47,622 matches
-
ar fi valoarea lor, și dacă ea ar ajunge să acționeze în mod eficace în acest sens, ea ar tinde să facă din Franța o Californie întoarsă pe dos, unde va exista mult numerar pentru a cumpăra și nimic de cumpărat. Este tot sistemul al cărui simbol este Midas 42. Aurul care intră implică un lucru util care iese, sunt de acord, este un avantaj și, sub acest raport, există o satisfacție sustrasă țării. Dar nu este ea înlocuită cu un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
succesiv schimbată; și credem acest lucru deoarece se presupune că, fără această monedă, aceste lucruri nu ar fi fost produse. Se spune: fără această monedă, cizmarul ar fi vândut o pereche de pantofi în minus, prin urmare, el ar fi cumpărat mai puțină carne de la măcelărie; măcelarul s-ar fi dus mai rar la băcan; băcanul s-ar fi dus mai rar la medic; medicul la avocat și așa mai departe. Acest lucru îmi pare incontestabil. A sosit momentul să analizăm
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de bani s-ar multiplica, astfel încât fiecare dintre noi ar primi o provizie dublă de monedă, am duce-o cu toții mai bine; am face cu toții mai multe cumpărături și industria ar fi puternic încurajată. Mai multe cumpărături? Dar ce veți cumpăra? Fără îndoială obiecte utile, lucruri capabile să procure satisfacții eficace, stofe, case, cărți, tablouri. Ar trebui deci să începeți prin a demonstra că toate aceste lucruri se produc singure, prin faptul că la Monetărie se topesc lingouri căzute din lună
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest lucru deoarece aceste metale sunt răspândite în lume în proporții diverse? Ce motiv aveți să credeți că, dacă aurul ar deveni deodată la fel de abundent ca argintul, nu ar trebui tot atât de mult din acesta ca și din celălalt pentru a cumpăra o casă? Se poate să aveți dreptate, dar doresc să vă înșelați. În mijlocul suferințelor care ne înconjoară, atât de crude în sine, atât de periculoase prin consecințele lor, găseam o anumită consolare gândindu-mă că exista un mijloc ușor de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu furnizează niciun alt serviciu decât fiind instrumente de schimb. Același lucru îl face și moneda de hârtie 45, bancnota etc. Dacă deci am avea toți o mare cantitate din această monedă, atât de ușor de creat, am putea toți cumpăra mult, nu ne va lipsi nimic. Cruda dumneavoastră teorie risipește speranțe, iluzii dacă doriți, al căror principiu este cu siguranță filantropic. Da, ca toate urările sterile pe care le putem formula pentru fericirea universală. Extrema facilitate a mijlocului pe care
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acord cu dumneavoastră că o astfel de descoperire este seducătoare. Ea ar pune imediat capăt în lume nu doar spolierii în formele sale atât de deplorabile, dar și muncii înseși cu excepția muncii tipăririi de asignate. Rămâne de înțeles cum vor cumpăra asignatele case pe care nimeni nu le-ar construi, grâu pe care nimeni nu l-ar cultiva, stofe pe care nimeni nu s-ar osteni să le țeasă 46. Un lucru mă frapează în argumentația dumneavoastră. După dumneavoastră, dacă multiplicarea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Acesta este un lucru care trebuie remarcat și înțeles. Schimbul se descompune în două trocuri, în doi factori, vânzarea și cumpărarea, a căror reuniune este necesară pentru a-l constitui. Vindeți un serviciu contra unei monezi, apoi, cu această monedă, cumpărați un serviciu. Abia atunci trocul este complet; abia atunci efortul dumneavoastră a fost urmat de o satisfacție reală. Evident, nu munciți pentru a satisface trebuințele celuilalt decât pentru că celălalt lucrează pentru a satisface trebuințele dumneavoastră. Atât timp cât nu aveți în mână
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de la cei care au câștigat-o în mod legitim. Un al cincilea nu are liniște deoarece statul nu a făcut să crească în mod artificial prețul unui produs în avantajul celui care îl vinde; dar este în detrimentul celui care îl cumpără. Da, sub această formă, există foarte puține persoane care, într-un moment sau altul, să nu fi fost comuniști. Dumneavoastră sunteți comunist, domnul Billault este comunist și mă tem ca în Frața să nu fim toți comuniști într-un anume
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
scară mult mai mare. Să trecem la restricție. Sunt un meșteșugar, tâmplar, de pildă. Am un mic atelier, unelte, câteva materiale. Toate acestea îmi aparțin incontestabil mie, căci eu am făcut aceste lucruri sau, ceea ce înseamnă același lucru, le-am cumpărat și le-am plătit. În plus, am brațe viguroase, un pic de inteligență și multă bunăvoință. Cu aceste fonduri trebuie să câștig cele necesare nevoilor mele și ale familiei mele. Remarcați că nu aș putea produce în mod direct nimic
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
firme, familii sau unui individ favorit. Promovează piața liberă monopolul? Există foarte puține motive bune, sau chiar niciunul, pentru a crede acest lucru. Piața liberă se bazează pe libertatea persoanelor să intre pe piață, să iasă de pe piață și să cumpere de la oricine sau să vândă oricui doresc. Dacă firmele din piețele cu libertate de intrare au profituri peste medie, acele profituri atrag rivali care, concurând, duc în jos aceste profituri. O parte din literatura economică oferă descrieri ale unor situații
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unor resurse unice (de pildă, o pictură de Rembrandt). În schimb, istoria abundă pur și simplu de exemple de guverne care acordă privilegii speciale susținătorilor lor. Libertatea de a intra pe piață și libertatea de a alege de la cine să cumperi promovează interesul consumatorului prin erodarea acelor rente temporare de care se bucură primul care oferă un bun sau un serviciu. În schimb, învestirea guvernelor cu puterea de a determina cine poate sau nu poate să furnizeze bunuri și servicii creează
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
eficiente cât și juste. Informația, ca orice alt lucru pe care îl dorim, este întotdeauna costisitoare, adică trebuie să renunțăm la ceva pentru a o obține. Informația este ea însăși un produs pe care îl schimbăm pe piețe, de pildă cumpărăm cărți care conțin informație deoarece acordăm mai multă valoare informației din carte decât lucrului la care renunțăm în schimb. Ca să opereze, piețele nu au nevoie de informație perfectă mai mult decât au nevoie democrațiile de informație perfectă. Supoziția că informația
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin ofertă și cerere (în acest caz, creșterea ofertei de bani, care tinde să cauzeze o coborâre a prețului banilor, exprimat în termeni de bunuri), se ajunge la penurii de bunuri și servicii, pe măsură ce tot mai mulți oameni caută să cumpere cantitățile limitate de bunuri sub prețul pieței, solicitând mai mult decât doresc producătorii să furnizeze la acel preț. În plus, absența unor piețe libere îi face pe unii oameni să își mute activitatea pe piețele negre, apar mituirea pe sub masă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu este concurență pentru oportunitatea de a trăi; este concurență pentru oportunitatea de a coopera. 15. Piețele devalorizează cultura și arta Arta și cultura sunt răspunsuri la elemente mai înalte ale sufletului uman și, ca atare, ele nu pot fi cumpărate și vândute precum roșiile sau nasturii de la cămașă. A lăsa arta pe seama pieței este ca și cum s-ar lăsa religia pe seama pieței, o trădare a demnității inerente a artei, ca și a religiei. Mai mult, pe măsură ce arta și cultura sunt deschise
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
17. Când prețurile sunt liberalizate și supuse forțelor pieței, ele pur și simplu cresc Este clar că atunci când prețurile sunt lăsate în grija forțelor pieței, fără controale guvernamentale, ele pur și simplu cresc, ceea ce înseamnă că oamenii își permit să cumpere tot mai puțin. Prețurile de piață liberă sunt doar un alt nume pentru prețuri ridicate. Prețurile care sunt fixate sub nivelul pieței tind într-adevăr să crească, cel puțin pe termen scurt, atunci când sunt liberalizate. Dar povestea este mult mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ele tind să scadă. Mai mult, când ne uităm la prețurile în bani care sunt fixate de către puterea de stat, este important să reținem că banii care trec pe deasupra tejghelei nu sunt de regulă singurul preț plătit de către cei care cumpără cu succes bunurile. Dacă vânzarea bunurilor este raționalizată prin cozi, atunci timpul pierdut așteptând la coadă face parte din ceea ce oamenii trebuie să cheltuie pentru a obține bunurile. (A se nota că timpul pierdut așteptând la coadă este un timp
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
scad. Timpul pe care persoană trebuia să îl cheltuie pentru a câștiga o bucată de pâine în 1800 reprezenta o fracțiune serioasă din ziua sa de muncă; pe măsură ce salariile au crescut tot mai mult, timpul de muncă necesar pentru a cumpăra o bucată de pâine a scăzut la doar câteva minute în țările bogate. Măsurate în termeni de muncă, prețurile tuturor celorlalte bunuri au scăzut dramatic, cu o singură excepție: munca însăși. Pe măsură ce productivitatea muncii și salariile cresc, a angaja forță
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
salariile cresc, a angaja forță de muncă devine mai scump, motiv pentru care oamenii cu o avere relativ modestă din țări sărace au de regulă servitori, în timp ce oamenii foarte bogați din țările prospere găsesc că este mult mai ieftin să cumpere mașini care să le spele hainele și vasele. Rezultatul pieței libere este o scădere a prețului tuturor lucrurilor în termeni de muncă și o creștere a prețului muncii în termenii tuturor celorlalte lucruri. 18. Privatizarea și introducerea economiei de piață
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dar din acest fapt nu urmează în mod logic că toate scopurile pe care oamenii se străduiesc să le realizeze sunt reductibile la unități comensurabile ale aceleiași substanțe. Scopurile și motivațiile noastre pot fi variate; când mergem la piață să cumpărăm un ciocan, când intrăm într-un muzeu de artă și când legănăm un nou-născut, noi realizăm scopuri foarte diferite și nu toate aceste scopuri sunt exprimate în mod potrivit în termenii cumpărării și vânzării pe piață. Constructele și instrumentele intelectuale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
moral. Un criminal care îți oferă o alegere între a-ți păstra banii și a-ți păstra viața nu este deloc similar unui întreprinzător care îți oferă o alegere între a-ți păstra banii și a-i folosi pentru a cumpăra o marfă, pentru simplul motiv că, în timp ce criminalul te forțează să alegi între două lucruri față de care ai, în egală măsură, drepturi morale și legale, întreprinzătorul îți oferă o alegere între două lucruri, el având drepturi asupra unuia dintre acestea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și unitate ideatică. Mărcile de coeziune gramaticală sunt insuficiente pentru a determina un discurs bine format deoarece - spun Reboul și Moeschler - pot fi produse șiruri de enunțuri care au mărci de coeziune gramaticală dar sunt incoerente. De exemplu: „Ion a cumpărat o vacă. De altfel ea e roșcată ca o veveriță. Aceasta trăiește în pădure și hibernează iarna. Dar aceasta e foarte rece în regiune.” (cf. A. Reboul, 2001:191). Mai mult, pot exista - spun autorii invocați - secvențe discursive coerente fără
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
indemnizația pe care o primea soțul lor când era în viață”, nu aduce decât o informație redundantă. Regula de repetiție: pentru ca un discurs să fie coerent, trebuie să conțină în dezvoltarea sa lineară niște elemente recurente. De exemplu, “Alina a cumpărat de curând o casă. Această casă are stil.” Regula de noncontradicție: pentru ca o secvență discursivă să fie coerentă, trebuie ca dezvoltarea sa să nu introducă nici o propoziție care să contrazică un conținut exprimat sau presupus de un enunț anterior sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
rugăm ceva: fiți fericiți că ne aveți, pentru că așa v-ați asigurat nemurirea! I. DESPRE BUNELE MANIERE... „Florii i se cere parfum și omului politețe” (proverb românesc) Mesaj pentru tine Un vechi proverb englezesc spune: „Politețea nu costă nimic și cumpără orice!” Regula de bază, în orice împrejurare, este să te porți cu ceilalți așa cum ți-ai dori să se poarte și ei mereu în minte o cunoscută zicătoare, care spune: „Ce ție nu-ți place, altuia nui face!”. Să vorbim
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
a întâmplat? Păi...până mă trezește sora mea, până-mi curăță tata pantofii și până-mi pregătește mama ghiozdanul...timpul trece! III.3. PURTAREA FAȚĂ DE PĂRINȚI Astăzi, Mia s-a supărat pe mama ei. Aceasta nu a vrut să-i cumpere rochița pe care o văzuse în vitrina unui magazin. De ce oare? Ea cu ce va merge la ziua de naștere a prietenei sale, la care tocmai a fost invitată? Cu o rochie veche? Oricât a plâns, a bătut din picior
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
va fi ultima oară când mai cere ceva, mama a rămas neînduplecată. I-a spus și tatei ce s-a întâmplat. A crezut că poate acesta o va ajuta și îi va da banii de care avea nevoie pentru ași cumpăra rochița. Dar nici el nu a vrut, spunândui că are destule haine. E clar! Toți s-au unit împotriva ei. Va sta supărată pe părinți până îi vor cumpăra rochia aceea. La fel a făcut mereu și până la urmă au
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]