4,793 matches
-
Sebastiani et le Marquis de Riviere" (s. Ven.C.) (cf., Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D 229, Konstantinopel 1817-1818). Imperiului Otoman să-i fi fost sustrase de Austria sau de Rusia. Deoarece, într-un astfel de caz, ar fi fost pusă în discuție însăși existența acestuia că mare putere europeană, ceea ce ar fi antrenat un intreg cortegiu de consecințe negative asupra viitorului sistem politic european, în realizarea căruia se antrenase revoluția franceză. De aceea, existentă Imperiului Otoman trebuia asigurată, dar nu ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
6 dintr-o secundă pentru a satisface necesitățile activității. 4. Emoția Când se discută despre afectivitate se consideră ca fenomen tip emoția. Situațiile de tip emoțional sunt de același fel cu cele care trezesc atenția, sunt situațiile care par să pună în discuție condițiile principale ale adaptării; putem chiar să presupunem că ele sunt cele mai primitive dintre situațiile care au această proprietate. Unul dintre cele mai sigure mijloace de a declanșa o reacție emoțională în scopuri experimentale este de a strica scaunul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
factori au contribuit la schimbarea aspectului socio-politic al Imperiului, la cumpăna dintre secolele II-III, cu repercusiuni asupra raporturilor cu creștinismul. Rémondon ne spune că, ansamblul de echilibre care păstra pax romana stabilă, spre sfârșitul secolului II, a intrat în criză, punând în discuție echilibrul dintre rezistența limesului și presiunea barbarilor; dintre costul războiului și resursele statului; dintre cheltuieli și intrări; dintre producție și consum; dintre sate și orașe; dintre autoritatea senatului și puterea imperială și, în centrul acesteia, dintre supraviețuirile republicane și tendințele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lumii creștine aflată într-un contrast explicit cu lumea păgânilor. Dacă sfântul episcop Irineu din Lyon (Irenaeus Lugdunum, 130-202) spunea că puterea seculară era permisă de Dumnezeu din cauza căderii omului, pentru a frâna neamurile din calea nedreptăților lor, ulterior se punea în discuție serviciul adus Imperiului de către creștini ca funcționari în administrația publică a acestei instituții. Pentru Tertulian (155-230), creștinul nu poate îmbrăca o funcție civilă datorită pericolului idolatriei, iar în Apologeticum (38, 3) accentuează concepția de prezentă în Ad Diognetum, 5, despre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nouă creație, • verificarea accesului la noi texte, situații, proiecte autentice din realitate, • asumarea unor anumite responsabilități, inițiative în clasă sau în afara ei, • efectuarea în comunitate de noi experiențe aplicative, de cunoaștere sau sociale, culturale, practice. Ca element de context, este pusă în discuție abordarea constructivistă a învățării, unde domină procesul cunoașterii directe și experiența de construcție a înțelegerii. Mediul pedagogic, contextul autentic și relevant chiar în clasă devine atunci combinarea elementelor sale specifice, totalitatea oportunităților necesare afirmării acestora, în care se aplică strategiile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mâna invizibilă" a forțelor pieței conduce pe fiecare membru al societății, din fiecare stat, către poziția cea mai avantajoasă în economia globală. Interesul fiecăruia devine interesul general al tuturor. Relevanța teoriei avantajului comparativ în era globalizării a fost de curând pusă în discuție (Strange 1985; Bairoch 1993; Daly și Cobb 1994; Clairmont 1996). Prima dificultate este aceea că ea a fost inventată într-un moment când deplasările de capital erau controlate la nivel național. Capitalul, au presupus Ricardo și Smith, era imobil și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care statele își desfășoară politica națională de securitate. Unul din lipsurile marxismului ca sursă a teoriei critice internaționale este tendința sa înnăscută de a acorda atenție cu precădere primului domeniu de investigație, în dauna celui de-al doilea. Capitolele ulterioare pun în discuție măsura în care alte ramuri ale teoriei critice internaționale au reușit să învingă această limitare. Traducere de Iulia SERAFIMESCU Capitolul 6 Teoria Critică Richard Devetak Dacă este ceva ce ține laolaltă grupul disparat de intelectuali care aderă la "teoria critică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etica discursivă este democratică. Aceasta este construită pe un model de sferă publică ce este legat de deliberare democratică și consimțământ, în care participanții folosesc o "raționalitate argumentativă" pentru a "ajunge la o înțelegere reciprocă bazată pe un consens motivat, punând în discuție pretențiile de validitate implicate în orice comunicare" (Risse 2000: 1-2). Combinând impulsurile inclusive și pe cele democratice, etica discursivă oferă o metodă ce poate testa ce principii, norme sau aranjamente instituționale ar fi "la fel de bune pentru toți" (Habermas 1993: 151
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
imigranți și noile mișcări sociale ce întâlnesc și depășesc forma-Stat. Aceste grupuri și mișcări "transversale" nu numai că trec dincolo de frontierele naționale, dar ele pun la îndoială organizarea teritorială a vieții politice moderne. Așa cum afirmă Roland Bleiker (2000: 2), ele "pun în discuție logica spațială prin care aceste frontiere au ajuns să formeze și să încadreze comportamentul în relațile internaționale". În studiul său asupra nemulțumirii populare privind relațiile internaționale, Bleiker argumentează că globalizarea supune viața socială la o dinamică politică schimbătoare. În era
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lansează o critică postmodernistă din care reiese că problema democrației se leagă direct de suveranitate. Argumentul lui este că noțiunea de suveranitate a statului este incompatibilă cu democrația, mai ales în modernitatea târzie globalizată. Scopul acestei critici este de a pune în discuție "monopolul" statului suveran "asupra loialităților, identificărilor și energiilor membrilor lui" (Connolly 1991: 479). Mijloacele multiple de apartenență și de interdependență și multiplicarea riscurilor globale ce există în modernitatea târzie complică simplismul diviziunilor binare între interior și exterior. Ideea lui principală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
faptul că ecocentrismul ar fi o componentă necesară a ideologiei ecologiste, cât și ideea că el ar putea constitui o bază adecvată și dezirabilă pentru o teorie politică. Dintr-o perspectivă normativă, de exemplu, Barry (1999) și Hayward (1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cel mai bine documentați, ceea ce ridică totuși o problemă: dacă nici o cercetare n-a ezitat să analizeze rolul familiei și în special al familiilor populare în geneza violenței, alte instituții de socializare, printre care școala, nu sunt atât de mult puse în discuție. Un sociolog rău intenționat s-ar întreba atunci dacă n-avem de-a face cu un fel de "poliție a familiilor". Până atunci, și în acest caz numeroasele sinteze pe care le utilizăm prezintă o largă convergență în analiză: factorii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
apostolul lor incoruptibil. Ideile de înnoire radicală a satului, afirmate de fiu, întâmpină protestul tatălui, neîmpăcat cu gândul că tot ceea ce a făcut el a fost greșit și că rosturile țărănești trebuie schimbate. Niciodată în proza postbelică nu s-a pus în discuție cu un mai mare curaj estetic destinul civilizației țărănești și nu a căpătat, până acum, o motivare literară mai pregnantă. Ce se impune înainte de orice e iluzia lui Ilie Moromete. Prezentând-o sub toate formele, P. se menține aproape peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
iubit dintre pământeni poate fi definit ca un roman total: romanul unui destin care asumă o istorie, romanul unei istorii care trăiește printr-un destin. Este rodul unei lecturi întinse și profunde, iar prin numărul de idei pe care le pune în discuție poate fi socotit un roman intelectual. Meditația devine o formă a epicului (un epic al ideilor), noțiunile curente de fericire, iubire, existență, autoritate, putere, familie trec prin mintea unor indivizi care exercită profesiuni intelectuale (filosofi, scriitori, istorici) și fac din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Novalis și Fichte, Idealismul tragic), dar plătește și un anume tribut metodei structuraliste de interpretare (Novalis și matematica modernă, Teoria semnului), fără a dăuna ansamblului, elaborat cu eleganță și claritate. Opera lui Novalis pare pe alocuri un pretext pentru a pune în discuție romantismul, cu trăsăturile lui esențiale (Ironia romantică, Teoria geniului, Definiția poeziei romantice etc.). În Tentația limitei și limita tentației. Glose la mitul faustic (1997), un studiu literar-filosofic de anvergură, V. urmărește legenda lui Faust din Evul Mediu până în zilele noastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
închiderii pe care o aduce cu sine știința. * Omul este prins între biologie și cultură. O cultură este caracterizată și de locurile comune pe care ea le vehiculează; pe baza lor oamenii își fundamentează deseori opiniile, uitând să le mai pună în discuție fundamentele. Poate de aici derivă și farmecul fenomenologiei, ca meditație asupra cotidianului, deci a unei regiuni de locuri comune. * Contopim mult prea ușor termenii evoluție și progres, luând drept capăt final al evoluției starea noastră actuală și considerând (ajutați și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Câteodată glumeam și-i spuneam că dacă se lasă de avocatură poate îmbrățișa cu succes meseria de gigolo... Revenind la seara cu pricina, aveam de luat niște decizii. Nu aveam programată nicio ieșire în oraș, prin urmare numărul unu a pus în discuție lista lui de activități standard pentru serile de toamnă târzie: sex, mâncare, televizor, eventual din nou sex, dacă el nu adormea și pe mine nu mă durea capul (și cu el nu prea mă durea). Vă întrebați probabil ce preferam
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
educație nu sunt niciodată semnalate. Multe cazuri sunt identificate în urma unor intervenții medicale sau când violența atinge forme grave de abuz fizic. În cele mai multe comunități, în care educația copiilor continuă să facă în familie prin forme de violență, nu se pune în discuție intervenția membrilor comunității. Aceste situații de violență se încadrează în tiparul cultural al interacțiunilor familiale. Apelarea poliției sau a serviciilor medicale se face doar în cazurile de escaladare a violenței. Dinamica violenței este diferită în fiecare caz, însă cercetările au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lui Bacovia, „Tablou de iarnă” a apărut întîi în volum (Plumb) și abia după aceea în revistă, respectiv în „Gîndirea” (nr. 7, decembrie 1923). în anul amintit, Bacăul și-a făcut un plan de sistematizare, cu care ocazie a fost pusă în discuție și problema abatorului, definită, ulterior, drept „o necesitate inexorabilă”. Cel vechi va fi considerat, în zeci de documente, „impropriu”, „un grajd ambulant pe apa Bistriței”, „în stare de ruină”, „ultima expresie a insalubrității”. Populația orașului devenise de trei ori mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au lovit de rezistențe exagerate, au fost „luați la ochi”, riscînd să nu mai fie ascultați nici în chestiunile stringente și mai accesibile. în 1971-1972, am fost la vîrful instituțiilor culturale băcăuane, dar n-am profitat de situație pentru a pune în discuție chestiunea numelor de pe frontispiciul „Ateneului”. Fiindu-mi știute comportamentele autorităților (care m-ar fi stopat imediat cu formula „Nu e momentul!”), mi s-a părut inutil s-o fac. Mie, necesar și oportun mi se părea să-l văd pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
într-o proză „romanța” „Amor, amor,/ încîntător!/ Amor, amor,/ Te chem cu dor”), Alexandrescu („Prieteșugul și amorul”), Pann („Despre amor sau dragoste și ură”). Să mai amintesc, oare, culegerea „Spitalul amorului” a acestuia din urmă, un document interesant pentru chestiunea pusă în discuție aci? 4. V. Opere, p. 124 și, respectiv, 339. 5. Ibidem, p. 339. 6. N-ar trebui uitat că Bacovia e tatăl a doi copii, unul în afara căsătoriei, altul în cadrul acesteia. Cît despre „vitalitatea” sa, vezi interviul intitulat „Am trăit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma în oaspeți funești, în vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune în discuție trei probleme importante. Prima dintre ele pornește de la premisa că prezența timpului și efectele sale se resimt pe întreg cursul vieții omului. Trecerea omului face parte din "marea trecere" și în fața curgerii inexorabile a timpului, omul manifestă o profundă tristețe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cât și pentru cei care își oferă serviciile (le sporește audiența, prestigiul și clientela). Fără îndoială că multe dintre informațiile vehiculate astfel sunt kitschuri și nu au nimic de a face cu veritabila artă a interpretării semnelor. Totuși, ceea ce se pune în discuție în această situație nu este valoarea și autenticitatea practicilor, ci comerțul care înflorește în jurul lor. Paralel cu acest fenomen se pot dezvolta și alte "industrii" conexe: talismane, amulete, obiecte magice, pietre norocoase, produse afrodisiace, esențe, panacee de tot felul, rețete
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se află iarăși în îngrijirea surorii sale. Zilele din urmă a început să fie căutat și de veteranul și mult distinsul Dr. Isac"281. În aceeași zi de 14 iunie 1887, la sesiunea extraordinară a Consiliului general județean, s-a pus în discuție și petiția celor 68 de botoșăneni cu privire la ajutorarea lui Eminescu. Din discuțiile purtate în contradictoriu, se vede bine că Eminescu nu era prețuit întru totul de către conducătorii județului: "D-l (Casian) Leca (președintele comitetului permanent): D-lor, e destul să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bine. În versiunea ei apare puțin feminină, chiar felină: o latență mai degrabă vicleană și ascunsă decât principii ascunse din rațiuni de putere și de stat. Urma să devină mărul discordiei printre istoricii Bust al lui Hadrian romani care au pus în discuție versiunile ei asupra lui Hadrian după publicarea Memoriilor. Erotica lui Hadrian a recreat-o mai convingător decât orice alt biograf anterior, în măsura în care ne întrebăm dacă versiunea ei poate fi îmbunătățită. Cultul morții în partea a șasea (Patientia însemnând Răbdare sau
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]