12,807 matches
-
niciun filosof) că animalele nu au un limbaj. Desigur, nu poate fi descoperit în cabinetele lingvistice. Însă, pentru atâta lucru, nu trebuie să ne ne fie teamă să arăm pământul, să afânăm bălegarul, să îi simțim mirosul, să ne mângâiem vacile. Nu trebuie să ne plângem că pierdem vremea făcând toate acestea. Punem pe un piedestal limbajul articulat apanajul oamenilor, la care animalul nu are acces. Suntem, oare, chiar atât de îndreptățiți să ne mândrim cu această capacitate de a comunica
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
panică, fiindu-mi frică de nebunie sau de moarte. De ce exist? De ce și prin ce teribil accident am fost închis în acest corp? Cine este acest "eu" pe care îl văd în oglindă? De ce m-am născut om și nu vacă sau cal sau pasăre? Era ca și cum abia aș fi venit pe lume, ca și cum abia aș fi fost aruncat în existență, zvârlit într-un corp (înveliș de carne, înveliș animal pentru spiritul care se topea în mine), pe nepregătite. Apropiații, membrii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și care nu păreau să facă vreo dramă din a exista. Când simt că starea aceea revine, că monstrul se pregătește să iasă din grotă, mă duc într-un suflet să văd păsările în zbor, să-mi regăsesc câinii și vacile. Îi privesc, îi ating, îi mângâi, le văd naturalețea, greutatea de a fi, impasibilitatea, iar acest spectacol mă liniștește neîntârziat, îmi redă pacea. Deficitul de conștiință este prezentat (de majoritatea filosofilor) drept un handicap. Dar, la urma urmei, faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
vină la noi; în adâncul bârlogului său, cred că se gândește deja la afinele care acușica se coc. Am încercat pur și simplu să văd muntele așa cum îl vede ursul, ceea este deja un pas înainte. Am văzut cirezile de vaci și turmele de oi care se ivesc pe costișe, am văzut vulturii planând deasupra lor, în voia curenților ascendenți, am văzut norii (minunații nori, din care izvorăsc ploaia și vremea frumoasă, umbra și lumina) ascunzând și dezvăluind peisaje de o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
după un moment de tăcere, rostește câteva cuvinte pline de subînțelesuri: "Avantajul este că noi suntem în teritoriu. Noi suntem din partea locului, nu ca alții, care-s departe, la Paris...". Pelut, bătrân muncitor agricol, care "se ocupă de" porci, de vaci și de oi, este șmecher. Șmecher, blazat, sau cinic: Se pare că vor să lase un alt urs în libertate prin Béarn. Nu ați putea aranja să fie lăsat aici? La ora actuală, luăm cincisprezece euro pe oaie; pe una
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fost cioban, un om care a trăit optzeci și trei de primăveri și care și-a petrecut cincizeci de veri undeva la munte, la două mii de metri de granița cu Spania. La sfârșitul lunii iunie, mergea câte opt ore cu vacile, cu caprele și cu cele trei sute de oi ale lui, pentru a ajunge la pășuni, pentru a ajunge la cer. Cioban în adâncul sufletului. "În fiecare zi, spune suspinând, mă așez o clipă în fața ușii și privesc spre înalt. Nopțile
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
este dobitoc din naștere. Natura lui e să fie prost și încăpățânat, nu se poate una fără cealaltă. Cât de prost, cât de limitat trebuie să fii ca să crezi una ca asta?! * * * Veterinar în Gers, Marc Aubadie-Ladrix, care îngrijește oi, vaci, cai sau măgari (un animal aflat în plină expansiune teritorială în regiunea Midi-Pyrénées, după cum se pare), care are, deci, competența necesară pentru a face comparații, care știe depre ce vorbește, se aprinde de îndată ce aude pe cineva spunând că măgarul e
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
este inteligent Dacă suntem dispuși să acceptăm că animalul rațional nu deține monopolul asupra inteligenței, că există diferite tipuri de inteligență, e evident că și animalul își are partea lui. Chiar și când nu pare deloc c-ar avea-o. Vaca (animal care știe să-și ia un aer stupid pentru a se uita cum trec trenurile) este inteligentă. Când veterinarul Marc Aubadie-Ladrix intră într-o fermă de creștere a animalelor în stabulație liberă, pentru a îngriji vreo dobitoacă, celelalte se
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
creștere a animalelor în stabulație liberă, pentru a îngriji vreo dobitoacă, celelalte se apropie pentru a-l vedea pe străin de aproape, pentru a se lămuri cine-i fanfaronul ăsta care vine la o altă vită. "Adeseori, le zic acelor vaci: dacă ar trebui să te prind ca să te examinez, atunci n-ai mai veni așa de aproape... În mod mai mult sau mai puțin conștient, vaca știe că nu riscă nimic, că nu pentru ea am venit. ". " Dar cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cine-i fanfaronul ăsta care vine la o altă vită. "Adeseori, le zic acelor vaci: dacă ar trebui să te prind ca să te examinez, atunci n-ai mai veni așa de aproape... În mod mai mult sau mai puțin conștient, vaca știe că nu riscă nimic, că nu pentru ea am venit. ". " Dar cei mai curioși", ne spune veterinarul, "sunt vițeii. Și dacă le întrec în curiozitate pe mamele lor e pentru că au mare nevoie să se instruiască. E ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Belindei Cannone, lui Christian Miquel, Henri Carrassoumet, Jean Labarère, Etty Gattoni, Michel Didier, François Archangeli, Sauveur Sanzberro, Ahmed erboristul, Moulay-Abdeslam Samrakandi, Jean Clottes, Jean-Pierre Pagès, Marc Aubadie-Ladrix, Françoise Valon, Sylvie Cescon. Mulțumiri și dobitoacelor cu care am legat tovărășie (cailor, vacilor, porcilor, câinilor și pisicilor, gaiței, stăncuței alpine, huhurezului, papagalului, corbului, vulpii, mistrețului, să-mi fie iertat dacă am uitat pe cineva!), care, desigur, nu mai sunt pe lume, dar care i-au dat viață acestui text, măcar că sunt moarte. Cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în toponimia românească, având în toate cazurile sensul “locul unde a fost vatra satului, locul unei foste așezări omenești”. DEALUL STẦNII, deal mic, situat în sud-vestul comunei Cașin, pe care, pentru multă vreme, primăvara se organizau stâni, pentru oi și vaci. Et.: ap. deal + ap. stână, pentru care mulți lexicografi indică o etimologie necunoscută, dar A. Scriban crede că provine din vsl. stanŭ. În realitate, așa cum a demonstrat I.I.Russu, termenul e de origine traco-iliră, fiind răspândit în română, în limbile
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Amintirilor "), în care vatra, hornul, cuptorul și celelalte elemente de decor păstrează o anume mireasmă ancestrală, rurală; tot așa este și curtea lui Stan, descrisă într-o lungă enumerare în "Povestea lui Stan Pățitul": "Ce suri și ocoale pentru boi și vaci, perdea pentruoi, poieți pentru păsări, cotețe pentru porci,hambare pentru grâu și câte alte lucruri de gospodărie ...". Tot în real se încadrează și tabloul etnografic, autorul evocând ocupații, scene de familie și datini specifice acestui orizont rural.O asemenea scenă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dezordonată a lumii și spiritele celor care gîndesc economia ca pe o știință a echilibrului, chiar relativ. Există un ritm al lucrării lui Dumnezeu în creație, există un ritm al naturii și există un ritm al afacerilor. "Șapte ani de vaci grase, apoi șapte ani de vaci slabe", îi spunea Iosif faraonului acum patru mii de ani. Acest ciclu economic septenal apare înscris și în Legea ce le-a fost dată evreilor după Exod, desemnînd fiecare al șaptelea an ca an
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care gîndesc economia ca pe o știință a echilibrului, chiar relativ. Există un ritm al lucrării lui Dumnezeu în creație, există un ritm al naturii și există un ritm al afacerilor. "Șapte ani de vaci grase, apoi șapte ani de vaci slabe", îi spunea Iosif faraonului acum patru mii de ani. Acest ciclu economic septenal apare înscris și în Legea ce le-a fost dată evreilor după Exod, desemnînd fiecare al șaptelea an ca an sabatic, pentru a preveni astfel revenirea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lexic, prezentând la sfârșitul Introducerii, care se întinde pe parcursul a 55 de pagini un material consacrat toponimiei acestor locuri, numelor de persoane caracteristice oamenilor din Țara Hațegului, numelor de animale folosite mai ales pentru oi și capre, dar și pentru vaci, boi, câini, țapi. Urmează esența monografiei, capitolul Texte, la începutul căruia Densusianu prezintă alfabetul diacritic pe baza căruia s-au efectuat culegerile sale cu scopul de a conserva cât mai fidel pronunția locală . Monografia propriu-zisă are 360 texte literare, un
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
naționale de partid Totu-i surâs E strălucire Lumea e blândă Și toți românii se iubesc De parc'ar fi surori Toți maiștrii-i leagănă-n uzine Pe bravii muncitori fruntași Ce strălucire, dragi tovarăși Și fericire! Îngrămădite-n staul vacile nu se-mpung Rezervele de furaj le ajung Atâta mulțumire în lume stăpânește Când știi să trăiești românește Încât și fericirea te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de plăcere noi suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în miile de pământeni care poartă povara numelui său. MX: Nu ai impresia că încheierea noastră e în coadă de pește (o fi "queue de poisson" sau "queue de macquereau"?) DAK: Deloc, aș crede mai curând că revenim la coada vacii... MX: Ai în vedere semnul folosit pentru e-mail, arondul care te arondează la o poștă? DAK: E mult mai mult de-atât. E chiar la Vache Kiri. După o perioadă de disgrație (unele congenere înnebuniseră, era sindromul numit "la vache
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
1 noiembrie 1990. Vizionarea se petrece în cadrul unei perioade de refacere în Hexagonerie după o epuizantă deplasare în Orient. În program, în timpul celor trei zile petrecute într-un cătun din Alsace, a "consumat televiziune germană și franțuză, revăzând, de pildă, Vaca și prizonierul, o capodoperă de zoofilie". Vezi Insem(i)nările..., 98). f Nu voi face public numele filmului și al regizorului pentru că singurul care contează este cameramanul, despre care nu am nici o informație. g Termenul tehnologic corect era "rectificări". L-
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
palidă, îmbrăcați în negru, cu haină și vestă, cu lanțul de la ceas petrecut peste pântece; fete mergând pe jos sau pe bicicletă, îmbrăcate aproape ca la noi, care ar fi putut fi luate drept venețiene sau din Abruzzi. Capre, oi, vaci, porci, găini". După ce are surpriza să vadă și o cămilă încărcată cu saci, tot în acel perimetru, Primo Levi, aproape șocat, continuă: "La fel de duplicitar ne sună în urechi limba locului: rădăcini și desinențe cunoscute, dar încâlcite și contaminate, în milenara
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
elvețian ca reprezentînd "sîngele altora pe care s-a făcut o cruce" (Jean-Luc Godard), mi se pare exagerat. Desigur, elvețienii se apără, întrebîndu-se retoric: Ce vină avem noi? Că am înființat cîteva bănci? Nu puteam rămîne, totuși doar crescători de vaci, ceasornicari și portari de hotel. Fără dușmani declarați, dar și fără aliați, toți elvețienii apți de luptă fac anual pregătire militară "la cataramă". Este aproape ridicol să vezi cîți bani și cîte eforturi investesc în sistemul de apărare cîtă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sălbatici"? Răspunsul e de găsit în bună măsură în stupefacția și uluirea lor față de ceea ce descoperă la Shilluk, o populație vecină: "Ei au un mare șef, noi nu avem așa ceva. Acest șef poate trimite după cineva, îi poate cere o vacă sau îi poate tăia gîtul. A făcut vreun Nuer vreodată așa ceva? S-a prezentat vreodată vreun Nuer cînd a fost chemat, a venit să dea o vacă?" Pentru un Nuer, să ai un șef, să asculți de altă ființă umană
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu avem așa ceva. Acest șef poate trimite după cineva, îi poate cere o vacă sau îi poate tăia gîtul. A făcut vreun Nuer vreodată așa ceva? S-a prezentat vreodată vreun Nuer cînd a fost chemat, a venit să dea o vacă?" Pentru un Nuer, să ai un șef, să asculți de altă ființă umană este imposibil, de neimaginat, o nebunie. Cum se petrec lucrurile în cazul oamenilor moderni? La treizeci de ani distanță, doi etnologi fac aceeași descoperire: au existat societăți
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
umană este imposibil, de neimaginat, o nebunie. Cum se petrec lucrurile în cazul oamenilor moderni? La treizeci de ani distanță, doi etnologi fac aceeași descoperire: au existat societăți fără șefi, grupuri umane, foarte organizate, alcătuite din ființe egale. CIREADĂ DE VACI ! Dacă e adevărat că dintotdeauna, de cînd există oameni, au existat și turme de oameni (confrerii sexuale, comunități, triburi, națiuni, biserici, state), și de fiecare dată un mare număr de oameni s-au supus unui mic număr de șefi ; și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
imposibil, de neconceput pe pămînt. Cine suntem? Dacă vrem să răspundem cu sinceritate, trebuie să acceptăm reacția de uluire pe care un Nuer ar avea-o în fața imposibilului nostru. Acest "Negru înapoiat" ne-ar putea spune cu îndreptățire: "Cireadă de vaci!" Barcelona, decembrie 1936: "Chelnerii din cafenea, vînzătorii vă priveau direct în ochi și se comportau ca egalii voștri. Frazele servile sau, pentru moment, doar ceremonioase dispăruseră." Ne aflăm cîteva luni mai tîrziu, pe frontul din Aragon, de partea milițiilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]