5,224 matches
-
în dragoste. Prin urmare, este de preferat să te ții cât mai departe de „ideile primite”, de tentația luării în ușor a unei realități prea omenești: relația amoroasă dintre un bărbat și o femeie, numească-se ei chiar Mihai și Veronica. Scopul acestor rânduri nu este vreun comentariu despre „romanul” lui Eminescu, în linia evocărilor cu iz comercial de genul „cum a iubit Eminescu?”. Voi pune doar câteva accente pe acele pasaje din scrisorile trimise Veronicăi Micle, ce au o relevanță
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
gata și fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă pe el, fetițul meu cel gingaș și mititel [...]. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronica, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu ești regina stelelor din cerul meu și regina gândurilor mele...” (Ed. cit., pag. 266) Data scrisorii (aprilie 1882), adăugată de mâna Veronicăi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
asocierea paradoxală ură-iubire n-ar fi decît reluare a unui topos literar. Numai că omul Eminescu trăiește acest paradox și în intimitate, așa cum o dovedește, spre exemplu, scrisoarea din iunie 27 1882 către „îngerul meu blond”: „...Tu trebuie să știi, Veronică, că pe cît te iubesc, tot așa, uneori te urăsc...”2 Cum deja am spus-o, poetul pare conștient de un anume risc presupus de idealizarea femeii, încât, într-un lung exercițiu de laborator (Icoană și privaz) „se autoinvită” la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bărbatului, că bărbatul este cap femeii, așa cum Hristos este cap Bisericii. Însă, subliniază savantul citat mai sus, amândoi alcătuiesc o unitate mistică, precum Isus și Biserica. În Vechiul Testament, femeia este actorul principal în 6 Vezi bogata corespondență dintre Eminescu și Veronica Micle: vol. Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000. 7 Eminescu și cultura indiană, Ed. Institutul European, 2004, p. 39. 35 comiterea păcatului originar, dar tot ea este reabilitată în creștinism, „fiind considerată demnă de a deveni vasul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
făcută Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice: istorie, logică, politologie, psihologie, biologie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
adevărul / Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați văzut ce părere are despre talentul de versificare din tinerețe. În primele poeme tipărite în Convorbiri literare găsea, la recitire, „greșeli de ritm și rimă”, „nonsensuri”, „cuvinte stranii” (din scrisoarea către Veronica Micle, Ed. cit., pag. 188). Cam în aceeași perioadă îi scrie iubitei despre „legenda la care lucrez”: „Luceafărul răsare în această legendă [..] Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ed. cit., pag. 188). Cam în aceeași perioadă îi scrie iubitei despre „legenda la care lucrez”: „Luceafărul răsare în această legendă [..] Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit...” (Ed. cit., pag. 266) Aceia care au căutat cu obstinație o dramă a geniului în Luceafărul, pornind de la o însemnare marginală a autorului, vor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
variantele Ca o făclie... și Urât și sărăcie (toate datând din 1879), marchează un moment definitoriu pentru meditația unui moralist care putea fi, ca oricare bărbat tânăr, mai mult sau * Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. îngr. de Christina Zarifopol Illias, Ed. Polirom, 2000, pag. 229. 12 mai puțin fericit în dragoste. Prin urmare, este de preferat să te ții cât mai departe de „ideile primite”, de tentația luării în ușor a unei realități
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în dragoste. Prin urmare, este de preferat să te ții cât mai departe de „ideile primite”, de tentația luării în ușor a unei realități prea omenești: relația amoroasă dintre un bărbat și o femeie, numească-se ei chiar Mihai și Veronica. Scopul acestor rânduri nu este vreun comentariu despre „romanul” lui Eminescu, în linia evocărilor cu iz comercial de genul „cum a iubit Eminescu?”. Voi pune doar câteva accente pe acele pasaje din scrisorile trimise Veronicăi Micle, ce au o relevanță
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
gata și fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă pe el, fetițul meu cel gingaș și mititel [...]. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronica, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu ești regina stelelor din cerul meu și regina gândurilor mele...” (Ed. cit., pag. 266) Data scrisorii (aprilie 1882), adăugată de mâna Veronicăi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
asocierea paradoxală ură-iubire n-ar fi decît reluare a unui topos literar. Numai că omul Eminescu trăiește acest paradox și în intimitate, așa cum o dovedește, spre exemplu, scrisoarea din iunie 27 1882 către „îngerul meu blond”: „...Tu trebuie să știi, Veronică, că pe cît te iubesc, tot așa, uneori te urăsc...”2 Cum deja am spus-o, poetul pare conștient de un anume risc presupus de idealizarea femeii, încât, într-un lung exercițiu de laborator (Icoană și privaz) „se autoinvită” la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bărbatului, că bărbatul este cap femeii, așa cum Hristos este cap Bisericii. Însă, subliniază savantul citat mai sus, amândoi alcătuiesc o unitate mistică, precum Isus și Biserica. În Vechiul Testament, femeia este actorul principal în 6 Vezi bogata corespondență dintre Eminescu și Veronica Micle: vol. Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000. 7 Eminescu și cultura indiană, Ed. Institutul European, 2004, p. 39. 35 comiterea păcatului originar, dar tot ea este reabilitată în creștinism, „fiind considerată demnă de a deveni vasul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
făcută Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice: istorie, logică, politologie, psihologie, biologie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
adevărul / Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați văzut ce părere are despre talentul de versificare din tinerețe. În primele poeme tipărite în Convorbiri literare găsea, la recitire, „greșeli de ritm și rimă”, „nonsensuri”, „cuvinte stranii” (din scrisoarea către Veronica Micle, Ed. cit., pag. 188). Cam în aceeași perioadă îi scrie iubitei despre „legenda la care lucrez”: „Luceafărul răsare în această legendă [..] Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ed. cit., pag. 188). Cam în aceeași perioadă îi scrie iubitei despre „legenda la care lucrez”: „Luceafărul răsare în această legendă [..] Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit...” (Ed. cit., pag. 266) Aceia care au căutat cu obstinație o dramă a geniului în Luceafărul, pornind de la o însemnare marginală a autorului, vor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu bandă nesfârșită. Iluzia e jonglată performant într-un spectacol pe care regizorul Jeroen van den Berg l-a gândit ca pe un slalom magic. Vielfalt trage de iluzie până când o face tapet. Frida Kahlo, tabloul dansat al unei vieți Veronica D. Niculescu Uneori, poveștile se spun prea bine și fără cuvinte. Cu gesturi, cu tablouri însuflețite, muzică mexicană, o coregrafie încărcată de senzualitate și o Frida Kahlo uluitor de asemănătoare cu cea adevărată. Acestea sunt ingredientele spectacolului de teatru-dans Frida
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
lege proastă“. Jurnalistica este „o meserie care se transmite misterios“, a concluzionat Daniel Condurache în finalul întâlnirii de la Iași, o întâlnire binevenită și un bun prilej de dialog pentru școlile de jurnalism din România. „Spiritul Europei“ a cântat la Sibiu Veronica D. Niculescu Surpriză muzicală la Sibiu. Orchestra de Cameră „Spirit of Europe“, sub conducerea dirijorului Martin Sieghart, a cântat pentru două seri consecutive la Sala Thalia, pe 16 și 17 noiembrie. Marea surpriză a concertului a fost o lucrare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
unui slujbaș), dar, în destule rânduri, și de cei români. Astfel, capitolul Visul lui Ionel Pâslari se construiește dintr-o ambiguitate îndelung întreținută cu privire la chestiunea dacă muncitorul Pâslari este într-adevăr în stare să suscite pasiuni bizare vampei de partid Veronica Lapteacru sau e vorba pur și simplu de o închipuire bețivănească a aceluia. Tehnica amintește, bineînțeles, de jocurile cu cititorul ale lui Caragiale cel din La hanul lui Mânjoală sau Grand Hôtel „Victoria Română“. În plus, toate istoriile se contectează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
un piedestal se afla o echipă Îmbrăcată În costum național reprezentând Țara Mamă Înconjurată de provinciile României, Basarabia având un excepțional costum național. Minunate erau petrecerile Duminicale când se pleca În satele apropiate la invitația părinților unor colegi sau profesori. Veronica Bancea - promoția 1930 aduce un duios și neprețuit omagiu fostului profesor Al. Cristea. Din noianul de amintiri de la Școala Eparhială se desprinde Înfățișarea profesorului de muzică pe care Îl prezintă ca om plăcut la Înfățișare, nu prea Înalt, cu o
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
fac diferențieri semnificative între interpreții aceluiași simbol, aceleiași situații sociale. Că voința lui Dumnezeu este de a-i rămâne Chipul în mintea noastră ca de acolo să îmbrace întreg sufletul, ne-o arată tradiția păstrării chipului Mântuitorului pe mahrama Sfintei Veronica 28, păstrată în Catedrala Sf. Petru din Roma29. În același mod miraculos ar fi fost creată icoana craiului Abgar, despre care cărțile de cult spun că, fiind grav bolnav, a cerut prin trimișii săi vindecare de la Hristos, care i-a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
aduce în imagine pe cei trei păstori, pentru ca apoi obiectivul să se întoarcă către sfânta familie. Este un început al erei cinematografice realizat de Zecca 33, fiind în același timp și un început în discursul imaginii religioase. Momentul în care Veronica șterge chipul Mântuitorului, iar acesta rămâne imprimat pe vălul ei, este de o expresivitate scenică ce astăzi ar fi văzută de critici ca un moment de rătăcire actoricească. Însă la acea vreme cinematograful nu era un mijloc prin care să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
2, p. 246. 27 F.A. Isambert, Dimension sociale du symbole, în Actes du 14éme Conférance Internationale de Sociologie des Religiones, Strasbourg, 1977, apud, Vasile Sebastian Dâncu, op. cit., p. 10. 28 Pe când Iisus urca spre Golgota, o femeie evlavioasă cu numele Veronica i-a șters fața cu mahrama ei, pe care s-a impregnat chipul Mântuitorului. 29 Jaroslav Pelikan, Iisus de-a lungul secolelor, Editura Humanitas, București 2000, p. 40. 30 Molitfelnic op. cit., p. 551. 31 Laurențiu Dumitru, "Tinerii pe calea întrebărilor
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
petroliere de către austriecii de la Rotschild și Nobel. E greu de măsurat cât adevăr și cât partizanat politic erau în relatarea ziarului austriac și în cea a „Evenimentului de Iași“. Dar episodul e interesant. Iată cum presa poate influența istoria. DIABLOGURI Veronica D. Niculescu & Emil BRUMARU Fragment periculos Veronica D. Niculescu: „Baloane de săpun se pot face și din soluția de spălat veceul.“ Așa i-am zis. Apoi am inventat o poveste cu o rază înclinată, care ar fi căzut nedrept de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
E greu de măsurat cât adevăr și cât partizanat politic erau în relatarea ziarului austriac și în cea a „Evenimentului de Iași“. Dar episodul e interesant. Iată cum presa poate influența istoria. DIABLOGURI Veronica D. Niculescu & Emil BRUMARU Fragment periculos Veronica D. Niculescu: „Baloane de săpun se pot face și din soluția de spălat veceul.“ Așa i-am zis. Apoi am inventat o poveste cu o rază înclinată, care ar fi căzut nedrept de frumos într-un nefericit moment pe chipul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
sprijin. Despre maiorul Irimia Alexandru, care a lucrat la serviciul judiciar, numai cuvinte de laudă,un foarte bun judiciarist și criminalist înzestrat cu o intuiție și fler deosebit aducându-și aportul în rezolvarea multor cazuri dificile. Este căsătorit cu dna. Veronica, profesoară de limba română ieșită la penșie , care i-a dăruit două fete pe nume Carmen și Roxana, amândouă absolvind Facultatea de medicină și la rândul lor au câte o fetiță fiind bucuria părinților și a bunicilor. Împreună locuiesc în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]