6,548 matches
-
de dinastia Tudor și în special de Henric al VIII-lea nu pot fi justificate prin dreptul natural. În legătură cu această chestiune, Locke spune că suveranul poate lua viața unui prizonier de război sau a unui supus, pentru acte de înaltă trădare, dar nu-i poate confisca proprietatea. Proprietatea aparține prin dreptul de moștenire copiilor și familiei, care nu pot fi pedepsiți pentru o faptă de care nu sunt responsabili. Asimetria dintre drepturile naturale și obligațiile politice rezultă, la Locke, și din
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fost aprobat încă o dată, în substrat fiind situația din Republica Populară Română. Cu toate acestea, planul nu a fost pus niciodată în practică. Mai mult, pentru a justifica ocuparea Basarabiei, teoriile eliberării poporului moldovenesc de sub jugul otoman de către ruși, a trădării naționale a burghezo-moșierimii moldovene reprezentate în Sfatul Țării, care a proclamat Unirea din 1918, a ocupației românești, ca și teoria aberantă a existenței a încă unui popor neolatin în răsăritul Europei (ceea ce ar fi implicat existența a încă unei limbi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
restructurare”, rezistența la rusificare, lupta pentru drepturile etnice ale vorbitorilor de limbă română din Basarabia a fost posibilă doar sub flamura moldovenismului, considerat legitim sub regimul comunist, cât timp referirea la limba și poporul român era pasibilă cu acuzația de trădare. Problema reală pe care patrioții români o resimțeau era nu restituirea numelui adevărat al limbii folosite, române, ci salvarea ei sub orice nume. Așadar, oamenii de cultură basarabeni care foloseau limba română, căpătau dreptul de a o utiliza prin simplul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că, în 1856, a avut loc „înstrăinarea de Rusia a fâșiei de pământ de-a lungul Prutului și Dunării” poate fi privită ca o invitație la anexarea Basarabiei, din nou, de către Rusia, și este o afirmație la limita acuzației de trădare chiar a statalității moldovenești, pe care o apără. Nu ne este clar dacă domnul Cornea susține o eventuală origine slavonă a limbii moldovenești atunci când vorbește de pângărirea valorilor naționale moldovenești, a limbii, a credinței ortodoxe strămoșești, de către „latinime”. Și, evident
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
amintesc un reproș făcut de același Eliade lui Zaharia Stancu 46. În plus, n-a putut scăpa observației criza spirituală pe care a cunoscut-o generația tînără, oscilarea unora dintre generaționiști între spiritual și politic 47 sau, de multe ori, trădarea comisă de cărturari, pentru a invoca vorbele lui Julien Benda. Vorbind tot despre tînăra generație, într-o admirabilă carte cu portrete, Cioran observa, în paginile despre Mircea Eliade, că în deceniul patru (îndeosebi anii '32-'33) lupta dintre generații părea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
temporal, derivă care poate schimba fundamental destinul unei comunități. Cu o precizare semantică: sintagma subliniată nu trimite pînă la capăt, ci doar aluziv și prin analogie (ca în figurile metaforei descrise de Aristotel), la distincțiile operate de Julien Benda în Trădarea cărturarilor. Cioran nu a fost un om politic, dar, fără dubii, îl aflăm într-un anume interstițiu istoric în avangarda celor ce au teoretizat cu pesimism entuziast și lucid (poate chiar apocaliptic) politicul. Episoadele unor specifice căderi în temporal au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Geneviève Léveille-Mourin, Le langage chrétien, antichrétien de la trenscendance: Pascal-Nietzsche, Librairie philosophique J. Vrin, 1978, p. 135. 162 O primă formă a acestui text a apărut în Ion Dur, De la Eminescu la Cioran, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1996. 163 Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 61-62; vezi de altfel integral această fișă de comportament făcută cărturarului. 164 v. Nouveau dictionairre étymologique et historique, Librairie Larousse, Paris, 1964, p. 172. 165 v. Bernard-Henri Lévy, Eloge des intellectuels, Bernard Grasset, 1987
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se confrunta zilnic populația; - dezorganizarea arhetipului. (9) Absurdul s-a instalat brutal, ca un șoc, la 23 august 1944, actul istoriei fiind perceput În mod diametral opus (trădare?, eliberare?) și a durat suficient de mult sub forma unei reale năuciri sociale pentru a constitui o adevărată leziune afectivă socială. Absurdul a invadat țara cu o grămadă de ficțiuni („vin americanii”) care concura realitatea armatei invadatoare mai fantastică poate
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
încă o dată, criticul, asumpțiile lui Nixon cu privire la valori sunt, în aceeași măsură revelatoare, corecte, precum asumpțiile sale cu privire la adevărurile universal acceptate, în baza cărora se pot face - iar Nixon a parcurs acest pas al acțiunii - predicții convingătoare: într-adevăr, dacă trădarea și abandonul (prietenilor, aliaților) reprezintă valori negative familiare americanilor, loialitatea constituie "virtutea unei mari națiuni"260. Mai departe, un plan de acțiune este cu atât mai "benefic" cu cât este, în mai mare măsură, girat de chiar cei afectați direct
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
el să se retragă în credința ortodoxă? Cum a fost posibil botezul și apoi retragerea într-o mănăstire în cazul unui om atât de deschis experiențelor de tot felul? Cum a fost posibilă renunțarea la credința sa tradițională fără complexul trădării? Șafran este dispus să-i acuze pe evreii creștinați de trădare față de propria lor tradiție, față de propria lor identitate. Ar intra și Steinhardt în această categorie? Citindu-i cărțile, ești fermecat de savoarea limbii române, dar acest farmec nu eclipsează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
botezul și apoi retragerea într-o mănăstire în cazul unui om atât de deschis experiențelor de tot felul? Cum a fost posibilă renunțarea la credința sa tradițională fără complexul trădării? Șafran este dispus să-i acuze pe evreii creștinați de trădare față de propria lor tradiție, față de propria lor identitate. Ar intra și Steinhardt în această categorie? Citindu-i cărțile, ești fermecat de savoarea limbii române, dar acest farmec nu eclipsează dorul de conținuturi consistente. Autorul este un intelectual foarte avid de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în căutarea amnezicului Adrian ale cărui mesaje le preia. Numele pe care îl ia nu înseamnă doar schimbarea identității ("nu mă cheamă Leana"), ci și a destinului ("n-am fost făcută pentru asta") și traduce aceeași înțelegere a decăderii, a trădării pe care o au Antim (Uniforme) și Gavrilescu (La țigănci), artiști al căror arhetip este saltimbancul menit să distreze zeii, și nu oamenii. În fiecare tânăr melancolic și visător, Leana îl caută pe Adrian; acesta este motivul pentru care "sta
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o sugestie de dedublare gnostică a Fecioarei din creștinism. (Și în alte puncte ale nuvelei cercetătorul clujean demonstrează existența unor structuri gnostice, așa cum este povestea lui Antim despre "saltimbancul de sorginte, probabil, nietzscheană" care își dă seama de decăderea, de trădarea lui; astfel, povestea face distincția dintre histrionismul divin și cel uman, sugerând că toți artiștii sunt făcuți pentru a-i distra pe zei, faptul că în fiecare artist există o entitate divină, pe care el o atinge prin arta sa627
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ajute pe învățăceii săi, "adică să-i fac să mă întreacă..."634. Povestea care-i marchează întreaga viață - punere în abis a textului - este despre un saltimbanc, un prestidigitator din Evul Mediu care își dă seama de decăderea lui, de trădarea lui, de faptul că "un jongleur și și un saltimbanc ca el fusese făcut să distreze zeii, să-i amuze prin acrobațiile și prestidigitațiile lui, iar acum el, ca și toți cei ca el, distrau pe oameni..." 635. Decăderea se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai dinainte; în Domnișoara Christina spune: "Eu vin de departe". Ca orice Logodnică, Străină, aduce un mesaj vital, este un Înger al Morții pe care Pantelimon urmează să-l întâlnească. 4.14. Confirmări etimologice ale realității mitice "Memoria, această înaltă trădare"752, temă recurentă la Eliade, face obiectul implicațiilor biologice și medicale ale teologiei păcatului originar în nuvela Les trois Grâces. Prin trădările ei, memoria împiedică legătura cu realitatea mitică, marea amnezie fiind semnul infracțiunii originare a omului, păcatul strămoșesc 753
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Morții pe care Pantelimon urmează să-l întâlnească. 4.14. Confirmări etimologice ale realității mitice "Memoria, această înaltă trădare"752, temă recurentă la Eliade, face obiectul implicațiilor biologice și medicale ale teologiei păcatului originar în nuvela Les trois Grâces. Prin trădările ei, memoria împiedică legătura cu realitatea mitică, marea amnezie fiind semnul infracțiunii originare a omului, păcatul strămoșesc 753. Pentru fiecare dintre cei trei prieteni, sintagma Les trois Grâces, rostită de doctorul Tătaru înainte de a muri, are o referință precisă: pentru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
inventariat deja în totalitate. Știe ce-i poate pielea și ce nu, iar această știință îl mângâie în locul ei. O bate din neputința de-a o schimba, intrigat de tenacitatea ei provocatoare, dar trăiește în continuare cu ea, imunizat la trădarea-i. N-o duce bine, însă răul cu care s-a învățat și-a pierdut incisivitatea proprie numai surprizei. Cum poate încăpea atâta nepăsare în ticăloasă? Câtă moarte lasă viața să transpară cu impudoare și impunitate? Și de ce moarta chemată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
femeie, să-l fi adus într-o formă capabilă să impună respect arătării cu multe capete dimprejur. Jenant, asta nu se întâmplă; Ce dracu', chiar acu'...!" protestă el în sine împotriva sustragerii inoportune a dovezilor sale palpabile de tărie. Puse trădarea lamentabilă a trupului pe seama fricii de până mai adineaori, care încă nu se risipise pe de-a-ntregul. Cu toată angelica apariție de deasupra lui, stăpână pe secretele antigravitației, Rică nu reuși să se ridice la înălțime; și, cum cei din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu pricina îi cotrobăiau deja lăuntrul cu indiscreții foarte delicate, de imputat unei ușoare tendințe a ei către sinestezie. Și, pentru că se simțea cu ușile vraiște rău de tot, își verifica redundant închiderea nasturilor de sub decolteu; căci un fel de trădare din partea veșmintelor ar putea fi scuza pentru o capitulare pe care rațiunea nu o poate nici asuma, nici suporta să întârzie, ci doar spera să o constate salvator de obiectiv. Cât despre țâncii ajunși de oboseală și lăsați unul câte
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
numai că acum au devenit susținătorii regimului care i-a recuperat. De fapt, ei sunt acum alții. Se simt atașați de stăpânii lor, iar după schimbarea din 1989 s-au dovedit iner țiali, „tradiționaliști”, fideli, morali, neavând În codul genetic trădarea. S-au identificat cu noii stăpâni. Numai că nu realizează că sunt acum dominați de către cei care i-au deposedat cândva de ce aveau mai de preț: libertatea lor de opțiune ca oameni independenți. Acesta e bazinul electoral al „atașaților” din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Descriu niște grupări de complotiști, niște alcătuiri sociale care au venit din subterane, au ajuns la putere și au impus apoi norma socială În România postbelică. Dar nu prin evoluție democratică, dezbatere de idei sau consens, ci prin lupte fratricide, trădări, reglări Între subgrupuri și lichidarea fără milă a celor Învinși. E vorba de idealizații ilegaliști a căror principală preocupare era instituirea controlului psihosocial total asupra adepților și eliminarea fără milă a posibililor devianți. Lupta Împotriva celor din interior prevalează, la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
idealizații ilegaliști a căror principală preocupare era instituirea controlului psihosocial total asupra adepților și eliminarea fără milă a posibililor devianți. Lupta Împotriva celor din interior prevalează, la un moment dat, față de lupta Împotriva adversarilor. O istorie a Înlăturării rivalilor, a trădărilor și crimelor justificate prin fraze sforăitoare, a luptei fără scrupule Împotriva tovarășilor de drum care aveau ghinionul și nedibăcia de a-și afirma superioritatea intelectuală sau morală. Opozanții din interior erau nu doar Înlăturați, ci și demonizați, deposedați de demnitate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
plecat sabia nu-l taie!), talent În arta disimulării și a salvării aparențelor. O „pasivitate incorigibilă”, o „lașitate congenitală iremediabilă” (cuvinte grele!), justificate de mitul mioritic al „liturghiei cosmice” oferit de Eliade. Iar toate acestea, agrementate de o disponibilitate pentru trădare: a ideilor, a tovarășilor, a grupului. N-a fost Horia trădat chiar de consătenii săi? Și ca o confirmare recentă: n-am asistat cu toții, În ultimele săptămâni, pe scena politică, la acte de trădare (a ideilor, camarazilor, mentorilor, binefăcătorilor) deghizate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acestea, agrementate de o disponibilitate pentru trădare: a ideilor, a tovarășilor, a grupului. N-a fost Horia trădat chiar de consătenii săi? Și ca o confirmare recentă: n-am asistat cu toții, În ultimele săptămâni, pe scena politică, la acte de trădare (a ideilor, camarazilor, mentorilor, binefăcătorilor) deghizate sub eticheta realismului, pragmatismului, dezamăgirii și indignării politice? „Formele fără fond” junimiste, crede Marino, au o rădăcină „ancestrală” de care poate nici fondatorii curentului n-au fost conștienți. N-avem competența psihosocială a cooperării
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
util pentru viață și, În plus, ceva care ar fi facilitat relaționarea Între elevi”. Iată ce lipsește școlii, articularea la viață, spiritul civic, dorința de a schimba socialul inconfortabil. Televiziunile, presa sunt pline de scandaluri, violențe, relatări despre amorurile și trădările unor personaje de mucava, adesea aproape analfabete, dar nu susțin sistematic o campanie ca cea despre România verde. După două-trei zile a fost abandonată. Alimentând Însă plăcerea morbidă pentru mizerii interpersonale și sociale, media determină modificarea structurii perceptive și cognitive
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]