau, se inversau și se Întorceau de unde Începuseră. Avocați și jurnaliști, Într-o fizică alternativă În care acțiunea și inerția fac schimb de locuri. Ședeam lîngă señor Danvila, la doar cîțiva metri de Frank și de translatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mai puțin intens acolo. Ne-am croit drum de-a lungul coridorului către o Încăpere mică, a cărei unică fereastră dădea spre livada de lămîi. Cu tot efectul distructiv al focului, era limpede că aici o sensibilitate sofisticată născocise o tainică lume rafinată, aproape desăvîrșită. Un paravan chinezesc lăcuit separa dormitorul de living, iar pe latura opusă căminului, față În față, se afla ceea ce fusese cîndva o pereche de scaune Empire. Doi pereți erau plini de cărți, ale căror cotoare se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
el sau vreun colaborat al lui Îmi dăduse foc la Renault. Motiul, dacă exista vreunul, părea de neînțeles - nu atît o Încercare de-a mă forța să părăsesc Estrella de Mar, cît una de-a mă integra În viața sa tainică. Mi-am pus din nou caseta cu filmul porno filmat În apartamentul lui și am continuat să cred că omul le era prea devotat concitadinilor săi ca să fi putut participa, fie și indirect, la brutalul viol. Dar oare pe soții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să scape cu Saabul din strînsoare și Își reluă circuitul prin Estrella de Mar, am pornit de-a dreptul pe urmele lui. Pe jumătate tur de inspecție, pe jumătate escapadă infracțională, traseul lui Îl purtă printr-o Estrella de Mar tainică, o lume de umbre, a barurilor clandestine, a magazinelor cu casete video hardcore și a drogheriilor dubioase. Nu se produse niciun transfer de bani și am bănuit că scopul primordial al acestei călătorii În trombă era inspirația, o extensie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu îndârjire, ca pe un obiect de preț, foarte ușor casabil, și reușesc să-l depun pe masă fără să fac vreo dandana. Mă uit în trecere la Eduard și la Anda, cum dansează îmbrățișați pe ritmul lent, șoptindu-și tainic la ureche în penumbra din cameră. Sunt conștienți amândoi că sunt frumoși. Frumoși și veseli. Râd întruna. Fericirea lor e un cerc perfect închis, în care nimeni altcineva nu are acces. Eu sunt urâtă și fără nici un haz. Oricum, nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
timpul sau mai degrabă plămădesc o varietate de timpuri: când dense și abrupte, când calme și Întortocheate, dar niciodată greoaie, mecanice, monotone fără de scăpare. Încă mă mai cuprinde acest sentiment În clipa În care intru În vreuna din nenumăratele pădurici tainice de la granița dintre Devon și Dorset, unde locuiesc acum. E ca atunci când lași În urmă malul pentru a intra În apă, Într-un alt mediu, Într-o altă dimensiune. Când eram mai tânăr, senzația era acută. Furișatul În pădure Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
s-au petrecut lucrurile, primejdiile aduse de cel de-al doilea război mondial au făcut-o inevitabilă. Am fost nevoiți să plecăm din suburbia noastră din Essex și să ne refugiem Într-un sat din comitatul Devon, unde toate dorințele tainice aveau să-mi fie Îndeplinite cu mult mai mult decât În visele mele cele mai nesăbuite. În noul meu univers am dat uitării, Încântat, colecția măruntă de pomi fructiferi zbârciți și Îngrămădiți a tatălui meu În schimbul Americii de copaci naturali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de copaci prăbușiți, transportați și Înălțați din nou; și că acoperișurile lor trebuie să li se fi părut celor care le Înălțau nu atât acoperișuri, cât coronamente artificiale. Până și cele mai mărunte păduri au secretele lor și locurile lor tainice, hotarele lor nemarcate - și sunt convins că toate clădirile sfinte, de la cea mai impunătoare catedrală până la cea mai mică capelă, În toate religiile lumii, descind din aura naturală a anumitor crânguri sau locuri Împădurite. În mijlocul lor, ne aflăm printre cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
infanterie ascunsă până acum, Îngrămădită sub cel mai abrupt coborâș al pantei, aproape de baza costișei, din ierburile joase și bălării se Înalță ceea ce căutăm: o brazdă Îngustă, neregulată, de vârfuri de copaci, un val arboreal gălbui. Pentru mine, această pădure tainică, poate cea mai stranie din Întregul regat, nu se ridică de fapt ca o linie de infanterie. Se ridică asemeni unei năluci. Nu-mi amintesc acum Împrejurările exacte ale celeilalte, unice, Întâlniri cu ea; doar că trebuie să fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
și ațintind spre orice Friț, care dădea să le să vorbească, puști-mitraliere, cu o cadență de tragere nemaivăzut de rapidă. Tot mai sfioase în fața leșioasei dimineți de toamnă istovită, ce mistuie ierburile arse, cele din urmă steluțe se ascund în tainice urne cinerare, pe când trâmbe de lumină izbesc dinspre Est, pe neașteptate și pârloage de flăcări sar dincolo, până peste culmea Țarinei Baisei. Die Totten reiten schnell, zise, iarăși, în liniștea posacă a Țarinei pustii a Baisei, glasul lui Iuga. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
m-a furnicat prin mădulare, simțind că în echipa noastră, se stârnește primejdie aprigă, asmuțită de suferința nemâncării și de hâda nălucă a înfometării Ci, în adevăr, Pamfil Duran, năimit de bănuiala că Enea Căpută ar avea rezerve barosane și tainice de tain în desagă, s-a ridicat asupra lui precum leul Zicând: ai slănină și pâine și le ții numai pentru tine, lepădătură burgheză, în loc să faci parte la toți, care suntem la fel de flămânzi?... Iar Enea Căpută, încrâncenându-și privirile, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și a satelor care demolase până și venerabilul lăcaș ridicat, cândva, în negura veacurilor, atribuit lui Pătru-Mușat Voievod cel Dintâiul, nu vorbise fiindcă-l luase gura pe dinainte. Se exprimase mânios, chiar intenționat și conștient, însă, numai către cel mai tainic, cel mai devotat, cel mai de încredere prieten, notificând: Când Dictatorul va veni, în orașul B., în vizitele sale de lucru... Na,na, na! Ducele Caca-Bessssa, din Odesa! perorase, pe loc, prietenul său devotat și discret, adversar înverșunat al oricărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de maimuțică, de dimensiunile unui ou de găină cu urechi, purtat de un trupșor tot atât de minuscul și de fragil precum al unei Prințese a libelulelor. Chemată autoritar, printr-un alt șuier melodios, maimuțica sări din candelabrul înfrunzit verde în poiana tainicei păduri. Târându-și coada lungă prin iarba mătăsoasă, ea se opri la picioarele echipate într-un soi de sandale ale lui O'Piatră. Înclinându-și către ea panașul multicolor, stăpânul o ridică în brațe. Cu un gest delicat și precaut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tustrei în iarbă, trăgându-și picioarele încrucișate sub ei, pentru a se simți mai comod în timp și în spațiu. Vorbiră la început mai rar și mai potolit pe urmă, își continuară convorbirea fără chinga sfielii și precauției despre firea tainică și despre puterea tămăduitoare a plantelor și despre aleanul stâncilor bătrâne, care se pleacă și ele, dinaintea Timpului sfărâmător de destine. Dialogul lor își alese drum peste talazuri de nisipuri cântătoare ale Marelui pustiu, peste forfotirea brâului de foc al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sale, după multă carte și pricopsire cu multă minte, în care intrau mai ales învățăturile cele solomonice, după multe cercări istovitoare, pe care nici exercițiile soldaților Cetății nu le pretind, parveneau la biruințe, șiretenii, vicleșuguri și trucuri din cele mai tainice și mai înspăimântătoare, încât ajungeau să fugă pe sus, prin văzduhul străveziu, așa cum putem noi să alergăm pe pământul tare. Mai puteau să facă și alte solomonii de care tuturora le era frică și tremurau. Însă Legea, prima lege a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nevoie de ajutorul lui. Îi face tăcut semn să suie pe capră lângă el. Ajung repede. Postul de jandarmi se află în fundul unei curți mari. În față, lume multă. Numeroși țărani, printre ei femei și copii, discută cu voce scăzută, tainică. Au aerul că-și împărtășesc unii altora un secret teribil. Murmurele se opresc la apariția lui. Îl privesc cu atenție, unii dintre ei îi dau cuviincios binețe, iar el le răspunde "Bună ziua". Împinge portița legată de gardul maro cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Și în inima mea te-am păstrat, Ca un vis minunat..." Cu fiecare notă depășită pe portativ glasul insinuant al cântăreței săvârșește un balet intim al sentimentelor în sufletele ascultătorilor ce vibrează la unison, uniți într-o clipă magică de tainica și invizibila acoladă a sunetelor muzicale. Un dop de șampanie pocnește inoportun. Câțiva protestează, scandalizați. Apoi nu se mai aude decât cântecul, discret îngânat de cei care cunosc versurile. Cu un gest melancolic, fata ridică spre buze vârful degetelor unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ea? De ce se află aici și unde duce acest drum? Împrejur, nimeni. Doar stânci uriașe și piscuri modelate în forme ciudate acoperite cu brazi înalți, îmbrăcați în promoroacă. Printre ei aude cum se fugăresc numeroase șoapte care-și răspund la fel de tainic, dar simte că prezența invizibilă din spatele lor nu vrea să-i facă rău. Dimpotrivă, o stare ciudată de bine și relaxare o pătrunde ca un fluid dens și concentrat până la ultima fibră. Un singur lucru o întristează. Pustiul din jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se vâneze în continuare ca niște animale. Se furișează atent pe lângă ziduri până în apropierea casei unde localizase lunetistul. Oboseala este uitată, rămâne instinctul vânătorului. Nu se grăbește, orice greșeală poate să-i fie fatală. Sub pașii precauți, zăpada trosnește scurt, tainic. Pătrunde în curte printr-o spărtură a gardului. Aici, numeroase scobituri, tranșee, grămezi de cărămizi sparte și moloz. Din vârful unui copac pipernicit și scheletic vine croncănitul funebru al unei ciori. Darie se oprește un moment ca să scruteze atent fațada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
înainte de 23 august. Odată cu schimbarea situației politice din țară pierduse orice speranță că poate afla ceva despre soarta Smarandei. Deși după analiza rece a raționalității Marius acceptase că nu mai este în viață, mult timp după aceea, într-o zonă tainică și obscură a conștiinței, își repetase că ea încă există și cât de curând va apare după primul colț din nou în viața lui. Credință statornică, dar odată cu trecerea timpului se surprindea uneori întrebându-se cu sufletul obosit, dacă dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Și asta poate aduce unora nervozitate, cu siguranță frică. Iar frica miroase al dracului de tare ca animalul să nu-și încerce șansa. Privește în jurul său, dar nu vede nimic altceva decât copaci încărcați cu omăt, vagi siluete în bezna tainică a nopții. "Poate avem noroc să găsească altceva pentru vânat...". Continuă să înainteze făcând semn oamenilor săi să nu slăbească pasul. Tocmai îndepărtează o creangă din calea lui când simte instinctiv pericolul. Chiar în față, la nici câțiva pași, enorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dorea sub palmele lui, să știe că ea și dragostea ei este acolo, lângă el. Glasul locotenentului, abia auzit chiar și de cel care pronunțase ca un cântec numele, parcurge repede spațiul camerei și cea căreia i se adresase chemarea tainică deschide ochii. Privirea ei se oprește direct asupra lui Marius și atunci el se vede pe sine, așa cum arată acum. Cu uniforma murdară, pe alocuri ruptă, slab, palid, nebărbierit, cu ochii afundați în orbite și pielea obrazului drept tăiată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
specifică, maniera numită în vremuri trecute “Haus-musik”. Dvorak, compozitorul romantic înclinat spre sonorități simfonice și vocal-simfonice, poate crea și partituri lirice, cuvântătoare în versuri melodice. Este cazul Sonatinei pentru vioară și pian, demnă de această titulatură miniaturală grație motivației discursului tainic, plin de aluzii poetice. Cei doi parteneri, amplasați pe podium ca o formație de duo ce ocolește grandilocvența concertantă, au capacitatea unei potriviri ce vine dintr-o îndelungată amiciție muzicală. De aici replici, răspunsuri, paralelisme sonore în care vioara și
Virtuți ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
momentului, postului prin urmare, energic dar tandru în fotografie, înconjurat de copilași bucălați sau de fermecători adolescenți, în ediție îmbunătățită, pe când jocul fotografiilor crește, de la cutia de chibrituri la panoul întins de-a latul unui bulevard, anonimul alegător se rezervă, tainic, într-un temeinic proprietar de mister. Fie că știe de la început cu cine va vota, fie că se va decide în ultimul ceas, alegătorul se complace în starea de marea necunoscută, lăsându-se curtat cu îndelungatul exercițiu al unei curtezane
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
Mussolini este și pe linia Cuvîntului, și pe linia vitalismului lui Sebastian, și consună cu o amintire a lui Felix Aderca: în 1934, în timpul scandalului De două mii de ani..., Sebastian i-ar fi mărturisit lui Aderca una din dorințele lui tainice (cu un cod psihologic ușor de înțeles în condițiile în care se afla Sebastian atunci): " - Cinci minute, înțelegi? Cinci minute (îmi spunea) aș dori să fiu și eu un huligan, să mă simt Stăpîn! Trebuie să fie o voluptate nietzscheană
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]