46,420 matches
-
Varșovia care să aibă ideologii atît de divergente. Ceaușescu spusese deja că în România nu este nevoie de glasnost' și perestroika. Mai mult decît atît, inițiativele luate de Gorbaciov în politica externă subminaseră rolul lui Ceaușescu în relațiile internaționale. Cînd liderul sovietic a optat pentru reducerea înarmării, "inițiativele de pace" ale președintelui român au rămas în umbră. Întrucît Gorbaciov voia să-și îmbunătățească relațiile cu China, nu mai era nevoie ca Ceaușescu să fie mediatorul celor două puteri 2441. Rolul României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai 1987, Gorbaciov și-a început vizita de trei zile la București. Sosirea lui la aeroportul Otopeni și ceremonia de întîmpinare au fost transmise în direct, prin radio și televiziune. Poporul român nu știa ce să creadă despre Gorbaciov. Nici un lider sovietic nu mai vizitase România din 1976 și dorința lui de a veni în mijlocul mulțimii pentru a vorbi cu oamenii îi făcea pe mulți să se simtă stingheriți. Ceaușescu se folosise adeseori de "metode rusești" pentru a-și promova tipul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai atrăgător cu putință. Dar dacă se ascund unele neajunsuri, ele vor lua, inevitabil, amploare"2445. Deși principalele teme ale cuvîntării au fost conceptele de glasnost' și perestroika, acestea nu au fost singurele subiecte care l-au iritat pe Ceaușescu. Liderul sovietic a adus în discuție și cîteva chestiuni cu implicații speciale pentru România. Pentru restructurarea socială și economică era nevoie de personal competent, nu de avansarea pe bază de nepotism. Iar în privința problemelor de naționalitate, Gorbaciov a amintit auditoriului că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest sens sînt și acum de actualitate"2446. În ultima zi a șederii sale în România, Gorbaciov a vizitat cîteva cartiere rezidențiale, piețe supraîncărcate cu alimente în vederea acestui eveniment, școli și zone urbane 2447. Înainte de a se despărți, cei doi lideri au semnat un comunicat comun. În acesta se arăta că Ceaușescu acceptase să dea dovadă de mai multă cooperativitate în cadrul CAER. Articolul apărut în presă menționa că cei doi conveniseră să-și asume "responsabilitatea" nu numai pentru bunăstarea propriului popor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încetarea persecutării... cetățenilor săi, din motive religioase și politice și a reprimării... ungurilor și a altor minorități etnice din România". Congresul putea nesocoti hotărîrea președintelui, adoptînd o moțiune comună de protest 2462. Armstrong a amintit Senatului de responsabilitățile Americii ca "lider al lumii libere". Scopul amendamentului era acela de a demonstra că America ia "în serios legătura" dintre Clauză, pe de o parte și drepturile omului și emigrarea, pe de cealaltă 2463. El a citat dintr-un articol recent, scris de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunismului"2464. Armstrong nu intenționa să permită continuarea acestei asocieri. În fruntea opoziției se aflau senatorii Lloyd Bentsen, din Texas, Bob Packwood, din Oregon și John Danforth, din Missouri. Poziția lor se baza pe două argumente: în primul rînd, numeroși lideri ai comunității evreiești erau împotriva suspendării, iar în al doilea, procesul de reînnoire anuală a Clauzei era o pîrghie eficientă pentru încurajarea emigrării și inducerea unor schimbări în politica românească. Dezbaterile au continuat, depozițiile fiind mai ales în favoarea suspendării. Senatorii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
17 grupuri, care trebuiau să aplaneze divergențele iscate de un proiect legislativ de o mie de pagini. Se înainta greu și în urma prăbușirii bursei de valori, de pe 19 octombrie 1987, discuțiile au luat sfîrșit. La începutul anului 1988, la reuniunea liderilor democrați, proiectul legii comerciale generale a fost cap de agendă 2479. Între timp, Bucureștiul a continuat să fie vizitat de delegațiile americane. Pe 1 septembrie, Ceaușescu i-a primit pe cîțiva reprezentanți ai Comisiei Statelor Unite pentru Securitate și Cooperare în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vinovate autoritățile de la diferite niveluri, dar mai ales din sectorul energetic 2490. La o săptămînă după aceea, el a dat vina și pe țările din CAER. La cea de-a 43-a reuniune CAER, de la Moscova, Ceaușescu le-a spus liderilor acestora că trebuie să asigure României mai mult combustibil, materii prime și piețe de desfacere pentru produsele finite. Și nu numai atît: România fiind încă o țară "în curs de dezvoltare", ea trebuia să beneficieze de tratament preferențial din partea statelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ripostat, calificînd evenimentul ca "șovinist" și "antisocialist", închizînd Consulatul Ungar din Cluj-Napoca, Transilvania și ordonînd personalului acestuia să părăsească România în 48 de ore2517. Străduindu-se să îndrepte situația, Ceaușescu s-a oferit să-l primească pe Karoly Grosz, noul lider de partid din Ungaria. Cei doi s-au întîlnit pe 28 august, la Arad, oraș românesc situat la graniță. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la problema "sistematizării". Conducerea de la Budapesta voia ca Ceaușescu să oprească acest program. Acesta a refuzat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a supraveghea implementarea proiectului 2518. La sfîrșitul anului, relațiile româno-ungare erau la fel de tensionate. În tot acest timp, Ceaușescu a încercat să-și mențină relațiile cu diversele companii americane. La cîteva săptămîni după anunțul din februarie al Departamentului de Stat, liderul român a trimis membrilor Consiliului Economic Româno- american un mesaj prin care îi îndemna pe aceștia să facă demersuri în vederea reacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate". El a dispus, de asemenea, ca organizațiile românești de comerț exterior să mențină volumul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
afectate de anularea Clauzei 2521. La două săptămîni după aceea, Ceaușescu a repetat mesajul în "Lumea", adăugînd că România va duce în continuare tratative "de bună-credință" cu firmele americane și va livra produse de calitate pe piața americană 2522. Apelul liderului român la lărgirea comerțului a trezit interesul multora. Oamenii de afaceri de pe ambele părți ale Atlanticului se străduiseră din greu să promoveze vînzările înainte de iulie 1988, data la care expira Clauza. În primele șase luni ale anului 1988, exporturile americane
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a-l ajuta în carieră pe fiul său, Nicu, la vremea aceea ministru al Tineretului. În raportul său, profesorul Mazilu făcea o critică acerbă a regimului Ceaușescu. Iată una din frazele sale: "în România este cultivat în continuu un singur lider, un singur nume, cu insistență, pînă la exasperare acela al dictatorului". Conducerea de la București a interzis atît scoaterea raportului din țară, cît și plecarea lui Mazilu peste hotare. Raportul a ajuns, însă, în Occident, în iulie 1989 și a fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-i liniștească pe demonstranți, Ceaușescu și soția sa au fugit pe acoperișul Palatului, s-au urcat într-un elicopter care-i aștepta și au părăsit Bucureștiul. În cîteva ore s-a instituit un guvern provizoriu, numit Frontul Salvării Naționale. Liderul interimar al acestuia era Corneliu Mănescu, un fost ministru de Externe. Noul guvern a preluat controlul Radiodifuziunii și, conform relatărilor BBC, a anunțat: "România este acum liberă. Ceaușescu a căzut"2570. În următoarele cîteva zile s-au dus, în continuare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de mai multă mîncare, combustibil și energie electrică, aveau să moară mii de oameni de foame și de frig. A patra cauză este aceea că practicile abuzive ale lui Ceaușescu ajunseseră să fie criticate pînă și de către comuniști și foști lideri de partid, cum o dovedește și scrisoarea din martie 1989. Și, în sfîrșit, Ceaușescu ajunsese să fie urît, și această ură a unit toate grupările disidente din România, în numele unei cauze comune. Oamenii înduraseră hărțuielile, arestul, încarcerarea, foametea și frigul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 25 ianuarie, congresmenii Wolf și Hall au răspuns moțiunii lui Parris. Wolf tocmai se întorsese din România. El avea "speranța" că se vor produce schimbări semnificative, mai ales în privința drepturilor omului. Dar era, totodată, și "sceptic", pentru că mulți dintre liderii guvernului provizoriu erau din cei vechi. Nu voia să-i discrediteze, dorea doar să determine Congresul să nu ia nici o măsură în vederea reacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" înainte ca în România să se desfășoare alegeri libere. Pînă atunci, America
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și 7.500 tone de unt. Nu era sigur dacă ajutorul constituia o simplă donație, un împrumut ce urma a fi restituit în condiții avantajoase sau cîte ceva din amîndouă. În asentimentul lui Wolf și Hall, Baker i-a spus liderului FSN că toate celelalte forme de asistență depind de desfășurarea unor alegeri libere și de îmbunătățirea situației drepturilor omului 2587. Viitorul relațiilor româno-americane depinde, cu siguranță, de conducerea de la București. Dacă se vor desfășura alegeri libere și noul guvern va
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dintre acestea nu era mai importantă pentru Casa Albă decît China. Vizita în România era importantă atîta timp cît Bucureștiul era o poartă către Beijing. Politica externă de tip "tous azimuts" a președintelui român completa multipolaritatea lui Nixon, căci ambii lideri vizau găsirea unor alternative la relațiile bipolare cu Moscova. Mai mult decît atît, Ceaușescu avea nevoie de tehnologie occidentală și de o mai mare independență față de CAER, în vreme ce Washingtonul voia să încurajeze "decuplarea" Europei de Est de hegemonia sovietică. Și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
D.C., de către părintele Calciu, Sindicatul Mondial al Românilor Liberi, cu baza la Londra și Liga Drepturilor Omului, de la Paris, care colabora frecvent cu Amnesty International. Factorul final, care a contribuit la suprimarea sprijinului minorității române, a fost Mihail Gorbaciov. Noul lider sovietic îmbrățișa multe din inițiativele de pace ale lui Ceaușescu, anulînd, prin aceasta, specificul "nonconformist" al României. Argumentul că Statele Unite acordau Bucureștiului "Clauza națiunii celei mai favorizate" ca răsplată pentru independența față de Moscova nu mai era valabil. Rămas fără această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
p. 1-2 1250 Comerțul cu comuniștii, dosarul Comerțul Est-Vest (1966-1968), cutia 25, Martin Anderson, dosare pe subiecte, Proiect de materiale prezidențiale Nixon. Remarcile lui Nixon au alimentat opoziția republicanilor față de orice fel de extindere a comerțului cu lumea comunistă. Ca lider republican al Camerei Reprezentanților, Gerald Ford avea să răspundă în mod constant alegătorilor că "nu era timpul să "construim poduri" între Est și Vest prin intermediul comerțului". Scrisoare, Gerald R. Ford către dl. Josiah Hamilton, 16 iulie 1968, dosarul 131-1, cutia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întîlnire cu republicanul Al. Ullman (D-ORE) și Herman Schneebeli (R-PA), 12 septembrie 1973, 3 p., dosarul (CF) TA Comerț; 71-74, cutia 61, dosare confidențiale, dosare pe subiecte, ASCA: ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1600 Program/Rezumat, întîlnire cu liderii republicani, 26 septembrie 1973, 11 p., dosarul (CF) FG 31-1, Puterea legislativă; 1971-74, cutia 21, dosare confidențiale, dosare pe subiecte, ASCA: ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1601 Ibidem, p. 6 1602 (Programul politic național al Asociației Națiunilor Unite a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1973, 3 p., dosarul (CF) TA Comerț; 71-74, cutia 61, dosare confidențiale, dosare pe subiecte, ASCA : ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1630 Ibidem, p. 2 1631 Proiect de memoriu către președinte, 30 noiembrie 1973, pp. 1-5 1632 Scrisori către liderii din Congres, 3 decembrie 1973, dosarul (CF) TA Comerț, 1971-1974, cutia 61, dosare confidențiale, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1633 Memoriu, George Shultz, către secretarul de stat și alții, 10 ianuarie 1974, dosarul Ex FG 11; 1/1/74-1
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Frank Csongos, 24 decembrie 1989. Pe lîngă motivele politice și economice se poate ca interesul sovieticilor de a interveni în România să fi avut la bază dorința lui Gorbaciov de a-și ajuta un vechi prieten, pe Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale. 2574 "The Boston Globe", 26 decembrie 1989, p. 3 2575 "Los Angeles Times", 26 decembrie 1989, p. A13 2576 Green era un om de afaceri din Oregon și un susținător al lui Bush, în campania prezidențială. 2577
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
expandată pentru a-i cuprinde pe toți românii transilvăneni, indiferent de starea lor socială, ideea unității politice a tuturor etnicilor români într-o singură formațiune politică nu era încă formulată și, ca atare, nici nu exista pe agenda revendicativă a liderilor ardeleni. Conștiința națională modernă a cărei aspirație finală consta în unirea tuturor etnicilor români într-o entitate politică autodeterminată, organizată politic în propriul său stat național independent -, avea să irumpă sub forma doctrinei naționaliste din conștiința națională premodernă a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic Antonescu-Sima nu a durat mult, legionarii încercând să preia în întregime puterea de stat prin ofensiva declanșată în 21-23 ianuarie 1941. Armata lui Antonescu a reprimat rebeliunea legionară în mai puțin de o zi, astfel că generalul devenea unicul lider incontestabil, concentratorul întregii puteri. Mihai I, care a preluat tronul regal după abdicarea lui Carol al II-lea, nu reprezenta decât un simbol evacuat de orice putere politică reală. Antonescu nici nu s-a sinchisit să îl informeze pe rege
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechi" patronată de N. Iorga cu oficiosul său Revista Istorică. Reînviind criticismul junimist, generația tânără a istoricilor se ridică împotriva istoriei mitificante, pusă în slujba politicii naționale și a intereselor statului. Iată ce îi adresează P.P. Panaitescu lui N. Iorga, liderului incontestabil al "școlii vechi": "domnule profesor, dv. ați purtat o luptă de caracter național, ați căutat să ajungeți la o Românie unită. Ați ajuns, dar pentru aceasta istoria a trebuit să fie forțată și puțintel falsificată. Acum noi avem România
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]