49,013 matches
-
a bunicului său și a studiat arhitectura. Speer a început studiile de arhitectură la Universitatea din Karlsruhe în loc de o instituție mai mult apreciată, din cauză că hiperinflația din 1923 criza a limitat veniturile părinților săi. În 1924, după depășirea crizei, s-a transferat la Universitatea Tehnică München. În 1925 s-a transferat din nou, de data aceasta la Universitatea Tehnică din Berlin, unde a studiat cu Heinrich Tessenow, pe care Speer l-a admirat foarte mult. După ce a trecut examenele sale din 1927
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
început studiile de arhitectură la Universitatea din Karlsruhe în loc de o instituție mai mult apreciată, din cauză că hiperinflația din 1923 criza a limitat veniturile părinților săi. În 1924, după depășirea crizei, s-a transferat la Universitatea Tehnică München. În 1925 s-a transferat din nou, de data aceasta la Universitatea Tehnică din Berlin, unde a studiat cu Heinrich Tessenow, pe care Speer l-a admirat foarte mult. După ce a trecut examenele sale din 1927, Speer a devenit asistentul lui Tessenow, care era o
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
asupra Rotterdamului. După Rotterdam divizia, împreună cu alte divizii, a interceptat o forță franceză și a împins-o până în zona Zeeland. Mai departe, a fost folosită la curățarea punctelor minore de rezistență în zone cucerite deja de germani. Divizia a fost transferată apoi în Franța unde a ajutat la străpungerea unei linii bine apărate de-a lungul unui canal, după aceea a participat la ofensiva înspre Paris. La sfârșitul campaniei ajunsese până la granița cu Spania. Original, divizia SS-V.T. era compusă
2. SS-Panzer-Division Das Reich () [Corola-website/Science/305888_a_307217]
-
divizie au luat parte la tentativa de prevenire a flotei franceze din Toulon. La scurt timp după acea, divizia și-a schimbat numele din nou, de data asta la SS-Panzer-Grenadier-Division "Das Reich". La începutul anului 1943, Das Reich a fost transferată înapoi pe frontul de est unde a ajutat la recuperarea frontului central prăbușit în jurul orașului Harkov. După ce a ajutat la recapturarea acestui oraș (a treia bătălie de la Harkov), Das Reich, împreună cu numeroase alte divizii a luat parte la asaltul masiv
2. SS-Panzer-Division Das Reich () [Corola-website/Science/305888_a_307217]
-
perioadă scurtă de bătălii minore, divizia a fost înzestrată din nou, de data aceasta ca SS-Panzer-Division "Das Reich". Făcând asta, a lăsat o porțiune din divizie în est, Kampfgroup Das Reich, cunoscută oficial ca Kampfgroup Lammerding. Restul diviziei a fost transferată în vest pentru reînzestrare, și făcând asta, a participat la operațiuni anti-partizane în Franța. În iarnă, 1943/1944, o altă contraofensivă majoră sovietică a reușit să încercuiască trupe germane în centrul frontului. Kampfgroup-a lăsată în urmă a fost una din
2. SS-Panzer-Division Das Reich () [Corola-website/Science/305888_a_307217]
-
germane în centrul frontului. Kampfgroup-a lăsată în urmă a fost una din unitățile încercuite de ofensiva sovietică , și un asalt condus de corpul de tancuri al 2-lea SS a reușit să salveze elementele din Das Reich. Kampfgroup-a a fost transferată așadar în Franța pentru a se alătura restul diviziei deja staționată aici. Mica porțiune din Das Reich care a rămas în est a fost renumită Kampfgruppe Weidinger și a luat parte la retragerile prin Proskurov și Tarnopol. După invazia din
2. SS-Panzer-Division Das Reich () [Corola-website/Science/305888_a_307217]
-
22000 de soldați pe Long Island pe 27 august 1776, obligând armata americană mult mai mică să se retragă pe înălțimile Brooklyn. Această a fost cea mai mare bătălie din întreg razboiul.Desi s-a retras, Washington a reușit să transfere armata în Manhattan. Pe 15 septembrie, Howe a debarcat 12000 de oameni în Mahattan, preluând rapid controlul orasului.Washington s-a retras pe înălțimile Harlem și apoi și-a continuat retragerea în timp ce Howe avansa.In loc să urmărească și să
Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/305878_a_307207]
-
Inspectoratului General al Poliției. Apoi din iulie 1997 este consilier juridic și apoi șef de serviciu la Banca Internațională a Religiilor - Sucursala Municipiului București. Între anii 1997-1999, colaborează cu Inspecția de Stat în Construcții din cadrul MLPAT. În martie 1999, se transferă la Banca Comercială Ion Țiriac - Sucursala Municipiului București, lucrând în funcția de consilier juridic și responsabil al Compartimentului pentru prevenirea spălării banilor. În ianuarie 2000, urmează un curs de instruire în domeniul infracționalității financiare organizat de ambasada Marii Britanii la București
Sorin Vicol () [Corola-website/Science/305903_a_307232]
-
calibrul 75 mm sau chiar a tunului Rheinmetall calibrul 88 mm sau transformarea acestora în tancuri aruncătoare de flăcări. În luna iulie 1944, în cadrul Regimentului 1 Care de Luptă, a fost formată Compania 5 în cadrul Batalionului 2 instrucție, ulterior fiind transferate la Compania 63 Antitanc. Acestea au luat parte efectiv la luptele pentru eliberarea teritoriului României. Ulterior, în urma deciziei sovieticilor de a desființa Divizia 1 Blindată, celelalte 6 TACAM R-2 rămase în stare de funcționare au fost transferate Regimentului 2 Care
TACAM R-2 () [Corola-website/Science/305962_a_307291]
-
instrucție, ulterior fiind transferate la Compania 63 Antitanc. Acestea au luat parte efectiv la luptele pentru eliberarea teritoriului României. Ulterior, în urma deciziei sovieticilor de a desființa Divizia 1 Blindată, celelalte 6 TACAM R-2 rămase în stare de funcționare au fost transferate Regimentului 2 Care de Luptă, regiment care a luat parte la eliberarea Ungariei și Austriei. A supraviețuit războiului un singur exemplar, acesta fiind expus astăzi la Muzeul Militar Național din București.
TACAM R-2 () [Corola-website/Science/305962_a_307291]
-
periferice evoluate, cu acces direct la memorie (de exemplu unitatea de disc flexibil), sau a unor periferice nestandard. Magistrala asigura legătura între unitatea centrală de prelucrare, memoriile EPROM/RAM, interfețele paralele programabile, interfața serială programabilă (cu circuite 8251, capabilă să transfere date cu viteza de 300/600/1200 baud) și cuplorul TV. Mai existau două conectoare periferice cu 25 de contacte. Unitatea centrală de prelucrare se bazează pe microprocesorul Z80, care operează la o frecvență de 2,5 MHz. Procesorul Intel
AMIC () [Corola-website/Science/305975_a_307304]
-
George din Erie (Pennsylvania). La 26 mai 1960, el a fost numit cu normă întreagă la Facultatea Colegiului Gannon (astăzi Universitate) ca Decan al Studenților (Dean of Students) și Director Sportiv (Athletic Director). În ianuarie 1965, pr. Pușcaș s-a transferat din nou în fosta sa Dieceză Romano-Catolică din Rockford (Illinois) și la 1 februarie 1965 a fost numit ca preot-paroh al Parohiei Greco-Catolice Românești St. George din Aurora (Illinois). La 4 decembrie 1982 papa Ioan Paul al II-lea a
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
arestat de către securitatea comunistă și închis la Mănăstirea Neamț, împreună cu ceilalți arestați provenind din clerul superior al Bisericii Române Unite, canonici, profesori de Teologie, protopopi etc. În februarie 1949, internații de la Mănăstirea Neamț, ca și episcopii de la Dragoslavele, au fost transferați cu toții la Mănăstirea Căldărușani, lângă București, transformată în lagăr de concentrare, împrejmuit cu sârmă ghimpată și asigurat cu pază militară. În lagărul de la Căldărușani, păzit de locotenentul major Bădiță, a putut intra călugărul bazilitan Ciubotariu, iar prin el Episcopii au
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
asistat de episcopii Iuliu Hossu de Cluj-Gherla, Alexandru Rusu de Maramureșului și Ioan Bălan al Episcopiei de Lugoj. Odată cu el a fost consacrat ca episcop și Tit Liviu Chinezu. În mai 1950 întregul grup de internați de la "Căldărușani" a fost transferat la Penitenciarul din Sighetu Marmației, unde episcopul Ioan Cherteș rămâne până în aprilie 1955, când e readus la Securitatea din Cluj și, de acolo, la 30 iulie 1955, este eliberat. După această primă eliberare, intervenită la 6 ani de la arestare și
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
Prut. Actuala biserică a fost zidita din piatră în anul 1911, este foarte încăpătoare, cu balcon pentru cîntăreți. Când s-a sfițit biserică de piatră, în 1911, sătenii au înzestrat-o cu obiecte scumpe și icoane noi, dar le-au transferat aici și pe cele care le aveau în biserică mai veche din lemn. În anul 1917 la biserică a fost hirotonit parohul Dimitrie Rusu, iar în anul 1922, la parohie a fost rînduit și cîntărețul Vasile Bodrug. Ulterior, în anul
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Școala bisericească de alfabetizare se deschide la Hristici în 1862. În 1866 avea 11 elevi, iar pentru învățătura lor plăteau părinții. În 1896 aici învățau 40 de băieți și 6 fetițe. Profesor era Vera Bodescu, care în 1899 a fost transferată la șc. din or. Soroca. În locul ei a venit Haralambie Vartic din Baxani. În 1903 e înlocuit și el de Dumitru Mațienco. În același an școala elementară de alfabetizare e transformată în școală de zemstvă cu o clasă. Moșierul Feodor
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
născută Eftodi la 31 iulie 1947) harnic propagandist a valorilor culturale al spațiului românesc. Primele 4 clase le face la școala din s. Hristici (învățătoare Natalia Alexei). Dat fiind faptul ca tatăl său Eftodi Feodosie, devenit între timp preot, este transferat cu serviciul la parohia din s. Căinari, raionul Căușeni, urmatoarele studii le face la scoala din localitate, apoi la sc. medie mold. nr. 1 din Soroca. Studii superioare - facultatea de filologie la Universitatea de Stat din Cernăuți. Activitatea o începe
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
un alt adăpost în cartierul Mahane Yehuda din Petah Tikva, unde a locuit o vreme ]ntr-o casa izolată la capatul localității. S-a remarcat că se deosebea prea mult la înfățișare de localnicii evrei yemeniți și de aceea a fos transferat intr-un alt loc secret tot in Petah Tikva, în cartierul Hassidof. Acolo a locuit vreme de 9 luni împreună cu soția și copilul și a purtat numele conspirativ de Israel Halperin. Vecinilor li s-a explicat ca acest tată de
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
până la examenele baroului de avocați. Ulterior el s-a mutat în nordul Tel Avivului, pe strada Bashan colț cu Yehoshua Ben Nun, unde s-a travestit în elev de ieșivă cu numele „Israel Sassover”. La începutul anului 1947 s-a transferat într-locuință la parter pe strada Rosenbaum 1 colț cu Yossef Eliyahu, luându-și numele de dr. Yona Koenigshofer. Aici Beghin a locuit cu familia până la alegerea sa ca prim ministru al Israelului în 1977. Beghin a stabilit restrictii severe
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
internaționale (transformat ulterior în Institutul de Economie Mondială) din subordinea Ministerului Comerțului Exterior, unde a activat timp de un an. În anul 1970, devine avocat în cadrul Colegiului Ilfov și apoi la Colegiul București. La data de 1 septembrie 1976, este transferat pe postul de consilier la Direcția de Studii, Legislație și Documentare din Ministerul Justiției, unde activează până în anul 1987, colaborând, printre altele, la alcătuirea Codului Civil adnotat din 1982. Într-un referat al conducerii Direcției de Studii, Legislație și Documentare
Petre Ninosu () [Corola-website/Science/305324_a_306653]
-
de fonduri europene. Un alt demers circumscris efortului de implicare a sectorului civil în elaborarea cadrului de referință pentru reglementarea unui domeniu îl reprezintă Acordul de Parteneriat între Camera Deputaților și Consiliul Concurenței, încheiat în noimebrie 2015, cu scopul de transfera expertiza acestui organism în cadrul comisiilor parlamentare și a o valorifica prin amendamente sau inițiative legislative care să încurajeze piața concurențială . Efortul de transparentizare a activității legislative și educare a percepției publice cu privire la rolul Parlamentului s-a concretizat prin implementarea, începând
Valeriu Ștefan Zgonea () [Corola-website/Science/305380_a_306709]
-
și peste hotare. Între 2004 - 2008 a fost aleasă deputat de Mehedinți pe listele PRM. Pe 5 august 2013 a suferit un accident de mașină lângă Timișoara. A fost internată la spitalul de urgență din Timișoara ca ulterior să fie transferată în septembrie la spitalul de urgență Floreasca din București, deoarece starea ei de sănătate se ameliorase vizibil. În urma unor complicații Anca Petrescu moare în mod suspect la data de 30 octombrie 2013. În aprilie 1977 s-a publicat începerea concursului
Anca Petrescu () [Corola-website/Science/305381_a_306710]
-
dreptul său de a atribui coroana imperială și chiar „a subliniat întâietatea puterii ecleziastice asupra celei regale. ...chiar a atras atenția că o decizie în această chestiune constituie în primul rând(principaliter) misiunea sa, întrucât Papa este acela care a transferat Imperiul din Răsărit în Apus și Papa este acela care conferă coroana imperială” . Disputele au continuat ani în șir, papa oscilând când într-o parte când în alta. Cei doi pretendenți se întreceau în a face promisiuni papei, dar rezolvarea
Papa Inocențiu al III-lea () [Corola-website/Science/305428_a_306757]
-
în care locuia în București, de către Siguranță din ordinele guvernului comunist, în baza unui mandat preștampilat și completat ad-hoc. În 1948 a fost condamnat la 15 ani de închisoare și confiscarea averii. Inițial încarcerat la Jilava, Diaconescu a fost ulterior transferat la Aiud în 1949. Acolo a fost supus unui regim dur de înfometare și alte abuzuri. A stat în celulă de obicei cu 5-6 alți deținuți politici, grupurile din celulă fiind totuși ocazii de schimb cultural între intelectualii încarcerați, care
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
muncă, a mai fost dus să muncească la o altă mină de plumb, la Nistru. Revenit la secția specială de la Zarca Aiud, a participat la o grevă de 23 de zile a deținuților în august 1957. Ca urmare, a fost transferat la închisoarea de la Râmnicu Sărat. Acolo a fost ținut în izolare, timp de cinci ani, până la eliberarea sa la 30 noiembrie 1962. După eliberare, persecuțiile regimului comunist nu au încetat. Imediat i s-a fixat domiciliu forțat în Bărăgan, fiind
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]