7,806 matches
-
cunoaștere și înțelegere"33 față de starea originară a lui Adam. Ei sunt amenințați de decădere, chiar înainte ca rațiunea să ajungă la împlinire. În starea de nesiguranță în care se află, ei riscă să devină unealta pasiunilor și chiar a viciilor. Nesiguranța este o caracteristică esențială a tuturor oamenilor și ea este motorul acelor acțiuni prin care ei fac rău celorlalți, în numele binelui personal. Ea se află la baza fragilității umane pe care Locke o invocă de fiecare dată când se
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
baza fragilității umane pe care Locke o invocă de fiecare dată când se referă la om ca fiind supus pasiunilor, victimă a erorii. În aceste condiții, societatea naturală este insuficientă pentru a garanta drepturile naturale; mizeria născută din corupția și viciile oamenilor degenerați conduce la necesitatea de a forma asociații de dimensiuni restrânse, prin acorduri pozitive și în scopuri bine determinate 34. Principalul scop este acela de a conserva proprietatea. Chiar dacă se limitează la produsul muncii cele mai simple, în starea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
feluri. Prima formă de putere este aceea de a face orice în vederea conservării proprii precum și a conservării celorlalți, în limitele permise de legea naturală. Această putere i-ar fi fost suficientă omului dacă pasiunile nu l-ar fi împins spre viciu. Cea de-a doua putere este aceea de a pedepsi crimele comise împotriva legii. Omul renunță la aceste puteri atunci când devine parte a societății politice; la prima dintre ele renunță întrucât aceasta va fi reglementată de legile pozitive, în măsura în care acestea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Ibidem, p. 75. 18 Hobbes, Leviathan, XV, 36, 37, p. 105. "În anumite ocazii, el prezintă diferența dintre obligația in foro interno și obligația in foro externo în termenii diferenței dintre "o dispoziție a minții" cu privire la lege (sau virtute și viciu) pe de o parte, și acțiunea specifică în acord sau în opoziție cu legea, pe de altă parte". Howard Warrender, The Political Philosophy of Hobbes: His Theory of Obligation, Oxford University Press, Oxford, 1957, p. 54. 19 Parkin, Taming the
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
restul omenirii alcătuind o colectivitate, formând o societate distinctă toate celelalte de creaturi". Ibidem, § 128, p. 131. 56 Vezi Vaughan, Studies in the History of Political Philosophy, vol. II, p. 149. 57 "Și dacă n-ar fi existat decăderea și viciul unor degenerați, n-ar fi existat nici nevoia de altceva, nici necesitatea ca oamenii să se rupă de această mare și naturală colectivitate și prin înțelegeri explicite să se întrunească în societăți mai mici și separate". Locke, Al doilea tratat
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Copilul in lumea televizorului Prof. Anca Chiper școala Moțca, jud. Iași În vremurile pe care le trăim, tendința tuturor este de a sta cât mai mult în fața televizorului, având ca model filmele americane, unde tinerii au multe vicii, nu frecventează slujbele bisericești, nu respectă pe nimeni și nu sunt respectați de nimeni, folosesc cuvinte vulgare pentru a exprima tot ceea ce gândesc și fac parte din anturaje dubioase. S-a constatat recent, datorita unui studiu efectuat de o asociație
Caleidoscop by Anca Chiper () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93255]
-
cuiva ceva, doar că într-un mod "special" și că aceasta te ajută să obții tot ce dorești. Urmând sfaturile și imitând personajele din lumea showbiz-ului, tinerii ajung să facă greșeli ce nu pot fi îndreptate, precum îmbrățișarea unor vicii și dorința de a nu renunța la acestea pentru a nu fi considerat ciudat, rănirea altor persoane, sau, în cel mai rău caz, ajungând să comită păcate de moarte, cum ar fi: batjocorirea lucrurilor sfinte, avorturile, crimele sau chiar sinuciderile
Caleidoscop by Anca Chiper () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93255]
-
precum un țap ispășitor. Vina și povara celor trei sute de ani de comerț cu sclavi pe care cei cincizeci de ani de la abolirea sclaviei în Statele Unite nu le-au putut, pur și simplu, șterge cu buretele, au lăsat "urme ale viciilor respective pe fețele"101 americanilor, așa cum nicăieri în Europa sau în lume nu s-a mai întâmplat. Chapman reamintește, în cuvinte elocvente, măsura impactului "paraliziei colective" asupra întregii națiuni, datorate ziarelor care au publicat știrea, astfel încât ea să ajungă la
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de stadiul în care propriile virtuți ar constitui temeiul în baza căruia s-ar putea salva de un eventual racolaj nazist. Dimpotrivă. Orice tip de "integrare fascistă"336 pare un proiect sortit eșecului, în Statele Unite, grație, mai degrabă, "conflictului dintre viciile"337 cetățenilor americani. Aceste vicii naționale par imposibil de unit într-un "front de prejudecăți"338 similar celui care a condiționat holocaustul și, adaugă Burke, ironic, "efectul acestei frustrări, dacă sau până când va fi depășită, vorbește, cum spune Biblia, "în numele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
virtuți ar constitui temeiul în baza căruia s-ar putea salva de un eventual racolaj nazist. Dimpotrivă. Orice tip de "integrare fascistă"336 pare un proiect sortit eșecului, în Statele Unite, grație, mai degrabă, "conflictului dintre viciile"337 cetățenilor americani. Aceste vicii naționale par imposibil de unit într-un "front de prejudecăți"338 similar celui care a condiționat holocaustul și, adaugă Burke, ironic, "efectul acestei frustrări, dacă sau până când va fi depășită, vorbește, cum spune Biblia, "în numele" democrației"339. Hitler, pe de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cu ajutorul idealului democrat al egalității"444. Iată cum, grație distorsiunii ad hoc a lui Hitler, instinctul de autoconservare al arianului devine "virtutea" sa, aflându-se în perfectă concordanță cu legea naturală, în timp ce același instinct constituie semnul major al depravării și "viciului" evreiesc, absolut necesar în logica lui Hitler, potrivit căruia evreul, numai pe temeiul "competitivității" sale, poate constitui "dușmanul "perfect""445 al arianului, întrucât îi solicită, acestuia din urmă, atingerea maximului de potențial în realizarea telos-ului său (al propriei supraviețuiri), țel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să mă deplasez, atunci iau avionul ori mașina și economisesc ore bune. Ce fac cu timpul care îmi rămâne liber? Spre ce mă îndrept? Spre desăvârșire sau spre pieire? Ce înseamnă desăvârșirea? În cheie creștină, desăvârșirea înseamnă desfacerea patimilor, a viciilor devenite structurale, din conglomeratul numit suflet. Numai că mulți din tineri nu cred în existența sufletului, pentru că ei nu cred nici în Dumnezeu deși frecventează de mai bine de zece ani, orele de religie. O minoritate, tradiționalistă poate, mai admite
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
slujnice. Ce-i mai rămâne este să se autodevoreze în introspecții devastatoare și să aștepte pogorârea inspirației! Ai zice că tocmai această predispoziție spre măcinare în autoanalize interminabile ar fi cauza grozavelor suferințe. Oare nu devine analiza de sine un viciu, mai ales atunci când prioritățile sunt altele? Sau poate este singura modalitate de a rămâne om când nici o circumstanță n-ar mai favoriza umanitatea din om? Vorbirea cu sine rămâne singura alternativă de a ține conștiința în priză, limbajul interior fiind
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cei tineri, când nu dă peste ei norocul iubirii, sau când cad în ghinionul pierderii celui iubit, se aciuiază unii pe lângă alții de spaima singurătății. Uneori se întâmplă să se unească singurătăți care nu se izbăvesc ci se îneacă în viciu. Să împărtășești același viciu este începutul pieirii în doi. Luana și Andi, înecați în aburii alcoolului, împărțindu-și singurătățile între cearșafuri sordide, e un cuplu trist care se sfâșie până când unul din ei, Luana, ajunge la ospiciu. Ospiciul ca mecanism
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dă peste ei norocul iubirii, sau când cad în ghinionul pierderii celui iubit, se aciuiază unii pe lângă alții de spaima singurătății. Uneori se întâmplă să se unească singurătăți care nu se izbăvesc ci se îneacă în viciu. Să împărtășești același viciu este începutul pieirii în doi. Luana și Andi, înecați în aburii alcoolului, împărțindu-și singurătățile între cearșafuri sordide, e un cuplu trist care se sfâșie până când unul din ei, Luana, ajunge la ospiciu. Ospiciul ca mecanism al degradării umanului. Andi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
engleză în Washington. Și atunci? Ce-i lipsește? El, care e un critic vehement și care nu iartă metehnele societății românești, cum de acceptă să revină? În Românii e deștepți, Radu Pavel Gheo disecă necruțător această societate est-europeană cariată de vicii. Și atunci, de ce se întoarce din cea mai bună lume posibilă? Istoricul Adrian Cioroianu îi profețise. Se întreabă și el ce anume din structura lui e inaderentă la mecanismul celei mai bune dintre lumile posibile? America este pentru el profund
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din plin speculate. Operație cu atât mai ușoară cu cât ele erau între onformism și libertate efectiv exploatabile în sensul politicii culturale a regimului. Toate acțiunile culturale externe ale epocii chiar și cele mai oneste aveau din păcate și acest viciu originar inevitabil: erau corupte din start. Trebuie avute însă în vedere, în primul rând, în toate împrejurările, condițiile și constrângerile cu totul specifice ale celui mai totalitar și represiv regim din sud-estul Europei. în cazul Constantin Noica, pentru a fi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de filozof. Ca și cum existența, respectiv sistemul totalitar, ar fi numai obiect de cunoaștere absolută. Cecitate de-a dreptul stranie? Sau alibi filozofic de a refuza o critică deschisă a sistemului totalitar? Cum de altfel și credem... Neadecvarea la realitate, defectul, viciul sau specificul fundamental al lui Constantin Noica, se vădește și în evaluarea situației României. Ea trăiește în posibil, nu în real. Țara noastră s-ar consuma la nesfârșit doar în posibilități ratate (n-a fost să fie). Situație la care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
încă de la apariția sa în antichitate, mai ales cea romană, vocația parazitismului, mecenatului, traficului de dedicații etc. Macedonski, la noi, a avut o astfel de mentalitate. Sistemul totalitar n-a făcut, de fapt, decât să exploateze și să perfecționeze aceste vicii literare tradiționale. Plus orgoliul, vanitatea, amorul propriu literar și artistic (Premii de stat, titlul de artist al poporului, decorații etc.). Există, de altfel, în literaturile occidentale, o întreagă satiră a scriitorului famelic, a poetului cerșetor etc. Nu suntem nici clemenți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dar a o ignora total, o lipsă evidentă de obiectivitate. Relațiile culturale externe Din rațiuni de pură propagandă, cultura oficială acordă o importanță deosebită relațiilor culturale externe. Situație plină de urmări, cu explicații structurale profunde. De aici provin și toate viciile fundamentale ale relațiilor culturale oficiale externe actuale. Cel puțin patru dintre acestea au efecte de o deosebită gravitate. Unii pot spune de-a dreptul catastrofale: monopolul riguros, controlul strict, centralizarea și birocratizarea greoaie, inevitabil ineficientă. Peste toate plutește umbra grea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
premiere, lansări de cărți etc. etc. Cine nu observă însă ritualul mai totdeauna gol al acestor manifestări? Instituțiile culturale externe românești de altfel puține la număr au, ca să fim cât se poate de indulgenți, un randament scăzut și din cauza altui viciu fundamental. El ține tot de structură, respectiv de modul de selecționare al cadrelor specific sistemului. Nu interesează competența reală, ci poziția și ierarhia politică. Deci... ceea ce se vede și cu ochiul liber prin astfel de servicii externe. Incompetența, lipsa totală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totuși trasă, dacă vrem să rămânem realiști și lucizi până la capăt. Ambiguitatea, mod de existență Cum nu ne-am propus să oferim o imagine idilică a aspectelor culturii române actuale, nu intenționăm să idealizăm câtuși de puțin nici cultura alternativă. Viciul sau păcatul său originar este ambiguitatea. Nu dăm acestei noțiuni nici un sens peiorativ. Exprimă doar mai multe sensuri, mai multe interpretări sau caractere ce aparțin la două naturi diferite. Este, expeditiv spus, o categorie obiectivă a conștiinței și a existenței
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specific națională. Un admirabil articol al lui Ion Vartic, Et in Liliput ego ! (Apostrof, 1-2/1993) rămas ca toate textele de acest gen fără mare ecou, fapt perfect explicabil de altfel denunță în termeni poate și mai categorici toate aceste vicii ale culturii române. Și nu numai ale celei actuale. A consacra peste două decenii unei monografii gigantice despre pictorul Ioan Andreescu, precum criticul de artă Radu Bogdan, este considerat, cu aere distinse și evident spirituale, drept un caz de monomanie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de regim, tot ce se poate obține, în cel mai bun caz, și numai cu o bază culturală anterioară serioasă (caz extrem de rar), sunt doar unele fragmente. Vom spune deci că fragmentarismul de acest tip constituie încă unul din viciile esențiale ale culturii române actuale. Vom reveni și asupra acestei probleme. Nu mai puțin periculoasă cultural și cu urmări catastrofale de lungă durată este și obsesia, să-i spunem, actualistă. De a fi mereu à la page. De a te
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
public și needucat de exprimare. Activul unei astfel de activități este impresionant: exercițiul liber, democratic și profund civic al ideilor personale; defulare ideologică de mari proporții; alternativă spontană la toate represiunile și sclerozele culturii oficiale; satisfacerea și compensarea ideală a viciilor vechiului sistem și a nedreptăților societății actuale. Și multe altele... Dar pasivul? Câteva urmări sunt mai ales deosebit de grave. Lipsa de interes total, dar și de competență reală, face ca lucrările (câte sunt) de istorie literară, filologie, critică specializată, teorie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]