4,793 matches
-
frățești" care, împreună cu încă și mai puținii ziariști străini, își anunțaseră participarea la congres, într-o singură noapte, o vizită-fulger a lui Ceaușescu prefăcuse câteva zeci de magazine de confecții sau încălțăminte din centrul Bucureștilor în Alimentare care expuneau în vitrine bunuri aproape uitate munți de șvaițer, grămezi de pui grăsuți, de mușchiuleți și de antricoate, șuncă și salam de Sibiu pe scurt, o viziune cvasi-paradisiacă. Acest decor nu se vindea, era acolo doar pentru a dovedi străinilor că românii se
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care știu cum trebuie ea să fie cântată. Drury povestește că atunci când era încă student la Cambridge, Wittgenstein a venit odată să-l viziteze într-o dispoziție foarte proastă. Era sub impresia a ceea ce văzuse plimbându-se prin oraș. În vitrina unui magazin de muzică stăteau portretele lui Beethoven, Schubert și Chopin, iar în vitrina unei librării alăturate fotografiile lui Russell, Freud și Einstein. „Atunci când am comparat între ele aceste imagini - i-a spus el lui Drury - am avut sentimentul puternic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
student la Cambridge, Wittgenstein a venit odată să-l viziteze într-o dispoziție foarte proastă. Era sub impresia a ceea ce văzuse plimbându-se prin oraș. În vitrina unui magazin de muzică stăteau portretele lui Beethoven, Schubert și Chopin, iar în vitrina unei librării alăturate fotografiile lui Russell, Freud și Einstein. „Atunci când am comparat între ele aceste imagini - i-a spus el lui Drury - am avut sentimentul puternic că spiritul omenesc a avut nevoie doar de o sută de ani pentru a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
glorificării lui Dumnezeu (care în cazul lui Perceval este calea frăției Graalului), ușa numărul doi îi oferă gloria lumească, iar ușa numărul trei este calea către Mama Dragostei (Venus), cale pe care o și urmează. Trecând de cealaltă parte a vitrinei, lui Polifil îi este arătată o procesiune sacră, în numele dragostei lui Zeus. Aceasta determină prima sa revelație, în interiorul templului lui Venus, unde în sfârșit îi este arătată Polia. Pasul al șaselea constă în sacralizarea căsătoriei celor doi, urmat de călătoria
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care codul verbal Îl joacă În interacțiune. Dacă situația este povestirea unei Întâmplări din copilărie, rolul pe care Îl are material situational setting poate fi nesemnificativ Am luat scaunul din fața televizorului și lam pus pe masa de lângă fereastră. Dulapul de lângă vitrină avea o ușă deschisă, așa că m-am Ținut de ea, m-am urcat pe scaun și am sărit pe fereastră... Evenimentele conținute În enunț s-au petrecut Într-un alt material situational setting, trecut. Cel prezent nu are nici o contribuție
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
limbajului, al povestirii. Interacțiunea participanților este minimă. Cu totul altfel stau lucrurile În cazul unui enunț produs În situația așezării mobilei Întro cameră Ia scaunul ăla din fața televizorului și pune-l lângă fereastră. Deschide ușa din partea stângă a dulapului de lângă vitrină și pune umerașele lângă costumul maro. Locutorul are un obiectiv clar, de natură materială. Prin verbe performative, dorește ca interlocutorul său să modifice lumea referențială reală din jurul său. Pentru asta, interlocutorul trebuie să identifice referenții semnelor lingvistice, lucru care nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ziarului, poet, prozator, care a scris și versurile la cântecul Bârladului, pe muzică de Nicolae Balan . Iată doar câteva din rubricile de interes ale ziarului: „Ariciul la microfon”, „Biblioteca tehnică vă informează”, „În pas cu tehnica”, „Poșta redacției”, „Răspundem cititorilor”. „Vitrina cu cărți”, „Din orașul nostru: teatru sau cinematograf”, „Ce e nou la Club”, „Cronica juridică”, „Sfatul medicului”, „Publicitate gratuită - cu ardei, sare și piper”, „Cercetarea științifică - preocupări și perspective”, „Pe urmele materialelor publicate”, „Ce e nou în construcția de rulmenți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
culturii, dar care la 18 august 2007 era desființată, în orașul cultural Bârlad nemaiexistând nici o librărie care ar mai face serviciul anunțat. Păcat că librăria a ajuns pe post de papetărie ori auxiliar al textilelor cu câteva cărți scoase de la vitrină și îngrămădite în rafturi dosnice, departe de ochii cititorilor. Din Bârladul nr.187 deosebim pagina „Actualitatea”, medalion Gh. Ghibănescu (1864 1936), „Memorii și poeticitatea acuarelei în artă” - cu referiri la expoziția Vioricăi Toporaș de la Bârlad, pagini cu Diverse etc. Buletinul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dr. Virgil Răzeșu; la rubrica”Dosare prăfuite și uitate” - „Schiță istorică a dezvoltării oncologiei clujene (II)” de prof. dr. Sandu Bologa, profesor consultant U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Clu j - Napoca; dr. Gheorghe Mămuleru Călimănești semnează „Pledoarie pentru terapia balneară”; o pagină „Vitrina cărților medicale” în care semnează dr. Nicu Botezatu, dr. Calu Lucica și dr. Iorgu Gălățeanu recenzii despre „Îngrijirea vârstnicilor cu obs trucție urinară joasă” și „Hemoperfuzia”; „Fluorochinol onele”, „Studii, tehnici și metode de protetică dentară”, „Constipația c ronică”, „Curs de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Flori târzii, uitate, Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul nostru”, ieșit în lume de 1 aprilie 1925, tot la ...Bârlad. * Vitrina Vitrina... „Sterian Dumbravă și Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene”). Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
târzii, uitate, Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul nostru”, ieșit în lume de 1 aprilie 1925, tot la ...Bârlad. * Vitrina Vitrina... „Sterian Dumbravă și Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene”). Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul nostru”, ieșit în lume de 1 aprilie 1925, tot la ...Bârlad. * Vitrina Vitrina... „Sterian Dumbravă și Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene”). Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970 De profesor Ștefan Cucoș și prof. Gh. Gohoreanu, cuprinde un material valoros și interesant pentru cititori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
42 6 Școala noastră ............................................... ....427 Tecuciul cultural ............................................... 427 Tinereță ............................................... ..............430 Tribuna pedagogică ...........................................430 Tribuna liberă......................................... ...........431 Revista critică ............................................... .....409 Răzesul ...., ............................................... ..........410 471 Țara de Jos............................................ ............431 Varia Matematica..................................... ..........435 Veacul nostru ............................................... .....435 Viața noastră ............................................... ......435 Visătorii...................................... .......................437 Vremuri bune ............................................... .....440 Vitrina........................................ .......................441 Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970................................442 Valori spirituale tutovene...................................442 Za lmo xis............................................ ................442 Zorile......................................... ........................443 Zori de ziuă ............................................... ........448 Bârladul - Da, dar Priponeștii? ..........................450 În loc de postfață ............................................... 455 Bibliografie ............................................... .........460 Cuprins:
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care știu cum trebuie ea să fie cântată. Drury povestește că atunci când era încă student la Cambridge, Wittgenstein a venit odată să-l viziteze într-o dispoziție foarte proastă. Era sub impresia a ceea ce văzuse plimbându-se prin oraș. În vitrina unui magazin de muzică stăteau portretele lui Beethoven, Schubert și Chopin, iar în vitrina unei librării alăturate fotografiile lui Russell, Freud și Einstein. „Atunci când am comparat între ele aceste imagini - i-a spus el lui Drury - am avut sentimentul puternic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
student la Cambridge, Wittgenstein a venit odată să-l viziteze într-o dispoziție foarte proastă. Era sub impresia a ceea ce văzuse plimbându-se prin oraș. În vitrina unui magazin de muzică stăteau portretele lui Beethoven, Schubert și Chopin, iar în vitrina unei librării alăturate fotografiile lui Russell, Freud și Einstein. „Atunci când am comparat între ele aceste imagini - i-a spus el lui Drury - am avut sentimentul puternic că spiritul omenesc a avut nevoie doar de o sută de ani pentru a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ale vremii, o panoramă consistentă și extrem de generoasă a literaturii. Rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Cronica teatrală”, „Cărți și reviste”, „Teatru în teatru”, „Teatru în provincie”. „Rubrica femeii”, „Sport”, „Note”, „Cronica modei”, „Cronica muzicală”, „Rubrica filmului”, „Viața în aer liber”, „Cronica mondenă”, „Vitrina cărții românești”, „Cronica zilei”, „Rampa în provincie” ș.a. Se publică versuri semnate de Octavian Goga (Atât de veche, Răsună toaca, Moș Crăciun, Coboară toamna), Tudor Arghezi (Peisaj, Monotonie creștină), Lucian Blaga (În marea trecere), Ion Barbu (Panteism), G. Bacovia, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
A.E. Baconsky este prezent cu poezia Liniște. În primul număr din 1943 profesorul Ion Negrescu lansează un apel către redactorii revistelor școlare pentru a-și uni eforturile în vederea editării unei singure publicații interșcolare, mai exigente. Rubricile „Revista revistelor” și „Vitrina cărților” dovedesc un interes constant față de viața literară din epocă. I.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288268_a_289597]
-
CV-ului lui Berlusconi, vecin în aceeași conversație, întâmplător sau nu, cu un chestionar în toată regula cu privire la Dracula. Și n-am greșit luând-o pe acolo pentru că am ajuns, pe neașteptate, în niște străduțe strâmte, vesele și colorate, cu vitrine cu cercei în modele neobișnuite și altele cu grămezi de fructe. Mai încolo, niște scaune mov dorm în curtea unei cafenele, la ora prânzului, deopotrivă cu întregul oraș, deopotrivă cu întreaga Sicilie. Nimic nu se mișcă la orele de amiază
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
trezisem cu valiza făcută ferfeniță la sosire pe Fontanarossa 50, aveam nevoie de o raită pe Via Etnea, un bulevard lung, care se întinde de la nord la sud, cu magazine și, bineînțeles, cafenele și, ceea ce e cel mai rău, cu vitrine pline de tot felul de chestii colorate și dulci, iar dacă la frutta di martorana 51, inventate ca și cannolli siciliani, de călugări, și la cassata, inventată de un păstor arab, rezistam destul de ușor, la ciocolată și zecile de feluri
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
a refugiat sub gardul viu de bougainvillea. Și dacă tot nu era să fie concert, puteam să dau artei ce era al artei, hoinărind prin magazinele de antichități, împrăștiate pe toate străzile-scări din Taormina, iar dacă mă abăteam și pe lângă vitrinele cu bijuterii mai puțin antice și rochii deloc din alt secol, se chema că nu întinam cu nimic gestul cultural. Că doar tot după frumos umblam. Așa se face că nu doar aminitiri și fotografii mi-au rămas din plimbare
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Ghidirmic, Cenaclul literar din Calafat, R, 1969, 5; Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1981, 40; Voicu Bugariu, Două cărți de la Scrisul Românesc, LCF, 1982, 10; Dan Lupescu, Limpezind zarea unei fântâni, R, 1982, 3; Firan, Profiluri, 390; Ion Bogdan Lefter, Vitrina, RL, 1987, 10; Horia Gârbea, Cărțile săptămânii, LCF, 1990, 23; Alex. Ștefănescu, Cartea de poezie, RL, 1990, 26; Bucur Demetrian, Personalitatea discursului poetic, R, 1994, 6-8; Dan Ionescu, Un punct de vedere, R, 1999, 4; Ștefan Cucu, Mierea cuvintelor, TMS
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
a știut să își păstreze stăpânirea de sine în fața catastrofei Franței în război. Eliade mai figurează aici cu un fragment din romanul Viață nouă și cu note despre Portugalia. Alte rubrici - „Vlăstare ale Bisericii”, „Cronica internă”, „Cronica externă”, „Viața studențească”, „Vitrina cărții”, „Viața veselă” - diversifică sumarul. Paginile revistei sunt însoțite de ilustrații de calitate, reproduceri de artă, fotografii de monumente bisericești și de icoane. A. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
trecutului, trebuie să nu mai facem greșeli În viitor. „Un pictor, terminîndu-și un tablou, socotindu-l că Îndeplinește condițiile desăvîrșirii și vrînd să se Încredințeze de vederile și cunoștințele sale picturale și prin ochii altora, l-a expus Într-o vitrină, vederii publice, iar el s-a ascuns după tablou,În așa fel,ca să nu fie văzut, dar să audă parerile celor care Îl vor privi. Într-adevăr, tabloul a atras privirile multor admiratori, de unii mai mult, de alții mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Îndeplinește condițiile unei arte desăvîrșite, arătînd În același timp, și greșelile de fond și formă. Au mai trecut și alti cunoscători și critici, care au constatat aceleași lucruri, ba Încă și greșeli. Cercetând și el tabloul, care era tot in vitrină cu mai multă minuțiozitate și obiectivitate, s-a convins de greșelile observate și criticate, de cei care au văzut tabloul și și-au dat părerea asupra lui. L-a luat, a făcut rectificările cuvenite, l-a expus din nou și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În ele o biografie alternativă, un pisc al aspirației. Fascinația modelului germanic e, după cum singur o mărturisește, extrem de veche. Ea poate fi foarte ușor psihanalizată: e imaginea-șoc a unei cărți frumos ilustrată, cu legende nordice, văzută, la șase-șapte ani, În vitrina unei librării, În timp ce se afla cu mama sa la plimbare. Amprenta vizuală se transformă În amprentă spirituală. Percepându-se diferit, va fi, pe tot parcursul vieții, un mare singuratic. Cu trecerea vremii, ajunge la contraperformanța de a trăi la Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]