47,342 matches
-
de șapte contraforturi. Pe latura nordică a sălii, sacristia s-a construit înainte de modificarea corului, căci daca s-ar fi construit după ridicarea noului cor ar fi fost adosată acestuia și nu sălii. De altfel, sacristia veche, divizată printr-un perete transversal, a fost folosită parțial ca osuar. Presupunem că deja în această fază corul a primit o boltă, pereții de sud și nord prezentând o înclinare ce poate însemna nașterea unei bolți. A treia perioadă de construcție, situată în prima
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
fi construit după ridicarea noului cor ar fi fost adosată acestuia și nu sălii. De altfel, sacristia veche, divizată printr-un perete transversal, a fost folosită parțial ca osuar. Presupunem că deja în această fază corul a primit o boltă, pereții de sud și nord prezentând o înclinare ce poate însemna nașterea unei bolți. A treia perioadă de construcție, situată în prima jumătate a secolului XVI, coincide cu fortificarea bisericii. Prin prelungirea pereților laterali ai capelei s-a racordat biserica-sală la
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
în această fază corul a primit o boltă, pereții de sud și nord prezentând o înclinare ce poate însemna nașterea unei bolți. A treia perioadă de construcție, situată în prima jumătate a secolului XVI, coincide cu fortificarea bisericii. Prin prelungirea pereților laterali ai capelei s-a racordat biserica-sală la donjon. În parterul său s-a creat o intrare pe latura estică, devenită acum peretele de vest al bisericii, intrare printr-un toc de piatră în arc frânt, cu ambrazură al cărei
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
treia perioadă de construcție, situată în prima jumătate a secolului XVI, coincide cu fortificarea bisericii. Prin prelungirea pereților laterali ai capelei s-a racordat biserica-sală la donjon. În parterul său s-a creat o intrare pe latura estică, devenită acum peretele de vest al bisericii, intrare printr-un toc de piatră în arc frânt, cu ambrazură al cărei profil - baghetă semicilindrică între două cavete - este aproape identic cu ambrazura intrării din peretele nordic al bisericii-sală din Homorod, cu diferența că aici
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
a creat o intrare pe latura estică, devenită acum peretele de vest al bisericii, intrare printr-un toc de piatră în arc frânt, cu ambrazură al cărei profil - baghetă semicilindrică între două cavete - este aproape identic cu ambrazura intrării din peretele nordic al bisericii-sală din Homorod, cu diferența că aici este închisă semicircular. Prin scările din grosimea zidului se ajunge la nivelele superioare, în al patrulea nivel, meterezul estic a fost transformat în intrare spre podul bisericii, fiind acoperit, ca toate
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
secolul XVIII. Tot atunci s-a construit noua sacristie pe latura de nord a corului între două contraforturi. De aceste transformări amintește o inscripție de pe arcul triumfal indicând anul 1743. Ferestrele actuale ale corului au fost transformate, dar la cercetarea pereților s-au găsit urme ale unei ferestre romanice în estul absidei, iar ale uneia în arc frânt pe latura de sud, ambele datând din timpul transformării gotice a corului. Mari fragmente de fresce au fost descoperite, dar pictura a fost
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
unei ferestre romanice în estul absidei, iar ale uneia în arc frânt pe latura de sud, ambele datând din timpul transformării gotice a corului. Mari fragmente de fresce au fost descoperite, dar pictura a fost parțial distrusă la înălțarea corului. Peretele de nord al sălii ce nu are ferestre a fost de asemenea împodobit cu pictură, căreia i s-au suprapus câteva inscripții. Nișa din peretele de sud al corului a rămas de la vechea absidă a capelei, ea fiind boltită cu
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
fragmente de fresce au fost descoperite, dar pictura a fost parțial distrusă la înălțarea corului. Peretele de nord al sălii ce nu are ferestre a fost de asemenea împodobit cu pictură, căreia i s-au suprapus câteva inscripții. Nișa din peretele de sud al corului a rămas de la vechea absidă a capelei, ea fiind boltită cu o arcadă din piatră (largă de 38 cm), intradosul ei fiind străbătut în centru de un ciubuc de piatră. Strane cu picturi fitomorfe gotice și
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
absidă a capelei, ea fiind boltită cu o arcadă din piatră (largă de 38 cm), intradosul ei fiind străbătut în centru de un ciubuc de piatră. Strane cu picturi fitomorfe gotice și renascentiste, datate 1694, sunt așezate de-a lungul peretelui de vest; tribunele de lemn, cu balustradele lor pictate, datează din 1717, iar stranele de pe latura de sud din 1783. Acest mobilier pictat rustic conferă o notă aparte, intimă, interiorului, prezentând totodată o valoare etnografică. Din incinta ovală a secolului
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
butuci turnanți ce le puteau închide. Coridorul de apărare și acoperișul bastionului de sud sunt unite cu cele ale turnului de sud. Turnul de poartă a fost așezat în spatele intrării, în incintă. Greutatea celor patru caturi este suportată de puternicii pereți laterali și de două arcuri întinse peste parterul boltit în leagăn, cele patru colțuri fiind sprijinite de contraforturi masive. Intrările spre caturile superioare, situate pe latura apuseană, erau accesibile inițial numai prin scări mobile, acum însă turnul din sud este
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
fost făcute scările din piatră ce duc spre nivelul doi al donjonului prin interiorul zidului din vest. La nivelul doi, mai târziu, s-a păstrat tradiționala slănină. Nivelul al treilea avea accesul prin intermediul unei scări ce escalada înălțimea prin interiorul peretelui estic. Nivelurile al patrulea și al cincilea au metereze pentru arcași și trăgători. La ultimele caturi, al șaselea și al șaptelea care sunt deasupra nivelului bisericii se regăsesc pe toate laturile metereze. Drumul de strajă este suspendat prin intermediul consolelor din
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
lucrată rudimentar în rețea. Toate aceste caracteristici tind să antedateze nava și corul față de restul edificiului. În frenezia lor pentru siguranță, locuitorii Iacobeniului au ridicat turn și peste sacristie, acesta având cinci etaje, cu drum de strajă placat cu scânduri. Pereții sacristiei au fost dublați, grosimea lor ajungând la circa trei metri la bază. Intrarea în turn se făcea prin partea vestică utilizând o scară mobilă de la nivelul al doilea, interiorul său fiind construit în întregime din lemn. Pe peretele nordic
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
scânduri. Pereții sacristiei au fost dublați, grosimea lor ajungând la circa trei metri la bază. Intrarea în turn se făcea prin partea vestică utilizând o scară mobilă de la nivelul al doilea, interiorul său fiind construit în întregime din lemn. Pe peretele nordic au fost construite tribune cu tăblii pictate, începând din anul 1784. Aceste tribune au fost lărgite în anul 1805, ele sprijinindu-se pe console din lemn și coloane. Astăzi, biserica a suferit modificări neconforme cu statutul unui monument istoric
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
camera desantului (la mijloc) și camera energetică. Camera de conducere este ocupată de mecanicul conductor și comandant. Trăgătorul ocupă scaunul din turelă, iar restul soldaților scaunele laterale și bancheta din spate. Camera energetică este despărțită de camera desantului printr-un perete etanș. Îmbarcarea și desantul se realizează prin cele două uși laterale. Această soluție a fost implementată și la transportorul TAB-71M începând cu anii 1980. În lateral, TAB-77 are câte trei ambrazuri pentru trageri cu armamentul individual al soldaților. Toți militarii
TAB-77 () [Corola-website/Science/326568_a_327897]
-
ctitorite pe domeniul Mănăstirii Cotmenei, la începutul secolului 19, precum bisericile de lemn din Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești și Morărești-Piscu Calului. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, portal, funie mediană și elemente decorative de interes la pridvor, perete în tindă și iconostas pictat. Împreună cu cimitirul din jur, biserica se încadrează într-un ansamblu valoros, așezată într-un peisaj pitoresc. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul ridicării bisericii de lemn din Bărbălani se
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
1808-1819. Asemănările formale cu bisericile de lemn din Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești și Morărești-Piscu Calului conduc dealtfel spre aceeași datare, la începutul secolului 19. Iconostasul bisericii a fost pictat întâi în anii 1818-1819 și repictat după înlocuirea lui cu un perete de zid în anul 1859. Câteva icoane împărătești poartă anii 1858 și 1863, și au fost lucrate de zugravul Dimitrie. Acestea indică efortul de înzestrare cu cele necesare cultului în a doua parte a secolului 19. Biserica a trecut din
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
și 1863, și au fost lucrate de zugravul Dimitrie. Acestea indică efortul de înzestrare cu cele necesare cultului în a doua parte a secolului 19. Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de reparații. Peste intrare, pe perete, este fixat un panou-pomelnic cu ctitorii care au contribuit la lucrările de modernizare și întreținere din anul 1899: "„Cu ajutorul s[fintei troi]țe [în] anu[l] 1899 în zilele preaosfințitului episcop Gherasim Timuș [s-a repar]at î[n] această
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
îngust, poligonal. Cele trei încăperi inițiale, altarul, naosul și tinda, sunt acoperite cu o boltă continuă, "„cerime”", construită pe nervuri de lemn curbate și înfundată cu scânduri subțiri prinse în cepuri de lemn. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete terminat sub nașterea bolții, perforat de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Iconostasul este zidit între și puțin peste uși, și
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperișului protector. Consolele sunt tratate artistic atât în exterior cât și în navă. Consolele din
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
Mansarda (cuvânt provenit din limba franceză: "mansarde", după numele arhitectului francez François Mansart) reprezintă ultimul nivel locuibil al unei construcții, situat imediat sub acoperișul înclinat al acesteia. Elemente caracteristice ale mansardei sunt pereții săi înclinați la două unghiuri diferite. Panta învelitorii este mai mare pe partea inferioară a acoperișului, unde se află și ferestrele. Mansardele, spre deosebire de poduri, care pot fi iluminate și aerisite prin ferestre de tip velux, adesea considerate în mod eronat
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
fost ridicat de-a lungul timpului, pentru acesta neexistând vreo apariție documentară despre vreun an al începerii sau al terminării lui. Turnul are prevăzute creneluri și ferestrele inițiale au fost îngustate. Se mai poate vedea, astăzi, într-o nișă, pe peretele nordic, o figurină din lemn similară celor din turnul din Sighișoara. Figurina este "botezată" cu numele "Bogdan Misi" și se mișcă la orice bătaie a ceasului aflat în clopotniță. În scop defesiv s-au ridicat zidurile corului și al navei
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
și are ridicate deasupra ei cele trei caturi ale turnului ce are drum de strajă scos pe console de lemn. Întreaga greutate a turnului se lasă pe arcele frânte din piatră care delimitează spre est și vest corul, precum și pe pereții nordici și de sud, pereți a căror grosime este substanțială. Alipit de latura sudică a corului, care avea o absidă spre est, s-a construit o capelă, accesul spre ea fiind făcut prin intermediul unui ancadrament de piatră cu forma unui
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
cele trei caturi ale turnului ce are drum de strajă scos pe console de lemn. Întreaga greutate a turnului se lasă pe arcele frânte din piatră care delimitează spre est și vest corul, precum și pe pereții nordici și de sud, pereți a căror grosime este substanțială. Alipit de latura sudică a corului, care avea o absidă spre est, s-a construit o capelă, accesul spre ea fiind făcut prin intermediul unui ancadrament de piatră cu forma unui arc frânt ce pornește de pe
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
un turn-clopotniță masiv (h 23,19 m) cu intrarea pe latura sa nordică, ușor dezaxat în raport cu corpul navei. Încă din vechime, zidul sudic al navei a fost consolidat prin doi contraforți, pentru ca, ulterior, numărul acestora să crească; în prezent doar pereții altarului sunt flancați de patru piloni masivi, de dimensiuni inegale. Dacă la înălțarea pereților s-a folosit piatra brută, iar la infrastructura bolții navei cărămida, diferit, foișorul deschis al clopotniței este construit din lemn. La mijlocul secolului al XVIII-lea, odată cu
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
dezaxat în raport cu corpul navei. Încă din vechime, zidul sudic al navei a fost consolidat prin doi contraforți, pentru ca, ulterior, numărul acestora să crească; în prezent doar pereții altarului sunt flancați de patru piloni masivi, de dimensiuni inegale. Dacă la înălțarea pereților s-a folosit piatra brută, iar la infrastructura bolții navei cărămida, diferit, foișorul deschis al clopotniței este construit din lemn. La mijlocul secolului al XVIII-lea, odată cu restaurarea edificiului, s-a procedat și la reîmpodobirea interioară a bisericii, astfel că urmele
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]