47,905 matches
-
între viteza electronicii de calcul și cea a dispozitivelor electromecanice de intrare/ieșire, aproape orice problemă practică din lumea reală era complet dependentă de timpul de intrare/ieșire, chiar dacă nu se utiliza paralelismul inițial al mașinii și chiar în condițiile vitezei reduse. La începutul lui 1952, s-a adăugat un registru rapid cu deplasare, care a îmbunătățit viteza deplasărilor de cinci ori. În iulie 1953, s-a adăugat o extensie de 100 de cuvinte de memorie principală, folosind reprezentarea BBCD, excess-3
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
din lumea reală era complet dependentă de timpul de intrare/ieșire, chiar dacă nu se utiliza paralelismul inițial al mașinii și chiar în condițiile vitezei reduse. La începutul lui 1952, s-a adăugat un registru rapid cu deplasare, care a îmbunătățit viteza deplasărilor de cinci ori. În iulie 1953, s-a adăugat o extensie de 100 de cuvinte de memorie principală, folosind reprezentarea BBCD, excess-3. Pentru a suporta această extensie, ENIAC a fost echipat cu un selector ale tablourilor funcționale, un selector
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se găsește la 130 m distantă. Colorările cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris în finalul activului din Zgurăști au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legătura dintre ele, dar și viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
a marelui acordeonist Ion Onoriu. Nu cântă la fel ca bunicii săi, dar este pasionat de mașini încă de la o vârstă fragedă.Este cunoscut în lumea sportului auto sub porecla de "Ono". De la 12 ani a fost "infestat"cu microbul vitezei. A câștigat pe rând diferite concursuri de karting, dar și de motociclism. După un accident de motocicletă devastator, petrecut în aprilie 2006,accident în urma căruia a stat 9 zile în comă,a fost nevoit să renunțe la motociclism. Urmează cursurile
Daniel Onoriu () [Corola-website/Science/317305_a_318634]
-
Râșnov. - RÂȘNOV, UN TRASEU PE CARE ȘI-L ADJUDECASE ȘI ÎN TRECUT Cu mașina proaspăt adusă din Ungaria, Daniel Onoriu s-a oprit la Brașov pentru a participa prima oara în acest an la o etapă națională a campionatului de viteză în coasta: “Nu cunoșteam mașină, nu ma acomodasem cu ea, nu știam exact cum frânează pe traseu în urcare, dar știam că la Râșnov am câștigat de multe ori și tot aici bătusem “o mașină senzațională”, Osella PA20S. Acum, eram
Daniel Onoriu () [Corola-website/Science/317305_a_318634]
-
din orizontul evenimentului său. Singura diferență potențială între ele este comportamentul orizontului evenimentului. Orizontul evenimentului unei găuri negre poate doar să "atragă" materia, în timp ce cel al găurii albe "refuză" materia, astfel încât aceasta nu trece niciodată. Materia care se apropie la viteza locală apropiată de viteza luminii este împrăștiată și reemisă la moartea găurii albe. Timpul local total necesar unui obiect să cadă până la punctul final unic este același necesar pentru a fi înghițit de o gaură neagră, astfel încât teoria găurii albe
Gaură albă () [Corola-website/Science/317359_a_318688]
-
Singura diferență potențială între ele este comportamentul orizontului evenimentului. Orizontul evenimentului unei găuri negre poate doar să "atragă" materia, în timp ce cel al găurii albe "refuză" materia, astfel încât aceasta nu trece niciodată. Materia care se apropie la viteza locală apropiată de viteza luminii este împrăștiată și reemisă la moartea găurii albe. Timpul local total necesar unui obiect să cadă până la punctul final unic este același necesar pentru a fi înghițit de o gaură neagră, astfel încât teoria găurii albe nu prezice ce se
Gaură albă () [Corola-website/Science/317359_a_318688]
-
Regimentul 1 care de luptă, Regimentul 2 care de luptă fiind transferat cartierului general al Armatei a 4-a. Au fost folosite la eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord și la asediul Odessei. Deși se bucurau de un blindaj considerabil, viteza mică și tunul slab al acestora le-au reținut exclusiv pentru rolul de sprijin al infanteriei. După campania din 1941, Regimentul 2 care de luptă a fost ținut în rezervă pentru instruirea echipajelor care urmau să servească în Regimentul 1
Renault R-35 () [Corola-website/Science/317383_a_318712]
-
în lunile iulie și august. Pe vârful Omu sunt în medie 220 zile pe an cu temperaturi sub 0 grade, pe când la Sinaia, numai 95 zile pe an. Element climatic aproape permanent pe cele mai înalte culmi - are intensități și viteze diferite în timpul anului. La Vârful Omu viteza medie anuală a vântului este de 10 m/s, iar pe fundul văilor adapostite ea poate scădea la valori de pană la 2 m/s. Vântul crește în intensitate cu altitudinea, ajungând ca
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
Omu sunt în medie 220 zile pe an cu temperaturi sub 0 grade, pe când la Sinaia, numai 95 zile pe an. Element climatic aproape permanent pe cele mai înalte culmi - are intensități și viteze diferite în timpul anului. La Vârful Omu viteza medie anuală a vântului este de 10 m/s, iar pe fundul văilor adapostite ea poate scădea la valori de pană la 2 m/s. Vântul crește în intensitate cu altitudinea, ajungând ca pe cele mai înalte culmi să atingă
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
văilor adapostite ea poate scădea la valori de pană la 2 m/s. Vântul crește în intensitate cu altitudinea, ajungând ca pe cele mai înalte culmi să atingă pană la 30-35 m/s, fapt care face aproape imposibilă circulația turiștilor. Vitezele maxime ale vântului sunt atinse spre sfîrșitul iernii și începutul primăverii iar vara este cel mai liniștit anotimp din acest punct de vedere. Ca efect al vântului care transportă grăunțe de nisip sau ace de gheață, stâncile, în special cele
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
tipul cel mai comun, carbon-oxigen, sunt capabile de a mai întreține unele reacții de fuziune ce eliberează o cantitate mare de energie, cu condiția ca temperatura lor să crească suficient de mult. Din punct de vedere fizic, piticele albe cu viteză redusă de rotație sunt limitate la mase mai reduse decât limita Chandrasekhar de aproximativ 1,38 mase solare. Aceasta este masa maximă ce poate fi suportată de presiunea de degenerare electronică. Dincolo de această limită, piticele albe își încep colapsul gravitațional
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
galaxiile lor deoarece magnitudinea vizuală a supernovelor de acest tip depinde mai ales de distanță. Există mai multe mijloace prin care se poate forma o supernovă de acest tip, dar toate au un mecanism similar. Când o pitică albă cu viteză de rotație mică, și din carbon-oxigen adună prin acreție materie de la o stea-companion, ea nu poate depăși limita Chandrasekhar de aproximativ 1,38 mase solare, dincolo de care nu își mai poate susține propria greutate prin presiunea de degenerare a electronilor
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
pentru a dezlega steaua; adică, particulele individuale care compun pitica albă capătă suficientă energie cinetică pentru a se putea depărta unele de altele. Steaua explodează violent, dând naștere unei unde de șoc în care materia este de regulă împrăștiată cu viteze de ordinul a 5-20.000 km/s, aproximativ 3% din viteza luminii. Energia eliberată în explozie cauzează o creștere extremă de luminozitate. Magnitudinea absolută vizuală a unei supernove de tip Ia este de regulă M = −19,3 (de aproximativ 5
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
capătă suficientă energie cinetică pentru a se putea depărta unele de altele. Steaua explodează violent, dând naștere unei unde de șoc în care materia este de regulă împrăștiată cu viteze de ordinul a 5-20.000 km/s, aproximativ 3% din viteza luminii. Energia eliberată în explozie cauzează o creștere extremă de luminozitate. Magnitudinea absolută vizuală a unei supernove de tip Ia este de regulă M = −19,3 (de aproximativ 5 miliarde de ori mai strălucitoare decât Soarele), cu variații mici. Dacă
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
alte tipuri de companioane, printre care o subgigantă sau (dacă orbita este suficient de apropiată) chiar de la o stea din secvența principală. Detaliile exacte ale procesului evolutiv din această etapă de acreție rămân incerte, întrucât ele pot depinde atât de viteza de acreție cât și de transferul de moment cinetic spre companioana pitică albă. Spre deosebire de alte tipuri de supernove, cele de tip Ia au loc în general în toate tipurile de galaxii, inclusiv în cele eliptice. Nu se observă nicio predilecție
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
strat de apă cu grosimea de 0,5-2,8 m. Albia râului este șerpuitoare, predominant fără bifurcări, la maluri cu vegetație de stuf și rogoz, la izvor uscată. Lățimea râului este de 6-18 m, adâncimea de 0,4-1,3 m, viteza cursului de apă 0,2-1,1 m/s. Lângă s. Moara de Piatră s-a format un prag cu lungimea Regimul hidrologic al râului, ca de altfel și al celor vecine, constă din apele mari de primăvară, viiturile de vară-toamnă
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
Harris și Shirley MacLaine. Anul 1994 este anul de aur pentru Sandra care joacă rol de protagonista în "Speed" alături de Keanu Reeves și Dennis Hopper. În film joacă rolul lui Annie Porter, șoferița unui autobuz care urmează să explodeze dacă viteza cu care merge coboară sub 80 km/h. Filmul a fost considerat un succes atât din partea criticilor de film cât și d.p.d.v. comercial, obținând trei nominalizări la Oscar dintre care câștigă două premii: pentru Cel mai bun sunet și pentru
Sandra Bullock () [Corola-website/Science/317427_a_318756]
-
se transformă în nimfe care-și petrec întreaga viață în întregime sub apă, hrănindu-se cu animale acvatice. Ele respiră cu ajutorul unor trahee aflate la capătul abdomenului. Unele nimfe de libelule așteaptă nemișcate și atacă prada în trecere cu o viteză și o precizie incredibile. Nimfele pot scăpa de prădători folosind mușchii din partea inferioară a abdomenului care lasă să intre și să iasă apa, ceea ce determină propulsia rapidă în față. Nimfa de dragonfly trăiește de la șase luni la cinci ani, în funcție de
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
care fac parte și electronii) să facă aceasta. Când masa miezului depășește limita Chandrasekhar, presiunea de degenerare nu o mai poate susține, și are loc un colaps catastrofal. Partea exterioară a miezului ajunge să se prăbușească spre centrul stelei cu viteze de până la 70.000 km/s (23% din viteza luminii). Miezul în plină comprimare se încălzește, producând radiații gamma de mari energii care duc la descompunerea nucleelor de fier în nuclee de heliu și neutroni liberi (prin fotodezintegrare). Pe măsură ce densitatea
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
masa miezului depășește limita Chandrasekhar, presiunea de degenerare nu o mai poate susține, și are loc un colaps catastrofal. Partea exterioară a miezului ajunge să se prăbușească spre centrul stelei cu viteze de până la 70.000 km/s (23% din viteza luminii). Miezul în plină comprimare se încălzește, producând radiații gamma de mari energii care duc la descompunerea nucleelor de fier în nuclee de heliu și neutroni liberi (prin fotodezintegrare). Pe măsură ce densitatea miezului crește, el devine propice din punct de vedere
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
se face distincția între această categorie de supernove și supernovele de tip Ia. Când se trasează graficul unei supernove de tip II, el prezintă o creștere caracteristică până la o strălucire maximă, urmată de un declin. Aceste curbe luminoase au o viteză medie de scădere de 0,008 magnitudini pe zi, mult mai mică decât viteza de scădere a supernovelor de tip Ia. Cele de tip II se împart mai departe în două clase, în funcție de forma curbei luminoase. Curba luminoasă a unei
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
se trasează graficul unei supernove de tip II, el prezintă o creștere caracteristică până la o strălucire maximă, urmată de un declin. Aceste curbe luminoase au o viteză medie de scădere de 0,008 magnitudini pe zi, mult mai mică decât viteza de scădere a supernovelor de tip Ia. Cele de tip II se împart mai departe în două clase, în funcție de forma curbei luminoase. Curba luminoasă a unei supernove de tip II-L prezintă o scădere liniară imediat după atingerea strălucirii maxime
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
supernove de tip II-L prezintă o scădere liniară imediat după atingerea strălucirii maxime. Curba de lumină a unei supernove de tip II-P are o porțiune plată (denumită "platou") în timpul scăderii; ea reprezintă o perioadă în care luminozitatea scade cu viteză mai mică. Viteza netă de scădere a luminozității este mai mică, la 0,0075 magnitudini pe zi la tipul II-P, spre deosebire de 0,012 magnitudini pe zi pentru tipul II-L. Se crede că diferența de formă a curbelor de lumină
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
II-L prezintă o scădere liniară imediat după atingerea strălucirii maxime. Curba de lumină a unei supernove de tip II-P are o porțiune plată (denumită "platou") în timpul scăderii; ea reprezintă o perioadă în care luminozitatea scade cu viteză mai mică. Viteza netă de scădere a luminozității este mai mică, la 0,0075 magnitudini pe zi la tipul II-P, spre deosebire de 0,012 magnitudini pe zi pentru tipul II-L. Se crede că diferența de formă a curbelor de lumină este cauzată, în
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]