9,719 matches
-
se înghesuie să o facă, pentru că România nu le spune foarte mult. Și nu-i plătește ca lumea... C.Ș.: Așadar, să nu uităm că se pune și problema finanțării. Și cea a găsirii unui editor. A.B.: Da. Acești traducători, în clipa în care se apucă să traducă din literatura română, își asumă un risc. Or, traducătorul trebuie finanțat, trebuie sprijinit. La noi nimeni nu sprijină pe nimeni. C.Ș.: Ce s-ar putea face totuși în direcția asta? A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
lumea... C.Ș.: Așadar, să nu uităm că se pune și problema finanțării. Și cea a găsirii unui editor. A.B.: Da. Acești traducători, în clipa în care se apucă să traducă din literatura română, își asumă un risc. Or, traducătorul trebuie finanțat, trebuie sprijinit. La noi nimeni nu sprijină pe nimeni. C.Ș.: Ce s-ar putea face totuși în direcția asta? A.B.: Cred că s-ar putea afilia o editură a noastră la o mare casă de editură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
A publicat și The Machine for Inventing Ideals / Mașina de inventat idealuri (ediție bilingvă engleză/română) cu Daniel Corbu, tradusă de Olimpia Iacob (Iași, Editura Princeps Multimedia, 2014). Sunt destui ani de când aud vești interesante despre fervoarea culturală a poetului, traducătorului și editorului Stanley H. Barkan. La cei aproape 80 de ani, este o arhivă vie. A fost martorul atâtor evenimente care i-au marcat viața reală și experiența socială. Născut în 1936 (Brooklyn, New York), își amintește cu nostalgie de prietenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Heather). Muzica, spune el, îl face să nu ia în seamă "gropile și zgomotul străzii". În cântecele lui Cohen, bănuiesc, S.H. Barkan (cu doi ani mai tânăr decât celebrul poet-cântăreț) a depistat poezia adevărată: de la imn la baladă. Afirmând că "traducătorul este cel care deschide drumul spre o altă limbă și o altă cultură", ca redactor șef și editor al revistei The Cross Cultural Review, a promovat literatura universală prin propulsarea unui număr de 50 de grupuri etnice (de la limba armeană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mascarea lor ca știri nu mai citesc ce apare în NYT, adică "acele știri care sunt pe deplin NEPOTRIVITE spre a fi publicate". În schimb, citesc The Wall Street Journal. În completarea răspunsului referitor la ceilalți mari scriitori adică scriitori, traducători, artiști pe care i-am cunoscut personal, i-am publicat, i-am prezentat și/sau am citit alături de ei, doresc să îi amintesc pe Yaacov Agam, Rafael Alberti, Yehuda Amichai, Isaac Asimov, Józef Baran, Joseph Bruchac, Allen Ginsberg, Isaac Goldemberg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dacă nu a ajuns prea departe. Cu versiunea poloneză a volumului Sub Măr în mână, am sentimentul că elocvența și sensibilitatea lui au fost recuperate, având gust de măr sau de fruct al Diavolului. Stanley are acea înrâurire." Gregory Rabassa, traducător Elogiu adus volumul lui Stanley H. Barkan, Mishpocheh (Merrick, NY: Cross-Cultural Communications, 2003), în The Pedestal Press #31. "Modul profund în care Barkan articulează dorința constantă de a se întoarce acasă și de a-i aduce pe cititorii lui acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Dan C. Mihăilescu, Întrebările poeziei). Sub aceste auspicii încerc, în puține cuvinte, să-l prezint pe Ovidiu Genaru, care "este un poet vital, ingenios, mimetic, metaforele lui sunt îndrăznețe și mobilitatea spiritului său este mare" (Eugen Simion). Poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist, pictor de icoane, Ovidiu Genaru spune cu nonșalanța unui impuls sarcastic, demistificator: "am umblat brambura prin literatură, mă consider un mic meseriaș particular". Evident, cititorii nu-i dau dreptate. Are peste 30 de cărți publicate, în toate genurile, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
merită recunoștința mea. Am scris cinci cărți la Casa Bacovia, printre ele și Flori de câmp. Fără cafele, cu nechezol. Mi-am făcut antologia Patimile după Bacovia, apărută la Hyperion. Casa Bacovia a fost salvarea mea. V.P.: Poet, prozator, dramaturg, traducător, asta sunteți. Poate domnul Ovidiu Genaru să-i caracterizeze pe fiecare în parte, să le facă un portret? O.G.: Plătești unul, primești patru, după părerea ta. Ca la hypermarket. Uneori disponibilitățile mele mă risipesc și chiar mă derutează. Îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
gimnastică, nu beau nici o picătură de alcool, doar cafea, sunt un excelent bucătar, pictez pe ambalaje de celuloză, aaaa, să nu uit, la mine se bea cea mai bună cafea din lume, sunt modest. Așa că povestea cu poet, prozator, dramaturg, traducător n-are rost s-o mai dezvolt, ea se explică singură, se așează justificat la locul ei la coadă sau în fața acestui inventar de disponibilități. P.S. Ador pisicile, câinii, toate vietățile și gângăniile, femeile frumoase, Italia, călătoriile, Renașterea, lumina, ah
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sînt singur am inventat poezia și nu mai am inimă". Pentru a trece la întrebarea următoare, mai dau un citat: "voi face pe dracu-n în patru și tot îl voi traduce". E vorba despre poetul francez Michel Deguy. Ca traducător, cum l-ați perceput pe Virgil Mazilescu? C.I.: Și traducerile lui sunt excepționale. Muncea pe text enorm. Era foarte scrupulos. În schimb, alte texte ale lui, recenziile spre exemplu, sunt de o mediocritate de cazi în cap. Oricine le poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
unice în Europa, unde se păstrează aurul vinurilor strămoșești. Sau, de ce nu? arătând cu degetul unei puternice elite culturale spre "mediocritatea și lașitatea congenitală a liderilor politici" (Vasile Gârneț). Evident, în această elită culturală, îl înclud și pe poetul și traducătorul Arcadie Suceveanu. Opera lui, de-o valoare incontestabilă, încununată cu multe și valoroase premii, este tradusă în peste 10 țări. Nu-mi pot reprima o întrebare: de ce la Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu" nu-i nominalizat niciun poet basarabean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mai multă îndrăzneală, să fie mai decisă uneori, să aibă mai multă demnitate, astfel încât să nu-i mai vedem pe angajații Ambasadei Române umblând prin Chișinău speriați și mereu în vârful degetelor... V.P.: Ștefan Aug. Doinaș, un mare poet și traducător, spunea: "traducerea nu e o simplă translație de sensuri, ci "transpunerea " unui "obiect estetic" verbal dintr-un spațiu de cultură în alt spațiu de cultură. Traducând poezie, traducem dintr-o limbă poetică în altă limbă poetică". Așadar, care au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de creație. Începând din 2011, noi acordăm anual de la trei până la șase asemenea burse unor scriitori selectați în urma concursului de proiecte literare. Îmbucurătoare sunt, de asemenea, și eforturile noastre îndreptate la refacerea instituției traducerii. Am reușit să aducem la Chișinău traducători interesați de fenomenul literar din RM: Jan Willem Bos și Jan H. Mysjkin din Olanda, Jean-Luis Courriol din Franța, Gherhardt Csejka din Germania, Attila Balach din Slovacia, Jiri Nacinec și Lidia Nacincova din Cehia, Galina Tarasiuk și Teodizia Zarivna din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și Jan H. Mysjkin din Olanda, Jean-Luis Courriol din Franța, Gherhardt Csejka din Germania, Attila Balach din Slovacia, Jiri Nacinec și Lidia Nacincova din Cehia, Galina Tarasiuk și Teodizia Zarivna din Ucraina, Lilia Gazizova din Tatarstan, Evgheni Stepanov din Rusia, traducători care în prezent lucrează la transpunerea unor lucrări din literatura noastră în alte limbi. Sper ca asemenea schimbări să poată asigura, în cele din urmă, racordarea noastră la cerințele unei lumi moderne aflată în continuă schimbare, alinierea la imperativele unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
bucovineni Mircea Lutic, Ilie T. Zegrea și Vasile Tărâțeanu. În afară de Vitali Kolodii, sunt și alții care au tradus din Eminescu și din alți poeți români de-a lungul timpurilor. La rândul nostru, în special Mircea Lutic, care este un mare traducător, poetul Ilie Zegrea, prozatorul Grigore Crigan, ziaristul Ion Crețu și alții au tradus din opera scriitorilor ucraineni clasici și contemporani. La modul general, putem spune că există relații de colaborare benefică pentru ambele culturi și popoare. V.P.: Citez din Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
identități cu lumea pe care am cunoscut-o și am înțeles-o în peisagiul nostru moldovenesc". Întreb: așa cum a fost/este tradus Taras Șevcenko în România (de Victor Tulbure, Ion Cozmei și alții), Eminescu se bucură de aceeași atenție din partea traducătorilor în limba ucraineană? V.T.: Da. Eminescu a fost tradus nu mai puțin decât Taras Șevcenko. Atâta doar că plachetele tipărite nu sunt atât de solide precum sunt cărțile lui Taras Șevcenko, traduse în română de Victor Tulbure și Ion Cozmei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
datează din anul 1903. A fost tradusă de Vasile Șciurat. După aceasta, a urmat o pauză de aproape 50 de ani, până în 1952, când apare prima plachetă cuprinzând 43 de poezii din opera eminesciană transpuse în limba ucraineană de cunoscutul traducător Iaroslav Șporta. Următoarea carte cu versuri de Eminescu, în Ucraina, apare peste 20 de ani, în 1974, realizată de cunoscutul poet și traducător ucrainean Andrei Miaskivski. În acea perioadă, la traducerea unor versuri din Eminescu au trudit unii dintre cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
când apare prima plachetă cuprinzând 43 de poezii din opera eminesciană transpuse în limba ucraineană de cunoscutul traducător Iaroslav Șporta. Următoarea carte cu versuri de Eminescu, în Ucraina, apare peste 20 de ani, în 1974, realizată de cunoscutul poet și traducător ucrainean Andrei Miaskivski. În acea perioadă, la traducerea unor versuri din Eminescu au trudit unii dintre cei mai buni poeți ucraineni cum au fost Maxim Rîlski, Vladimir Sosiura, Teren Masenko și Vasili Șveț. O culegere Znevirenîi duh din proza eminesciană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în anul 1989, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea poetului nostru național. Am în biblioteca mea personală câteva volumașe de Eminescu în limba ucraineană, traduse de Stepan Kelar, Serghei Strijeniuk, Oleg Goncearenko și de alți poeți și traducători ucraineni. Unele dintre ele sunt reușite, altele denaturează în mare parte creația eminesciană. Sperăm că traducătorii ucraineni vor tipări creația poetică integrală a marelui nostru poet, așa precum au procedat poeții români amintiți, traducându-l aproape integral pe Marele Cobzar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în biblioteca mea personală câteva volumașe de Eminescu în limba ucraineană, traduse de Stepan Kelar, Serghei Strijeniuk, Oleg Goncearenko și de alți poeți și traducători ucraineni. Unele dintre ele sunt reușite, altele denaturează în mare parte creația eminesciană. Sperăm că traducătorii ucraineni vor tipări creația poetică integrală a marelui nostru poet, așa precum au procedat poeții români amintiți, traducându-l aproape integral pe Marele Cobzar ucrainean. V.P.: Ce își propune Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi", recent inaugurat, instituție pe care o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
T16), ne-am dat seama cu claritate de problemele pe care le puneau alegerile traducerii lui Alexandre Vialatte și chiar ale lui Marthe Robert. Mai ales, ne-am dat seama că textul german editat de Max Bord și urmat de traducători conținea manipulări editoriale: adăugarea unui titlu și deplasarea paragrafului final la începutul textului etc. Dacă nu am fi ținut cont de lucrările filologice germane și de ediția critică a manuscriselor jurnalului lui Kafka, nu am fi putut propune o traducere
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dacă cuvîntul n-ar fi căpătat în franceză sensuri diverse din care nici unul nu se potrivește în ocurență. Fabricant, fabricateur, artisan, ouvrier (fabricant, artizan, muncitor) erau la fel de inoportune. Așa că m-am resemnat prin a-l traduce cu auteur (autor). (Nota traducătorului, 1982: 9-10) Această "resemnare" a traducătorului acolo unde anglofonii optează fără greutate pentru "The Maker" vine din faptul că R. Caillois acceptă cu greu ideea unei limbi greco-spaniole la care cuvîntul poet s-ar adapta perfect. Spaniola lui Borges este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în franceză sensuri diverse din care nici unul nu se potrivește în ocurență. Fabricant, fabricateur, artisan, ouvrier (fabricant, artizan, muncitor) erau la fel de inoportune. Așa că m-am resemnat prin a-l traduce cu auteur (autor). (Nota traducătorului, 1982: 9-10) Această "resemnare" a traducătorului acolo unde anglofonii optează fără greutate pentru "The Maker" vine din faptul că R. Caillois acceptă cu greu ideea unei limbi greco-spaniole la care cuvîntul poet s-ar adapta perfect. Spaniola lui Borges este o limbă saturată din punct de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de cercetări și mai mult ca sigur de niște confuzii. Îi adresez aici o vie recunoștință. Pentru acele texte care erau în proză, Le Captif [...], traducerea care urmează este atît (și mai ales) a lui, cît și a mea. (Nota traducătorului, 1982: 11) Asemenea cuvinte sînt revelatoare pentru împărțirea implicită a culegerii în două regimuri de textualitate: poezie, pe de o parte, și proză, pe de altă parte 4.25 Dacă R. Caillois nu traduce titlul prin cuvîntul poète, e pentru că
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lacrimi, [e10c] fiindcă își regăsiseră COPILUL 728(HIJO). [...] [e12d] aș fi dorit să știu [e12e] dacă FIUL (HIJO) pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz [...]. În ciuda acestui fapt, Caillos traduce hijo din [10c] cu enfant. Neglijența traducătorului confundă lexemul trimis în trecut în [e9d] ["în vremea cînd era copil (chico)"] cu cuvîntul ales de Borges pentru a sublinia starea fiului regăsit (hijo). Sub acest detaliu lexical se strecoară timpul și problematica transformării identitare a personajului. La începutul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]