4,730 matches
-
Securitatea nu a avut în nici un fel această misiune, de a strânge date, dimpotrivă, există o hotărâre specială care interzice acest lucru. Înseamnă că din hotărârea plenarei nu s-a înțeles nimic. Eu mă refer la activitatea acestei Direcții, nu pun în discuție întreaga activitate și am subliniat și la Comitetul Executiv că celelalte laturi ale activității merg destul de bine. Am avut discuții cu tovarășii, i-am mai criticat, dar am apreciat și apreciez că s-au obținut o serie de rezultate. Desigur
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la Comitetul Executiv că celelalte laturi ale activității merg destul de bine. Am avut discuții cu tovarășii, i-am mai criticat, dar am apreciat și apreciez că s-au obținut o serie de rezultate. Desigur, este loc de mai bine. Nu pun în discuție, deci, întreaga activitate, ci numai această latură, de strângere a materialelor informaționale și întocmirea dosarelor privind conducerea de partid și păstrarea lor la Securitate. Acest lucru are un caracter de punere sub control a activității de partid. Iau un exemplu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de deficiență pe linia competenței și a răspunderii. Din câte îmi dau seama, nu este vorba de rea intenție și de lipsă de devotament. Tov. Nicolae Ceaușescu: Devotamentul este una și prostia este mai rea decât totul. Eu nu am pus în discuție acest lucru. Cui trebuiau aceste lucruri? Le-a cerut cineva? Să mă informeze Pleșiță, să-mi spună cine i le-a cerut, inclusiv care sunt din 1969. Cine ți le-a cerut, Pleșiță? Tov. Nicolae Pleșiță: Vă raportez că exista
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona asupra lumii, asupra ideilor și practicilor care servesc anumite grupuri de interese. Ideea este ca, în procesul învățării, să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în particular și sunt conștienți de rolul lor concret în funcționarea echipei. 2. Membrii echipei înțeleg rolul lor comun în contextul comunitar. Echipa ca ansamblu este conștientă de importanța acțiunilor organizației pentru comunitatea pe care o deservește. 3. Membrii echipei pun în discuție aspecte care afectează funcționarea grupului. Ei comunică între dânșii aspectele pozitive și negative ale funcționării grupului, cu scopul de a îmbunătăți eficiența acestuia. 4. Membrii echipei se sprijină reciproc în îndeplinirea obiectivelor profesionale. Ei nu lucrează izolat, ci solicită și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona asupra lumii, asupra ideilor și practicilor care servesc anumite grupuri de interese. Ideea este ca, în procesul învățării, să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în particular și sunt conștienți de rolul lor concret în funcționarea echipei. 2. Membrii echipei înțeleg rolul lor comun în contextul comunitar. Echipa ca ansamblu este conștientă de importanța acțiunilor organizației pentru comunitatea pe care o deservește. 3. Membrii echipei pun în discuție aspecte care afectează funcționarea grupului. Ei comunică între dânșii aspectele pozitive și negative ale funcționării grupului, cu scopul de a îmbunătăți eficiența acestuia. 4. Membrii echipei se sprijină reciproc în îndeplinirea obiectivelor profesionale. Ei nu lucrează izolat, ci solicită și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prolix, scris în anii '70 (piesa a apărut în 1971 la Paris, în contextul dezamăgirii pentru eșecul tot mai evident al ideologiei marxiste, agravată de dovezi din ce în ce mai răspicate și comprimițătoare ale concertării de la Moscova a acestei tendințe în Europa Occidentală), pune în discuție destinul general al revoluțiilor ratate și, în primul rând, ceea ce am considerat noi revoluția română din 1989. Desfășurată pe scena deschisă vast în toate direcțiile, într-o plastică monumentală, excelent ritmată dinamic și imagistic, între fundalul când albastru siderat (închipuind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de circumstanțe cinci ani mai târziu. Mă îmboldește să scriu despre Luna verde și faptul că filmul nu s-a bucurat de receptarea pe care ar fi meritat-o, fiind expediat într-o critică acidă a Iuliei Blaga și nefiind pus în discuție într-un mod echilibrat și analitic, cu atenție pentru detalii și pentru contextul social pe care-l evocă. Revederea filmului în 2015 a confirmat impresiile inițiale, care însă acum sunt mult mai structurate și mai sistematice, ba mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Visarion, acest ciclu de dialoguri pornește de la impresia că breasla cinematografică nu beneficiază încă de o privire lucidă asupra valorii literaturii, a artelor românești contemporane, în raport cu ce oferim noi înșine pe ecrane. Nu atât problema ecranizărilor am vrea, deci, să punem în discuție, cât seninătatea unor colegi care, în fața performanțelor altora, înclină ușor către o tandră, dacă nu condescendentă bătaie pe umeri. Or, deasupra acestei confuzii, deasupra acestei, din fericire, închipuite uniformizări a valorilor, pare cert că există avansuri foarte importante în celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
decât că reprezintă șansa definirii unui concept de creație. Bineînțeles că necunoașterea are multe căi cunoscute și că valențele tragice care-l mistuie pe erou trebuiesc împlinite sau mai bine zis deschise în viitorul film. Cu acest film încerc să pun în discuție un testament al artistului privind utilitatea adevărului mistuirii ființei lui în creație. Vă mulțumim pentru interviu și vă dorim să vă mistuiți în filmele pe care năzuiți să le faceți. Interviu realizat de Dana Duma 1990 Nu am altă șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
natură este inerentă. Forțele naturii se pot declanșa în mod neașteptat punând în pericol viața. Atacul și fuga din fața atacatorului, lupta și resemnarea în fața unei manifestări puternice a „instinctului morții”sunt parte din natură. Doar conștiința umană poate „vedea”și pune în discuție violența, din multiple perspective, o poate înțelege și poate lua măsuri de prevenire sau de diminuare a violenței evenimentelor și a consecințelor lor asupra victimelor. Din perspectiva istorică am putea spune că violența a construit istoria. în orice caz, istoria
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stătător. Astfel ia naștere un vast capitol al sănătății mentale afectate de violență. De la copilul abuzat, femeia-victimă a violenței domestice, la supraviețuitorii unor situații de violență a naturii sau a omului, clasificările internaționale ateoretice, pragmatice, ale bolilor mentale descriu și pun în discuție consecințele violenței asupra dezvoltării și funcționării umane. Pe de altă parte, majoritatea orientărilor teoretice cunoscute din domeniul sociouman se preocupă și de explicarea cauzalității și a consecințelor violenței în viața omului. Mai mult încă, conștientizarea riscurilor și a pierderilor provocate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
zonei atinse. în urma producerii unor modificări semnificative, progresive, ale habitatului, care au condus la insuficiența hranei, urșii panda au fost expuși ca specie, extincției. Supraviețuirea lor depinde azi de intervenția omului. încălzirea globală, având ca și cauză principală activitățile omului, pune în discuție supraviețuirea urșilor polari precum și a altor specii specifice zonelor polare ale globului. Omul a creat însă un nou mediu de viață, interpus în raporturile sale cu natura, civilizația. Civilizația și cultura sunt un scut al oamenilor în fața vicisitudinilor și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a-și exprima neliniștile și de a da sens simptomelor. Dar el poate observa și releva procesele de transfer și contratransfer, în contextul pluridisciplinar al îngrijirilor acordate unui pacient. Psihologul, chestionând mecanismele defensive ale personalului medical, precum și ale serviciilor, poate pune în discuție practici curente, tradiționale, încărcate de violență și cu efecte negative asupra pacienților. Amintim aici practica legării de pat a copiilor perfuzați, intubările dureroase și făcute cu o acuratețe care nu ține seama de senzațiile pacientului, absența unor spații de joacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
discriminarea femeii, căreia nu-i este suficientă apartenența la specia umană pentru a se bucura pe deplin de drepturi umane”(Benninger-Budel, Lacroix, 1999). Anul 1994 a fost declarat Anul Internațional al Familiei și a prilejuit numeroase manifestări internaționale care au pus în discuție violența domestică și maltratarea copilului. în 1995, la Conferința Mondială a femeilor, desfășurată la Beijing, a fost adoptată o Platformă de Acțiune care, în spiritul legislației internaționale existente, cere statelor participante: condamnarea violenței împotriva femeilor, fără drept de a invoca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cazul României. Evident, nu ne vom opri asupra dezbaterilor din Comisie purtate sub spectrul tripartismului (guverne, organizații sindicale și, respectiv, patronale) și care pot fi interesante 23, ci vom prezenta, în esență, acele puncte care au relevanță juridică și care pun în discuție câteva dispoziții din cele două legi. Totul însă a pornit, dincolo de termenii plângerii sindicatelor, mai ales de la lipsa unui răspuns calificat și documentat din partea autorităților române. Au fost puse în discuție art. 55-56, art. 58, art. 60 și art. 62
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
esență, acele puncte care au relevanță juridică și care pun în discuție câteva dispoziții din cele două legi. Totul însă a pornit, dincolo de termenii plângerii sindicatelor, mai ales de la lipsa unui răspuns calificat și documentat din partea autorităților române. Au fost puse în discuție art. 55-56, art. 58, art. 60 și art. 62 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. În esență, încă din 2005, Comisia de experți independenți a recomandat României să modifice sau, după caz, să abroge aceste articole
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
juridică comunitară au premers ratificării și ratificarea le-a găsit în legislația română, pentru că, fără îndeplinirea prealabilă a acestei cerințe, nu s-ar fi ajuns la aderare; satisfacerea acestei cerințe este implicit confirmată în actul aderării. Ratificarea Tratatului de aderare pune în discuție și cadrul convențional al României 20. Dată fiind legătura dintre tratatele la care România este parte și legislația sa națională (tratatele intră în dreptul intern, devenind lege), urmează că un tratat în conflict cu regulile comunitare va trebui să fie revizuit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
jurisprudența în vigoare a Curții de justiție". Din hotărârea în speța citată, rezultă că dreptului născut din tratat nu i se poate opune un text intern, "indiferent de natura acestuia, fără a-și pierde caracterul comunitar și fără a fi pus în discuție fundamentul juridic al Comunității însăși". Cu toate aceste precizări, este clar că neincluderea în Tratatul de la Lisabona a principiului supremației dreptului comunitar reprezintă un alt pas înapoi față de ceea ce se realizase prin Tratatul constituțional, document ratificat de 18 dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Asupra Cărții verzi s-au pronunțat, prin avize analitice, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European. Dincolo de această diversitate, în luările de poziții se pot identifica puncte de vedere specifice partenerilor sociali (sindicate, patronate) și guvernelor. Cu toate că au fost puse în discuție o multitudine de idei (întrebări) asupra cărora urmau să se pronunțe toți cei interesați, conținutul dezbaterii poate fi sintetizat în următoarele direcții. 3.1. Cu privire la sfera persoanelor care sunt ocrotite prin normele dreptului muncii sau ar trebui ocrotite, ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]