47,622 matches
-
sau o apariție la televizor, Djian e primul care se critică aspru, considerîndu-se un imbecil care spune exact contrariul lucrurilor pe care se sprijină în narațiunile sale și că, dacă ar fi de partea cealaltă a ecranului, nu și-ar cumpăra nici o carte după ce s-ar vedea în vreo emisiune! În Franța, unii cei mai mulți scriu, metaforic vorbind, cu un stilou Mont-Blanc cu peniță de aur, migălindu-și îndelung fiecare frază, răsfățînd-o și alintînd-o pînă ajunge să strălucească în toată complicata ei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o atingă. 16. Pentru că la noi ziua de lucru începe cu o pauză. 17. Pentru că suntem atît de legați de noțiunea de politețe încît ne e greu să ne dăm și un simplu "bună ziua!". 18. Pentru că numai la noi se cumpără parfumuri după nume și nu după miros. 19. Pentru că atunci cînd toate locurile vor fi ocupate în Infern, țara noastră va deveni o destinație de substituție pentru Infern ; cei care vor rămîne în țara noastră vor fi scutiți de cheltuielile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
grec, Zaharia, era trimis la Viena pentru învățătură. Aici deprinde germana, dar și italiana, limbă la modă la Curtea vieneză, unde atunci trăia și scriitorul Pietro Metastasio. Ar fi trecut și prin Italia, ajungând la Pisa. O listă de cărți cumpărate în perioada studiilor la Viena (Aristofan și Aristotel, Cicero, Condillac, La Fontaine, un Chansonnier français, La Guerre des dieux de Évariste Parny, opera abatelui Jacques Delille, scrieri moraliste și didactice din La Bruyère și M-me de Genlis) arată interesul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
o națiune, cel mai mare bun este Securitatea. Dacă pentru a o obține trebuie să mobilizeze o sută de mii de persoane și să cheltuiască o sută de milioane de franci, eu nu am nimic de spus. Este o bucurie cumpărată cu prețul unui sacrificiu. Să nu fie nicio neînțelegere cu privire la bătaia tezei mele. Un legislator propune să fie lăsați la vatră o sută de mii de oameni pentru a ușura contribuabilii de o sută de milioane de franci. Ne putem
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cea mai liberală, cea mai universală și aș putea chiar folosi cuvântul umanitară, care nu e deloc exagerat în acest caz, este expoziția care se pregătește la Londra, singura în care nu se amestecă niciun guvern și care nu este cumpărată cu niciun impozit. Revenind la artele frumoase, putem, o repet, să dezbatem cu argumente puternice pro și contra sistemul subvențiilor. Cititorul înțelege că, dat fiind obiectul special al acestei scrieri, nu trebuie nici să expun aceste argumente, nici să decid
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
anotimpurile, să constate zi de zi starea recoltelor, să primească informații din toate colțurile globului, să prevadă nevoile, să ia măsuri preventive. Există nave pregătite să iasă în larg, există corespondenți peste tot, iar interesul imediat al comerțului este să cumpere în cea mai ieftină piață, să economisească în toate detaliile operațiunii și să obțină cele mai mari rezultate cu cele mai mici eforturi. Nu e vorba aici doar de negustorii francezi, ci de negustorii din întreaga lume care se ocupă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
minereurilor de pe pământurile sale. Cum natura a fost mult mai generoasă cu belgienii, aceștia ofereau fierul francezilor mai ieftin decât domnul Prohibant, ceea ce înseamnă că toți francezii, sau Franța, putea obține o cantitate dată de fier cu mai puțină muncă, cumpărându-l de la cinstiții flamanzi. De asemenea, ghidați de interesul lor, primii nu greșeau niciodată și zi de zi se putea vedea o mulțime de fabricanți de cuie, de fierari, de meșteri de care, de mecanici, de fabricanți de șine și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unui fierar, unui fabricant de cuie, de care, sau de șine, al unui lucrător, unui constructor, într-un cuvânt, de la Jacques Bonhomme care o dă astăzi fără să primească un miligram de fier în plus față de vremea în care îl cumpăra cu zece franci. La prima vedere, trebuie observat că acest lucru schimbă complet lucrurile căci, după cum se vede foarte bine, Profitul domnului Prohibant este compensat de Pierderea lui Jacques Bonhomme și că tot ce va putea face domnul Prohibant cu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reveleze o a doua pierdere de cinci franci. Atunci vom avea rezultatul întregii evoluții. Jacques Bonhomme este posesorul a 15 franci, fructul sudorii sale. Suntem încă în vremea în care acesta este liber. Ce face el cu acești 15 franci? Cumpără un articol de modă cu 10 franci, și cu acest articol de modă plătește (sau plătește Intermediarul pentru el) chintalul de fier belgian. Lui Jacques Bonhomme îi rămân încă 5 franci. Nu îi aruncă în râu, ci (și acesta este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prețul produsului, atunci el nu mai realizează o economisire; atunci el nu mai dispune de un franc pentru a comanda muncii naționale o producție nouă. Dar, în această privință, cumpărătorul său iese în câștig, iar acest cumpărător este umanitatea. Oricine cumpără produsul îl plătește cu un franc mai puțin, economisește un franc și ține în mod necesar această economisire în serviciul fondului de salarii: este tot ceea ce nu se vede. S-a dat, în această problemă a mașinilor, o altă soluție
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că se va consuma dublu din acest produs. Se va zice în acest caz că o porțiune din munca națională este lovită de inerție? Da, după demonstrația vulgară. Nu, după demonstrația mea; căci, în timp ce în această țară nu s-ar cumpăra nici o pălărie în plus, fondul întreg de salarii nu ar rămâne mai puțin sigur; ceea ce ar merge mai puțin la industria de pălării s-ar regăsi în economisirea realizată de toți consumatorii și ar merge de acolo spre salarizarea întregii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
uităm de bani, monedă, bilete și alte instrumente prin intermediul cărora produsele trec din mână în mână, pentru a nu vedea decât produsele însele, care sunt materia veritabilă a împrumutului. Căci atunci când un muncitor manual împrumută cincizeci de franci pentru a cumpăra un plug, i se împrumută în realitate nu cei cincizeci de franci, ci plugul. Și când un comerciant împrumută douăzeci de mii de franci pentru a cumpăra o casă, datorează nu cei douăzeci de mii de franci, ci casa. Banul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a împrumutului. Căci atunci când un muncitor manual împrumută cincizeci de franci pentru a cumpăra un plug, i se împrumută în realitate nu cei cincizeci de franci, ci plugul. Și când un comerciant împrumută douăzeci de mii de franci pentru a cumpăra o casă, datorează nu cei douăzeci de mii de franci, ci casa. Banul nu apare aici decât pentru a facilita aranjamentul între mai multe părți. Pierre poate să nu fie dispus să împrumute plugul său, iar Jacques poate să fie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru a facilita aranjamentul între mai multe părți. Pierre poate să nu fie dispus să împrumute plugul său, iar Jacques poate să fie dispus să împrumute banii săi. Ce face atunci Guillaume? Împrumută banii de la Jacques și, cu acești bani, cumpără plugul de la Pierre. Dar, de fapt, niciunul nu împrumută bani de dragul banilor. Se împrumută bani pentru a ajunge la produse. Or, în nicio țară, nu se pot transmite dintr-o mână în alta mai multe produse decât există. Oricare ar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest cămătar? Fără îndoială, există ceva impunător și mișcător în simplitatea vieții sale; este de altfel uman, binefăcător, generos, dar calculează. Nu își mănâncă toate veniturile. Locuința sa nu este tot timpul plină de fast și zarvă. Ce recunoștință își cumpără el printre tapițeri, fabricanții de trăsuri, vânzătorii de cai și cofetari? Aceste judecăți, funeste în ceea ce privește morala, sunt întemeiate pe faptul că există un lucru care frapează: cheltuiala risipitorului; și un altul care se sustrage privirii: cheltuiala egală și chiar superioară
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oare scopul său să îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să își mărească capitalul și venitul. Ca urmare, acești bani pe care nu îi folosește pentru a-și cumpăra pământuri, o casă, rente de stat, acțiuni industriale, fie îi plasează la un negustor, fie la un bancher. Urmăriți firele tuturor acestor ipoteze și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tuturor acestor ipoteze și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur ca și dacă Ariste, urmând exemplul fratelui său, i-ar fi schimbat pe mobilă, bijuterii și cai. Căci, când Ariste cumpără pământuri sau rente de 10 000 de franci, el este determinat de considerația că nu are nevoie să cheltuiască această sumă, deoarece tocmai de acest lucru vă plângeți. Dar, în același timp, cel care îi vine pământul sau renta este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
chiar mai bine, nu are diplomație armată. În virtutea principiului Justiției universale, relațiile comerciale ale acestui popor vor fi libere și foarte întinse, niciun cetățean neputând face legea să intervină, în propriul interes, pentru a împiedica un alt cetățean de a cumpăra sau de a vinde în afară. Nimeni nu contestă că aceste relații contribuie la menținerea păcii. Ele se vor constitui într-un veritabil și prețios sistem de apărare care va face aproape inutile arsenalele, forturile, marinele militare și armatele permanente
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
opt sau șase ore, și iată producția oprită. Cum nu va mai exista pâine pentru a potoli foamea, stofă pentru a proteja de frig, un al treilea își va închipui să înlocuiască pâinea și stofa prin monedă de hârtie-forțată. Nu cumpărăm aceste lucruri cu bani? A multiplica banii, va zice el, înseamnă a multiplica pâinea și stofa; a multiplica hârtia înseamnă a multiplica banii. Trageți concluzia. Un al patrulea va solicita să se desființeze concurența; un al cincilea abolirea interesului personal
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
până acum... Bani blestemați! bani blestemați! Să facem un pic de filozofie. Ce vi s-a întâmplat? A aruncat Cresus 36 cu noroi în dumneavoastră? Mondor v-a răpit dragostea pentru firimitura voastră de pâine? Sau poate Zoilus 37 a cumpărat împotriva dumneavoastră o diatribă la gazetă? Nu invidiez carul lui Cresus; renumele meu, prin faptul că nu valorează nimic, scapă limbii lui Zoilus; cât privește firimitura mea de pâine, niciodată, niciodată nici măcar umbra celei mai ușoare sarcini... Ah! Vă urmez
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al legislatorului devine în mod obligatoriu regula de acțiune pentru populații întregi. Și uitați-vă care este diferența. Când aveți bani și vă este tare foame, oricare ar fi teoria dumneavoastră asupra numerarului, ce faceți? Intru la un brutar și cumpăr pâine. Nu ezitați să vă despărțiți de banii dumneavoastră. Nu îi posed decât pentru a mă despărți de ei. Și dacă, la rândul său, acestui brutar îi este sete, ce face el? Merge la negustorul de vinuri și bea un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Este nou? Ma voi duce să iau un brevet de invenție. Nu vă dați osteneala; prioritatea vă va fi contestată. Dar fiți atent la un lucru. Care anume? V-am făcut rege atotputernic. Înțeleg că veți împiedica supușii dumneavoastră să cumpere produse străine. Va fi de ajuns să interziceți intrarea. Treizeci sau patruzeci de mii de vameși sunt de-ajuns pentru întreaga chestiune. E un pic cam scump. Ce contează? Banii cu care îi plătim nu ies din țară. Fără îndoială
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au o valoare. Pentru a obține aceste două metale, oamenii consimt să dea în schimb lucruri utile care au de asemenea o valoare. Când există deci mine într-o țară, dacă această țară extrage suficient aur din ele pentru a cumpăra din afară un lucru util, de pildă o locomotivă, ea se îmbogățește cu toate satisfacțiile pe care le poate procura o locomotivă, exact ca și cum ar fi produs-o ea însuși. Întrebarea care se pune pentru ea este să știe dacă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
eforturi prin primul procedeu decât prin al doilea. Căci dacă nu ar exporta acest aur, el s-ar deprecia și ar ajunge ceva mai rău decât ceea ce vedeți în California, căci acolo cel puțin metalele prețioase sunt folosite pentru a cumpăra lucruri utile făcute în altă parte. În ciuda acestui fapt, există riscul să se moară de foame pe grămezi de aur. Ce ar fi dacă legea ar interzice exportul? Cât despre cea de-a doua ipoteză, cea a aurului care ne
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lucrurilor utile, indiferent care ar fi valoarea lor, și dacă ea ar ajunge să acționeze în mod eficace în acest sens, ea ar tinde să facă din Franța o Californie întoarsă pe dos, unde va exista mult numerar pentru a cumpăra și nimic de cumpărat. Este tot sistemul al cărui simbol este Midas 42. Aurul care intră implică un lucru util care iese, sunt de acord, este un avantaj și, sub acest raport, există o satisfacție sustrasă țării. Dar nu este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]