167,899 matches
-
muzicale din secolul XX inaugurează ciclul de concerte cu o certitudine: Mozart. Neatins de mutațiile induse și domeniului sonor de vremurile mereu mai noi. Horia Andreescu s-a dus spre o perioadă cumva umbrită de compozițiile cele mari. an preajma vârstei de 20 de ani Mozart se află la Salzburg, printre muzicienii curții arhiepiscopale și producea cuminte mai multe Serenade și Divertismente pentru a ănsoti destinul unor oameni mulțumiți de viață. Cu mică " Serenada nocturnă" execuția arată o proiecție a autenticului
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
adăugându-le un comentariu de data recentă făcut - la solicitarea să - de prof. dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în medicină legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin Preda de la Editură Cartea Românească, Cleopatra Stănescu, o femeie în vârstă, care duce în prezent o viață retrasă. Mariana Sipos a explorat și arhiva SRI, unde a găsit note și însemnări referitoare la Marin Preda, altele decât cele incluse în Cartea albă a Securității. De asemenea, a extras din presa tot
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
să o răsfoiesc cu multă curiozitate. Mi-a plăcut de la primele rânduri. Stilul haiku, versuri amestecate cu narațiunea și un subiect comun fiecăruia dintre noi: „vestea care cade în miez de noapte, apelul telefonic fatal, pe care orice om, la vârsta maturității, îl primește într-o zi tatăl tocmai a decedat!” Dany pleacă la New York, în căutarea unei istorii, în căutarea unui tată, aproape necunoscut, exilat de tânăr și mort aproape nebun, în singurătate, întrun mare oraș. Își continuă drumul spre
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
cât de bine mi-o amintesc./ S-a strecurat tiptil anca din copilărie/ pe maidanul din spatele casei noastre,/ și-a făcut cuib, a inventat jocuri cu miez,/ mi-a sărit an față când tocmai treceam/ cu pas aburit dintr-o vârstă ăntr-alta." (O grămăjoara de ace). Al doilea mecanism al paradoxalei "cooperări" dintre poet și lume al alcătuiește procesul asimilării sensibile a celei din urmă, a luării an stăpânire, cum ar veni, a lumii ostile, transformată an idiom specific. Exterioritatea devine
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
apariția Dreptului la timp, eroarea a fost profitabilă pentru lirica stănesciană, căci ea ăntretinea confuzia asupra adevăratelor intenții ale seraficului poet. Cartea va stârni o extraordinară emulație printre tinerii scriitori, adevărații critici și an mulțimea cititorilor. Ea inaugurează o altă vârstă a poeziei românești postbelice, liberă de orice prejudecată și ideologie. Cu acest titlu paradoxal, Dreptul la timp este cartea unei experiențe originare a timpului și ea conține, fără ăndoială, câteva din capodoperele liricii stănesciene adunate ăntr-unul din cele mai unitare
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
apasă ăndelung pe acest buton probabil că asta va influența treptat și opinia publică. Oricum, pe stadioane se aud slogane absolut reprobabile, scandate de tineri care formează nucleul așa-numitelor galerii. Galerii de care, e adevărat, cetățenii obișnuiți de toate vârstele se feresc. Din nefericire se feresc de aceste galerii și reprezentanții ordinii publice, care an zilele de meci par complet dezinteresați de manifestările de stradă de dupa ale acestora. Manifestări care ajung până la terorizarea trecătorilor obișnuiți, care nu șanț rude cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
v. tr.) înseamnă "1. A face pe cineva să-și schimbe țară, mediul, cadrul" și " 2. A tulbură, a buimaci, a dezorienta prin schimbarea obiceiurilor". Un depeizat Tzvetan Todorov cu siguranță este: născut și crescut în Bulgaria pînă la o vîrsta adultă, el își petrece viața, de zeci de ani deja, la Paris, călătorind de cîteva ori pe an în Statele Unite, unde, după propria să mărturisire, are nu numai rude și numeroși prieteni, ci chiar un fel de mai mare confort
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
perifrazele metaforice la care românul nostru mai vechi apela în astfel de situații. Senzorialul precumpănește asupra analiticului. Titlul însuși e o metaforă pentru epilepsie, boala de care suferă protagonistul (care e și narator), un pictor asaltat de femei de toate vîrstele (alt clișeu al românului vremii). Latura morală e ca și inexistentă. Un exemplu: o tînără violată își vede în continuare de aventurile ei ca si cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Sexul e suveran, ca și în Femei de Sebastian, fără
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
grea cu o evidență voluptate, estetică și filologica. Încântarea să este aceea a unui copil lăsat peste noapte într-un magazin de jucării. Cel mai recent produs al acestui efort de anamneza îl constituie un roman al lui Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții, scris după Cronică de familie și publicat în mai multe numere ale revistelor Steaua și Viața Românească din 1959. Românul inaugura, potrivit declarațiilor de atunci ale autorului, o Colecție de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
trebuit să aibă tot douăzeci și patru de părți, ca și Cronică de familie..." Conform unei schițe de sumar scrise de mână și aflate în arhiva doamnei Andriana Fianu, ar fi fost vorba însă, în realitate, de 18 titluri, ordonate astfel: 1. Vârstă de aur sau dulceața traiului ... dulceața vieții; 2. Copilăria unui netrebnic; 3. Cafiné; 4. Coborâre în iad; 5. Ars amandi; 6. Problemă sexuală; 7. Stenahoria majoră; 8. Puebla; 9. Secretul; 10. Un om în loc sau cheia; 11. Proprietatea sau posesiunea
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
de identitate; 18. Amintirile lui Constantin Andreica - ca un ostaș, ca un muncitor. O acolada desenată în stânga listei arată că din volumul întâi ar fi urmat să facă parte primele trei titluri. În volumul editat de Ion Vartic figurează patru: Vârstă de Aur sau Dulceața vieții, Cafiné, Stenahoria majoră și Ars amandi. Sumarul acestei cărți reale are o logică, cuprinzând toate textele existente în care apare ca protagonist Totò Istrati (cu precizarea că în primele trei personajul vorbește la persoana întâi
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
jos." La o oră de latină, micul Totò Istrati descoperă cuvântul otium și face din el o deviza pentru întreaga clasă. Se constituie astfel grupul oțioșilor - ceea ce demonstrează că personajul este de la inceput conștient de sine, ca și cum nu ar avea vârstă. De altfel, el nici nu evoluează de-a lungul anilor. Singură schimbare constă într-o mărire a distrugerilor pe care le provoacă prin periculosul și, de la un moment dat, înspăimântătorul sau mod de-a se juca. Cand este trimis de
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
raport de continuitate cu I.L Caragiale. Capacitatea de a face fără efort, aproape în joacă o literatura rafinată, plăcerea vizibilă de a scrie, ritmul narativ alert și antrenant - totul dovedește că Petru Dumitriu își trăia, la sfârșitul deceniului șase, vârsta lui de aur. Terminase de scris o operă epica grandioasă - adevărată piramida faraonica a prozei românești -, Cronică de familie, si era pentru moment un răsfățat al sumbrului regim comunist. Se putea deda fără griji îndeletnicirii de scriitor, ca unei frivolități
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
îi portretizează sarcastic pe Nae Ionescu, Pamfil Șeicaru și Camil Petrescu (bineînțeles, sub alte nume decât cele reale). O face pentru că se simte, cu exuberanta, egalul lor. Le pune, cum ar fi spus Tudor Arghezi, câte un zbenghi în frunte. Vârstă de aur la care trebuie să ne gândim citind cartea nu este, deci, aceea istorică, disprețuita de Totò Istrati și comparată de el cu un uriaș profiterol, ci vârstă literară a lui Petru Dumitriu însuși, fericit, liber, îmbătat de propriul
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
cum ar fi spus Tudor Arghezi, câte un zbenghi în frunte. Vârstă de aur la care trebuie să ne gândim citind cartea nu este, deci, aceea istorică, disprețuita de Totò Istrati și comparată de el cu un uriaș profiterol, ci vârstă literară a lui Petru Dumitriu însuși, fericit, liber, îmbătat de propriul lui talent. Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții (Memoriile lui Totò Istrati), text îngrijit și prefață de Ion Vartic, Cluj, Bibliotecă Apostrof, col. "Scrinul negru", 1999. 208
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
trebuie să ne gândim citind cartea nu este, deci, aceea istorică, disprețuita de Totò Istrati și comparată de el cu un uriaș profiterol, ci vârstă literară a lui Petru Dumitriu însuși, fericit, liber, îmbătat de propriul lui talent. Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții (Memoriile lui Totò Istrati), text îngrijit și prefață de Ion Vartic, Cluj, Bibliotecă Apostrof, col. "Scrinul negru", 1999. 208 pag.
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
îi vedea pe unguri, în istoria sa, stolnicul Constantin Cantacuzino, spaimă oamenilor înaintea călăreților sosiți din fundul Asiei. "...Că, pe unde mergea, cu foc, cu her stingea tot și prin multe locuri nici un suflet, de nimic nu lasă viu, nici vîrstă, nici feliu lăsînd, nici ocolind, ci tot supt sabie punînd; cari încă și a le povești, groaznic și zborît (zbîrlit) lucru iaste." (Atila, cel poruncitoriu îl aleseră șef la anul 401 după Cristos). * Noi, românii, am critică întotdeauna violență și
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
abisuri sufletești, un moralist devine autentic. Laszlo Alexandru nu face niciodată așa ceva. El îi analizează nemilos exclusiv pe ceilalți. Mai trebuie adăugată observația că nu este deloc corect că un tanar să-și etaleze superioritatea morală față de oameni mai în vârstă decât el. Nu poți face un merit din faptul că încă n-ai trecut prin situații care erodează moralitatea. Ar fi rămas pur Laszlo Alexandru dacă ar fi fost supus presiunilor la care au fost supuși scriitorii din generațiile anterioare
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
din multe "puncte" ale memoriei, "puncte" ce se cheamă unele pe altele deschizând nenumărate paranteze à la maniere du Proust. "Singura mare iubire reciprocă într-adevăr statornica este cea care există, de obicei, între mama și copil a de orice vîrstă ar fi copilul". Frază această de la începutul cărții exprimă, evident, o banalitate, o idee comună și nici măcar nu e îmbrăcată într-o stilistica mai rafinată, dar ea, așa cum vor mai fi multe în carte a comentate deseori de autoare a
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
o dispută între unii care ofereau protecție și alții care posedau deja garanția. Trecând peste faptul că, era parte, autoritatea a mediat. Cu sânge rece, i-a mulțumit și pe unii și pe alții. Mai tarziu, i-a arestat. La vârsta mea de acum, bunicul dinspre partea mamei dorea să trăiască spre a prinde sfârșitul războiului a cel de al doilea mondial a și n-a avut parte. Curiozitatea să era pură, ținea de cunoaștere, nu stiu ce idee avea despre alternanta. Prinsese
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
se audă melodia de la început. Prin fereastra mare din dreapta se pot zări vag, prin ceață, stâncile țărmului și apa verzuie din fiord. Înăuntru, pe toată lungimea fundalului un bar. În spatele lui se află Arne. E un bărbat solid, între două vârste. Șterge cu un șervet alb un pahar. Îl privește o clipă în zare. Pare mulțumit de rezultat. Îl așează pe tavă, alături de altele, apoi șterge cu o cârpă suprafața lucioasă a barului și începe să așeze sticlele pe raft. În dreapta
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
un ginere ca tine. Dar, din păcate nici eu nu sunt însurat. Și mie mi-a trecut de tot vremea... Asta e. Nils: În curând o să-mi treacă și mie. Am treizeci de ani. Ai observat, Arne? De la o anumită vârstă înainte anii parcă zboară. Parcă-i apucă o nebunie, un fel de streche, dracu' să-i ia! Când aveam 17 ani mi s-a părut că a trecut o veșnicie până am împlinit 18. Iar de la 25 la 30 parcă
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
fi bine înțeleasă, într-un mod foarte aparte, felul nostru de a trăi, nu doar reflecțiile noastre intelectuale. Sîntem prinși într-o lume a singurătății și alienării, pe care le constatăm, împreună cu Baudrillard, cinic, fără măcar a mai regretă o vîrstă de aur, a apropierii de ceilalți, a înțelegerii și simpatiei pentru ei. Trăim, cu alte cuvinte, într-un univers în care nu mai există nostalgie, pentru că nu mai există memorie, ci doar consimțire amorțita la prezent, indiferent cum e acesta
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
care noi, ca ființe eminamente singure și distincte, individuate pînă la limitele unei autonomii copleșitor de insolitante, ne aruncăm, la propriu și la figurat, în brațele Celuilalt. Erotismul este o carte superbă, manual de gîndire filozofica sub semnul unei alte vîrste a filozofiei decît cea de pînă la al doilea război mondial, dar deopotrivă fantezie literară, eseu despre Marchizul de Sade și literatura erotică a Occidentului. "Punerea în aplicare a erotismului, spune Bataille, are în totalitate ca principiu o distrugere a
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
au recăpătat, azi, destinația de dupa 1927, fiind reașezata, pe peluza din spatele vestitei case, statuia întemeietorului (păstrată totuși) creată de celebrul Mestrovici. I-a fost dat Elisei Brătianu să-i supraviețuiască trei decenii ilustrului ei soț, murind în 1957, la venerabila vîrstă de 87 de ani. Ultimul deceniu l-a trăit sub comunism, fiind, după ce i s-a expropriat întreaga avere, evacuată din casa ei, de ea și de soțul ei clădita, prin octombrie 1948 (Informațiile despre acest ultim deceniu din viața
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]