6,584 matches
-
de tapage plus irrésistible" [Zola, La Сurée, p.302]. 230 Sancționarea soției este mai severă decât cea a soțului din cauza că poate avea consecințe dramatice și chiar cruciale pentru destinul familiei prin teamă de copilul ilegitim, acest intrus care pune temelia descendentei Macquart în celebra familie descrisă de Zola, teama de bolile sexuale, teama de consecințele asemănării și ruinarea familiei. Conform Codului civil al lui Napoleon și ulterior Codului penal (1810), adulterul comis de soție este aspru pedepsit (de la trei luni
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
naționale, care a evidențiat cum pentru cohortele tinere, în ultimii ani, se constată, aparent surprinzător, o reîntoarcere către valorile religioase și către opțiunile asociate tradiției. De altfel, criza economică profundă din aceste vremuri a subliniat o dată în plus că singurele temelii sigure ale societăților în schimbare sunt reperele valorice ferme, neconjuncturale, care reprezintă ancorele pentru o acțiune comunitară, iar societățile tulburate valoric sunt și cele care au făcut cel mai greu față provocărilor crizei, plătind prețul social și individual cel mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
câteva exponate-cheie ale istoriei vieții universitare românești: actul de înființare a primei universități moderne, semnat de Principele Alexandru Ioan Cuza și contrasemnat de ministrul Instrucțiunii, Mihail Kogălniceanu, la 16 octombrie 1860; apoi ciocanul și mistria folosite la așezarea pietrei de temelie a "Palatului de la Copou" (corpul central al universității, ridicat în 1893) sau steagurile primelor facultăți, împreună cu zeci de documente oficiale ale vremii și de colecții de exponate privind istoria intelectuală a universității ieșene, cu figurile ei tutelare sau cu realizările
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
secol și jumătate, care ne ține în subdezvoltare și în infantilism democratic: personalizarea puterii. Artificiul paralegal prin care au fost interpretate prevederile Convenției de la Paris din 1858, care a permis alegerea aceluiași "hospodar" în ambele principate, a fost piatra de temelie pentru apariția conducătorului providențial, a celui care încarnează în sine, puterea, voința, curajul și deșteptăciunea națiunii. Acest tip de conducere personalizată, care aducea în planul organizării instituționale și legislative moderne principiul condotierului civilizator de la 1600, Mihai Bravul, care mărturisea sentențios
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de „restabilirea provinciei Dacia” . Refacerea unor castre ca cel de la Gornea, Orșova, Ad Mediam (Mehadia) în care au stat garnizoane din cunoscutele Legiuni a XIII Gemina și a V-a Macedonica, lucrări continuate de Constantin cel Mare, care reface din temelii municipiul Tropeum Traiani și construiește podul de la Sucidava (Celei), inaugurat în anul 328, precum și cetățile Sucidava, Constantiniana Dafne și Valul, Brazda lui Novac, întărește convingerea că, cel puțin pentru secolul al IV-lea, politica imperială a avut în vedere permanent
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
visul e cântarea... Astfel Îți e cântarea, bătrâne Heliade”. După tot ceea ce s-a Întâmplat mai apoi, dacă avem În vedere respingerea de către „Societatea academică”, a cărei președinte Heliade Rădulescu era, a demersului lui Titu Maiorescu de a reforma din temelii scrisul românesc, și de care cu siguranță Eminescu nu era străin, caracterizarea lui Heliade din „Epigonii” este justificată: „Munte cu capul de piatră de furtune detunată, / Stă și azi În fața lumii o enigmă nesplicată...” În 1877, Eminescu face o altă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
demnitatea cu totul specială pe care Arghezi o Împrumută hrisovului său care, În virtutea apartenenței la un destin istoric supraindividual, devine „al nostru”. Opera constituie astfel În viziunea poetului un instrument socialmente util, dar și un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată sugestia cu care debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ornant, au fost eliminate În favoarea metaforei. Epitetul ornant lipsește aproape cu desăvârșire din cuprinsul poemului. În schimb este uneori prezent epitetul cu Însușiri abstracte și cel care exprimă calități ori caracteristici ale acțiunilor. Structura limbajului poetic eminescian se așază pe temeliile limbii vorbite, adunând la un loc forme și construcții diferite temporal și spațial geografic; dar toate acestea se subordonează, pe de o parte armoniei muzicale generale a versului, iar pe de altă parte, procesului de constituire a semnificației fiecărei creații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exegeți, nu trebuie ignorate și acestea ar fi următoarele: - Tema socială În poezia lui Eminescu este o realitate estetică pe care nimeni n-o poate nega și ar fi de prisos. Lumea a fost clădită de la Începuturi pe o asemenea temelie iar Întrebările pe care marele poet și le pune sunt de natură ontologică. Ideea este afirmată de G. Călinescu, D. Caracostea, N.Iorga, D. Popovici, ca să ne oprim doar la câțiva din cei care nu au afirmat idei gratuite despre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dezaprobarea ori aprobarea faptelor sunt legate Însă de interesele fiecăruia dintre participanții la acțiune. Comportarea lui Ion atacă bazele proprietății. El descinde Însă dintr-o familie românească și atacul lui Împotriva moralei proprietății se Înscrie În principiul dreptului roman, pe temelia dacică. Aici populația păstrează obiceiurile pământului, ea a Învins secole de oprimare și a păstrat conștiința națională. Chiar și atunci când se pune problema alegerii unui deputat În dieta de la Budapesta, acest principiu este respectat. Aceasta este morala proprietății păstrată În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și din alte orașe importante ale țării, după Unire. Cel care și-a adus cea mai de seamă contribuție la dezvoltarea instituției teatrale și a pus bazele repertoriului dramatic național, a fost Vasile Alecsandri. Vorbind despre rolul lui la punerea temeliei teatrului național, autorul neuitatelor „Chirițe...” afirma cu oarecare modestie: „Nu știu dacă am creat teatrul românesc, dar știu că i-am adus o mare contribuție.” Afirmația este confirmată și de Titu Maiorescu În articolul „Direcția nouă În poezia și proza
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gazdele rezervându-le acea politețe stânjenită. 3.2.2.2. Alvar Aalto Alvar Aalto, cel mai important arhitect al Finlandei, este figura centrală a următorului capitol al acestui număr special din "Secolul 20". În Școala pentru viață - o arhitectură a temeliilor de cultură, articol scris de însuși Alvar Aalto, acesta vorbește despre liceul Jyväskylä, înființat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A ales să scrie despre această clădire deoarece "ea se află la originea difuzării acumulărilor intelectuale și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
miazănoapte: Ambasador în Finlanda, București, Niculescu, 2007. Vlădica, Florian, Columna sau o întâmplare mioritică în patria Kalevalei, Craiova, Sitech, 2004. Zotta, Benone, Finlanda, București, Editura Științifică, 1959. 3. Articole. Studii. Interviuri Aalto, Alvar, În Școala pentru viață - o arhitectură a temeliilor de cultură, traducere de Geta Brătescu, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 239. Acterian, Arșavir; Bedros Horasangian, Cu Barbu Brezianu a apus o lume, în "Observator cultural", nr. 407, ianuarie 2008, p. 32. Agvriloaiei, Gh., Premiul Nobel pentru
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Tribuna", an XVII, 19 iulie, 1973, pp. 8-9. 226 Ibidem, p. 8. 227 Dinu Flămând, Reapariția autorului, în "Observator cultural", nr. 474, mai 2009, p. 8. 228 Ibidem. 229 Ibidem. 230 Alvar Aalto, În Școala pentru viață - o arhitectură a temeliilor de cultură, traducere de Geta Brătescu, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 239. 231 Ibidem, p. 241. 232 Ibidem. 233 Acesta și-a început activitatea pe când era încă student la Școala Tehnică Superioară din Helsinki, cu construcția unei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
considerat un bun sprijin în demersurile de recuperare a fondului creativ național, și acel Lovinescu în care nu se puteau găsi elogii necondiționate nici măcar la adresa preamărețului Eminescu. Corneliu Vadim Tudor este, evident, unul dintre fruntași în orice atac orchestrat la temelia ideologiei adverse și nu-i scapă nici E. Lovinescu. Un moment important descris în carte este atacul lui Gogu Rădulescu la adresa protocronismului, atac demarat într-o perioadă în care Rădulescu deținea două funcții extrem de importante în nomenclatura comunistă. Textul publicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
unuia în celălalt; o taină și un înțeles ca la o lojă de frăție ocultă. Fiecare din cei ce pătrundeau aducea apoi pe cine credea mai vrednic și totuși casa era deschisă tuturor deopotrivă. Se citea, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta era preocuparea de căpetenie a maestrului: ce putem face pentru țara care trecea prin vâltoare cu capul la fund și pe care abia nădăjduiam să o scoatem leșinată pe
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
dar și pentru bibliotecă, pentru înzestrarea lor, atrăgându-și alături persoanele filantropice, pe Stroe Belloescu, de pildă. La Vlahuță acasă, dar suntem siguri că și la Tutoveanu, după cum își amintea Voiculescu în primul caz, «se cina, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta era preocuparea de căpetenie a maestrului... De aici, planuri de acțiuni mari și adânci» (Lamura nr.4). V. Voiculescu, autorul culegerii de poezii uitate într-o magazie din București
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă ca solomonarii, ca vrăjitoarele și ca zânele sale : temele înseși, cele mai frecvente, ale prozelor (magia, iluzia, vrăjile) nu sunt decât expresia aceluiași instinct artistic pe care l-am găsit la temelia lor... Autorul atribuie personajelor facultăți, forțe înrudite cu ale lui ; dar Marele Magician, Vrăjitorul adevărat, rămâne de fapt el însuși ». Despre proza poetică și Povestiri ale lui Voiculescu au scris nu numai Vladimir Streinu, N. Manolescu etc. ci și Cornel
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
al semnificații/lor textuale, povestea Selenei cu propria poveste, povestea pop culturii americane, transformate grație efortului de lărgire a granițelor simbolice prin muzica tejano, forma expresivă prin excelență a culturii mestizo, cu povestea culturii academice americane, ea însăși transformată din temelii de noua ordine simbolică pe care Al González și Willis-Rivera o gândesc și o exprimă, în compania tuturor celorlalți cercetători etnici ce au contribuit la realizarea volumului, la granița dintre tot ceea ce însemna, din punctul de vedere al culturii dominante
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să răspundem, fiecare dintre noi, interpelării conținute în volumul editat de Al González, Marsha Houston și Victoria Chen. Cu alte cuvinte, să ne întrebăm, cu toată sinceritatea, dacă această lectură, această poveste, această călătorie, ne-a schimbat sau nu din temelii. Dacă ne-a schimbat identitatea de cercetători pe domeniul Științelor comunicării de așa manieră, încât să alegem să contribuim (mai degrabă decât să nu o facem), din colțisorul nostru cultural particular, vizibili sau încă nu din perspectiva culturii academice dominante
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ziua de 26 octombrie curent să se afle la scaunul societății în Iași, unde se va da cu mult chef și puține parale, în Otelul Binder oarele 6 sara al 22 lea praznic tradițional. Mâncarea va fi fudulie, ear băutura temelie. P.S. Spiritul nu este de rigoare”. Amu stau și mă întreb dacă tot așa ai ținut-o cu anecdotele de cu seara până spre ziuă, ca în tinerețe. De bună seamă că da, pentru că altfel Titu Maiorescu nu ar fi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
doar de politicieni) la nivelul cel mai adânc, acela al moralei creștine, unde respectarea principiului exclude orice dar sau însă. Este știut că la baza democrației europene (unde se dorește - în principiu! - să fim și noi) stau trei pietre de temelie cu vârstă milenară: filosofia politică a vechilor greci, dreptul roman și morala creștină. Iată ce le spune Iisus ucenicilor săi cu puțin timp înainte de a intra în Ierusalim: „Știți că cei priviți drept cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
doar de politicieni) la nivelul cel mai adânc, acela al moralei creștine, unde respectarea principiului exclude orice dar sau însă. Este știut că la baza democrației europene (unde se dorește - în principiu! - să fim și noi) stau trei pietre de temelie cu vârstă milenară: filosofia politică a vechilor greci, dreptul roman și morala creștină. Iată ce le spune Iisus ucenicilor săi cu puțin timp înainte de a intra în Ierusalim: „Știți că cei priviți drept cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
intereselor individuale imediate a statelor membre celor colective, pe termen lung. Dreptul funcționeză ca "o mască a politicii", exact rolul pe care neofuncționaliștii l-au prezis inițial pentru economie. Paradoxal, totuși, succesul instituțiilor juridice în îndeplinirea acestei funcții are ca temelie conservarea autoconștientă a autonomiei dreptului. Argumentul principal al lui Burley și Mattli constă în trei elemente. În primul rând, evoluția sistemului juridic european nu a fost prevăzută de către semnatarii Tratatului de la Roma. În al doilea rând, principalul mecanism pentru extinderea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]