47,347 matches
-
pe credincioși, atât prin Coran, cât și prin hadith, cu precădere așa-numitele Hadith Qudsi (حديث قدسي) hadith-urile dumnezeiești, cele ale căror înlănțuire de martori se termină cu Dumnezeu însuși . Coraniștii, însă, dezic valoarea hadith-ului, care, susțin ei, contrazic textul sfânt; faptul că nu se face nicio referire categorică privind necesitatea hadith-ului în niciun verset constituie cel mai bine-întemeiat argument în favoarea acestei doctrine . Coranul este, conform propriilor versete, scriptura perfectă, completă - cuvântul lui Dumnezeu; ca atare, coraniștii aduc argumentual că, dacă
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
Pentru onorarea de clasa I 200-250, de clasa II 120-150, de clasa III 90-100 și de clasa IV 40-50 de ruble. Acest premiu, ctitorit în 1830 tot de Nicolae I, adesea oară și numit cel mai josnic grad al Ordinului „Sfântă Ana”, purtat la banda decorației, a fost acordat gradelor de subofițeri pentru un serviciu lung și fidel. Medalia a fost fabricată din alamă, cu o cruce aurie la mijloc, purtând pe verso numele decoratului, la străini deasupra numelui o coroană
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
2002); a primit Crucea Patriarhală cu ocazia inaugurării „Academiei Sâmbăta” de la Mănăstirea Brâncoveanu (15 august 2003), Premiul pentru cultură și tradiții din partea Fundației pentru dezvoltare regională „Transilvania” - Brașov (2004), Crucea Șaguniană din partea Mitropoliei Ardealului (2007), Crucea „Ștefan cel Mare și Sfânt” din partea Radio TRINITAS (2013) și Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru clerici din partea Patriarhiei Române (2014). Ca urmare a întronizării episcopului Andrei-Nicolae Moldovan ca episcop al Covasnei și Harghitei la 15 februarie 2015, Arhiepiscopia Sibiului a rămas fără episcop-vicar. Astfel, la
Ilarion Urs () [Corola-website/Science/334384_a_335713]
-
inaugurării „Academiei Sâmbăta” de la Mănăstirea Brâncoveanu (15 august 2003), Premiul pentru cultură și tradiții din partea Fundației pentru dezvoltare regională „Transilvania” - Brașov (2004), Crucea Șaguniană din partea Mitropoliei Ardealului (2007), Crucea „Ștefan cel Mare și Sfânt” din partea Radio TRINITAS (2013) și Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru clerici din partea Patriarhiei Române (2014). Ca urmare a întronizării episcopului Andrei-Nicolae Moldovan ca episcop al Covasnei și Harghitei la 15 februarie 2015, Arhiepiscopia Sibiului a rămas fără episcop-vicar. Astfel, la 7 mai 2015, Sinodul Mitropoliei Ardealului l-
Ilarion Urs () [Corola-website/Science/334384_a_335713]
-
Mitropoliei Ardealului l-a desemnat prin vot secret pe arhimandritul Ilarion Urs ca unul dintre cei doi candidați pentru funcția vacantă, celălalt fiind arhimandritul Macarie Țuțul, marele eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Sibiu. În ședința sa din 3 iunie 2015, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales în postul vacant de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu 25 de voturi din 40 valid exprimate, pe arhimandritul Ilarion Urs, cu titulatura de „Făgărășanul”. Arhimandritul Ilarion Urs a fost hirotonit ca episcop-vicar
Ilarion Urs () [Corola-website/Science/334384_a_335713]
-
număr nesfârșit mai mare de Dinu Păturică și Tănase Scatiu decât de Dan și Neculai Manea; de pretutindeni se ridică oameni noi, aprigi la luptă, harnici, ambițioși, ce vor să ajungă cu orice preț, călcând totul în picioare, afecții, legături sfinte, în vederea scopului suprem de a se îmbogăți și de a fi puternici. Adevăratul erou reprezentativ al societății noastre e, așadar, Tănase Scatiu”. (Eugen Lovinescu, "Cinquantenarul romanului românesc, Critice", vol. IV, Ed. „Ancora”, București, 1928.) Arivistul este reprezentat în acest roman
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
anchetă a fost Amin al-Husseini însuși, care devenise și președintele Înaltului Comitet Arab. El s-a plâns de faptele evreilor în Palestina, și a adus mărturii în favoarea acuzației aduse colectivității evreiești din Palestina că ar fi responsabilă de „distrugerea” locurilor sfinte ale islamului. El a afirmat ca pământurile Palestinei aparțin musulmanilor și a respins orice compromis cu ideea oricărei expresii de suveranitate evreiască în Palestina. În plus el a cerut Marii Britanii să-și țină promisiunea făcută în anii Primului Război Mondial în scrisoarea
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
înfierat pe cei pe care i-a considerat agresori contra musulmanilor, și anume „evreii, bolșevicii și anglo-saxonii”. La 1 martie 1944, vorbind la Radio Berlin, al-Husseini a spus: „Arabi, ridicați-vă ca un singur om, și luptați pentru drepturile voastre sfinte. Ucideți pe evrei oriunde îi veți găsi! Aceasta este pe placul lui Dumnezeu, al istoriei și religiei. Aceasta ne salvează onoarea. Dumnezeu fie cu voi!” În acel moment se aflau în Germania circa 3.000 musulmani, inclusiv 400 germani convertiți
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
a fost înființat cartierul evreiesc Mishkenot Sha'ananim, acest teritoriu constituia întregul oraș Ierusalim. Vechiul Oraș este casa mai multor locuri-cheie de importanță religioasă: Cupola Stâncii și Moscheea Al-Aqsa pentru musulmani, Muntele Templului și Zidul Plângerii pentru iudei și Biserica Sfântului Mormânt pentru creștini. Orașul a fost inclus în lista locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO în 1981. Tradițional, Vechiul Oraș a fost împărțit în patru cartiere diferite, deși actualele denumiri au fost puse abia în secolul 19. Azi, Vechiul Oraș este
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
Jaffa - pe traseul zidului occidental în sudul cartierului, făcând hotar cu cartierul evreiesc și cel armean, până la Poarta Damascului din est, unde face hotar cu cartierul musulman. În cartier se află Biserica Sfântului Mormânt, văzută de mulți ca cel mai sfânt loc al creștinătății. Populația cartierului creștin este în prezent în majoritate musulmană. Cartierul armenesc (, Haygagan T'aġamas, , Ḩărat al-Arman) este cel mai mic din cele patru cartiere ale Vechiului Oraș. Deși armenii sunt creștini, Cartierul Armenesc este distinct de cel
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
în acest cartier și are proprietăți însemnate în Ierusalimul de vest și în alte părți. În 1975, în Cartierul Armean fost înființat un seminar teologic. După războiul din 1967, guvernul Israelului a dat compensații pentru repararea oricăror biserici sau locuri sfinte avariate în cursul luptelor, indiferent de cine a cauzat dauna. Cartierul evreiesc (, "HaRova HaYehudi", numit familiar de locuitori "HaRova", , "Ḩărat al-Yahūd") se află în sectorul sud-estic al orașului fortificat și se întinde de la Poarta Sionului din sud, face hotar cu
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
secolului al XIV-lea. La întoarcerea spre Cairo după victoria de la Ain Jalut, Qutuz a fost asasinat de câțiva emiri într-o conspirație condusă de Baybars. Baybars a devenit noul sultan. Succesorii săi vor captura ultimul stat cruciat din Țara Sfântă în 1291. Conflictul devastator l-a împiedicat pe Hulagu să exercite putere deplină asupra mamelucilor pentru a se răzbuna pentru înfrângerea de la Ain Jalut. Berke Han, hanul Hoardei de Aur, s-a convertit la islam și a privit cu groază
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
a fost un călugăr român care s-a aflat în fruntea celei de-a doua revolte anticatolice din Transilvania secolului al XVIII-lea. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 28 februarie 1950, fiind proclamat solemn ca sfânt mărturisitor la 21 octombrie 1955 în Catedrala ortodoxă din Alba Iulia. Sofronie s-a născut în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în satul românesc Cioara (azi Săliștea, Alba), care era în acel timp parte a Imperiului Habsburgic. Numele
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
cele din urmă efecte complementare. Ambele au menținut legăturile dintre românii din Transilvania și cei din Valahia și Moldova și pot fi văzute ca etape importante realizate de români spre unitatea lor națională. În ședința sa din 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinți de neam român, între care: Calinic de la Cernica, mitropoliții Ilie Iorest și Sava Brancovici ai Transilvaniei, Ioan Valahul, Visarion Sarai, și Oprea Nicolae (Miclăuș) din Săliște. Călugărul Sofronie de la Cioara
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
a hotărât canonizarea unor sfinți de neam român, între care: Calinic de la Cernica, mitropoliții Ilie Iorest și Sava Brancovici ai Transilvaniei, Ioan Valahul, Visarion Sarai, și Oprea Nicolae (Miclăuș) din Săliște. Călugărul Sofronie de la Cioara a fost trecut în rândul sfinților mărturisitori, împreună cu ieromonahul Visarion Sarai și țăranul Oprea Nicolae (Miclăuș), prăznuirea lor urmând să aibă loc în ziua de 21 octombrie. Justificarea canonizării lor a fost următoarea: „smeriții între ieromonahi Visarion și Sofronie, care au surpat cu virtutea și cu
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
au surpat cu virtutea și cu pătimirile lor puterea vrăjmașilor Ortodoxiei și împreună cu drept-credinciosul creștin Oprea, care a pecetluit cu moartea statornicia lui în credința părinților noștri, să se numere cu Sfinții și să se cinstească după toată pravila ca Sfinți Mărturisitori și Mucenici, în tot cuprinsul Bisericii noastre”. Proclamarea solemnă a canonizării lor a avut loc la 21 octombrie 1955 în Catedrala ortodoxă din Alba Iulia. Ieromonahul Nicolae Mladin (viitor mitropolit al Ardealului) a rostit o predică cu acel prilej
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
Mănăstirea Sfintei Cruci (în ebraică מנזר המצלבה, în greacă:Ιερά Μονή του Τιμίου Σταυρού στὰ Ἱεροσόλυμα - Ierá Moní tu Timíu Stavrú, în arabă: دير الصليب Deir as-Salib Deir al Mussaliba sau Al Masslaba "Minzar Hamtzleva", în georgiană:ჯვრის მონასტერი Djvris monasteri) este
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului și este locuită de patru călugări - doi bărbați și două femei. Împrejurările înființării mănăstirii se pierd în ceața timpurilor.După câte se știe, în secolul al VI-lea a existat în acest loc Biserica bizantină a Sfintei Cruci. După tradiții medievale reflectate în frescele ei murale, mănăstirea ar fi fost mai veche, ctitorul ei fiind cel dintâi rege creștin (din 327) al georgienilor, regele Iberiei, Mirian al III-lea (?-361). Acesta ar fi făcut pelerinaj la Ierusalim
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
bizantin Procopius din Cezareea susține că Iustinian a construit un edificiu imens și impunător care să găzduiască toate acele comori. Când orașul a început să fie amenințat de apropierea unor oștiri străine aceste comori ar fi fost transferate la Mănăstirea Sfintei Cruci, unde ar fi fost îngropate într-o tainiță, al cărei loc a devenit cu vremea necunoscut și unde s-ar afla până în ziua de astăzi. În anul 614 biserica a fost distrusă de către perșii Sasanizi, care au ocupat temporar
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
eveniment ieșit din comun sub stăpânirea islamică, explicabil prin întărirea în acei ani a poziției Imperiului Bizantin. Sfântul Prohori a avut sprijinul regelui Georgiei, Bagrat al IV-lea Kuropalates (1027-1074) și al mamei acestuia, Maria, care au trimis în Țara Sfântă circa 80 de țărani și călugări care s-au așezat inițial în satul Malha din apropiere. Prohori a sfințit lăcașul și a stabilit tipicul (Typikon) comunității lui după modelul celei din lavra Sfântului Saba. La un moment dat la bătrânețe
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
anul 1177 menționează că Regii cruciați ai Ierusalimului posedau în Valea Crucii niște podgorii. Lăcașul mai este menționat în câteva mărturii cruciate, ca fiind în mijlocul unei văi roditoare, pe locul unde s-a aflat Pomul din care s-a făcut Sfânta Cruce. Se mai amintește ca mănăstirea era fortificată cu ziduri și turnuri și că avea in interiorul ei case,refectorii și celule, Căderea Ierusalimului și recuperarea definitivă a orașului de către musulmani în 1267 a schimbat destinația mănăstirii. Noii stăpânitori, mamelucii
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
În anul 1667 un călugăr catolic a vizitat mănăstirea, pe care o numea „Mănăstirea georgienilor” sau arăbește, Masslaba. El a exprimat o părere rezervată și critică față de lăcaș și față de locuitorii săi. El considera că tradiția care leagă mănăstirea de Sfânta Cruce și de Copacul Sfânt este îndoielnică. "I-am întrebat: De unde știți aceasta? Oare vânzătorul de lemne știa de unde provenea acea scândură? Cine a încercat să cerceteze aceasta?”. El a descris picturile din biserică și a apreciat că nu erau
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
catolic a vizitat mănăstirea, pe care o numea „Mănăstirea georgienilor” sau arăbește, Masslaba. El a exprimat o părere rezervată și critică față de lăcaș și față de locuitorii săi. El considera că tradiția care leagă mănăstirea de Sfânta Cruce și de Copacul Sfânt este îndoielnică. "I-am întrebat: De unde știți aceasta? Oare vânzătorul de lemne știa de unde provenea acea scândură? Cine a încercat să cerceteze aceasta?”. El a descris picturile din biserică și a apreciat că nu erau vechi, ci fuseseră pictate nu
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
fost reparate în secolul al XVII-lea. Pe podea se află un mozaic din epoca bizantină. În cursul secolului al XX-lea unele inscripții în limba georgiană din preajma icoanelor au fost acoperite cu inscripții corespunzătoare în limba greacă. Capela Lemnului Sfintei Cruci fusese, se pare, inițial, închinată Fecioarei Maria, ulterior primind hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena și hramul Înălțarea Sfintei Cruci.Planul capelei cuprinde un dom central și trei domuri mai joase (având dimensiunile interne: 15,50 m X 14
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
XX-lea unele inscripții în limba georgiană din preajma icoanelor au fost acoperite cu inscripții corespunzătoare în limba greacă. Capela Lemnului Sfintei Cruci fusese, se pare, inițial, închinată Fecioarei Maria, ulterior primind hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena și hramul Înălțarea Sfintei Cruci.Planul capelei cuprinde un dom central și trei domuri mai joase (având dimensiunile interne: 15,50 m X 14,24 m) și este singura capelă din Israel-Palestina cu această ordine arhitecturală. În spatele altarului se afla o cameră cu o
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]