46,791 matches
-
Îmbarcare; trecerea mai multor filtre de control (care confirmă noul statut) și accesul Într-o zonă unde „ceilalți” (non-călătorii) nu mai pot intra. Apoi urmează un șir lent de acțiuni care accentuează separarea: controlul pașaportului, autobuzele, așteptarea pentru a fi chemat (pentru Îmbarcare - n. M.C.), adunări urmate de dispersări, aceleași persoane a căror mișcare către stadiul liminal este punctată de mici rituri de deplasare, care marchează etapele separării și care creează starea mistică necesară pentru Îndeplinirea ritului central. Zona și statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de 8 el trebuie să fie cuprins de starea de ihram, „sacralizare” și să fi Îndeplinit În acea zi, cel mai târziu, cele două obligații constând În tawaf și sa’y, menționate mai sus. Căci În această zi el este chemat la tarwiya, „reflectare”, asupra etapei esențiale a pelerinajului, oprirea pe muntele Arafat, În timpul zilei de 9, până la apusul soarelui ș...ț Punctul culminant al acestei zile, care este ziua pelerinajului, sunt momentele care precedă apusul soarelui. De aceea, in extremis
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nahr - imolația. Cea de-a treia zi rituală este pentru pelerin yawm annahr „ziua imolației”. În această zi, toți musulmanii sărbătoresc Id-al-idha - sărbătoarea sacrificiului. ș...ț Pelerinul este de fapt scutit de gestul de sacrificare propriu-zis. În schimb el este chemat să participe la un ritual de sacrificare de natură să Îi răscumpere eventualele neglijențe comise În timpul pelerinajului: ca și celelalte kaffara (penitențe), acest sacrificu poate fi compensat printr-un altul În caz de incapacitate: trei zile de post În timpul pelerinajului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul și chemându-l să-i ție două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat de fața Domnului, a scăpat un ghem din mână: din astă pricină, pământul, din lat și șes cum era să fie, s-a scovârdit și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prizonier timp de mai multe zile pe vârful stâncii. Slăbește; foamea și setea Îl obligă să Își consume propriile excremente. În sfârșit, zărește un jaguar pestriț, purtând un arc și săgeți și vânat de tot felul. Ar vrea să-l cheme În ajutor, dar amuțește de frică (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, pp. 94-95). Prima parte a mitului este dominată de decăderea eroului, de regresul În lumea celor dispăruți, lume a substanțelor putrede; acest lucru este experimentat de personajul mitului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
minus cunoașterii, pe de o parte, și a coordonatelor abisale, pe de alta, deschid sistemului blagian poarta către metafizică. Matricea stilistică face din om o ființă înzestrată cu darul metaforic, singurul în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii ei particularizante (Cenzura transcendentă). Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Lexicoane, "Istoria Imperiului otoman", partea cu creșterea. Bine, bine, da'fetele? Sunt de la corectură. Și...el? șopti Metodiu, trăgând cu coada ochiului spre tătarul cel tatuat. El? El a câștigat concursul "Dintre sute de tătari". Să ți-l prezint. Îl cheamă Mârzac.98 În dramaturgie, un anumit interes poate capta comedia într-un act, un prolog și două tablouri Actul al șaselea, în care D. D. Pătrășcanu parodiază piesa shakespeariană Romeo și Julieta, amuzându-se prin negarea finalului tragic arhicunoscut și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dăstrăbălat jigărit, sfrejit și galben; pulpele-i uscate care se văd prin sfâșiitura nădragilor sunt pline de jupuituri. Așa de prăpădit, este totuși foarte îndrăzneț. Fumează o țigară lungă, se strâmbă-ntr-un chip straniu, păcălește și-njură pe boieri chemându-i dupe porecla știută. Începe să cânte un cântec rușinos jucând ciamparalele, făcând gesturi și mișcări neiertate... lumea face un haz nespus...182 Acest exemplu și multe altele din lumea comediilor și a schițelor ilustrează cum grotescul personajelor lui Caragiale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
agonic al conversației: Domnul: Atunci e acasă. Feciorul: Ba nu, da' n-a plecat la țară, a ieșit așa. Domnul: Unde ? Feciorul: În oraș. Domnul: Unde ? Feciorul: În București. Domnul: Atunci spune-i c-am venit eu. Feciorul: Cum vă cheamă pe d-voastră? Domnul: Ce-ți pasă ? Feciorul: Ca să-i spui. Domnul: Ce să-i spui ? De unde știi ce să-i spui dacă nu ți-am spus ce să-i spui?38 Se poate observa cum personajele sunt incapabile să
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cântăreața cheală: "Ascultă, mi-ai spus tu cumva că l-ai văzut pe Dupont cântând din flaut la Palais-Royal?" "Care Dupont?" "E adevărat, se îndoia bolnavul, care Dupont ? Uite, un Dupont oarecare... Stai să mă gândesc... Știi ce ? Nu-l cheamă Dupont." "Și a cântat acest Dupont al tău din flaut la Palais-Royal?" îngâna impresionată doamna Dubois. "Cine ți-a spus că era la Palais-Royal? Cred că ți-am spus că trecea pe Ponts des Arts." "Nu ziseși tu acum, că
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
extazul amurgului, când întreaga natură se acoperă cu o haină fantastică; mii de visuri vin de mă îngână cu-ale lor poetice ademeniri, și printre gânduri și printre visuri țara mea se arată mie ca o mamă iubitoare ce mă cheamă la sânul ei. Și deodată ideile se aștern pe hârtie, fără nici un efort. Scriu sub o lumină surie și tristă care mă face a zări literele mele ca printr-un văl subțire, atât este de densă negura ce a cuprins
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
multor copaci, care Înaintau cu ajutorul unei vâsle sau prin Împingere cu sulița sau prăjina pe fundul apei, și bărcile primitive, monoxile, prin scobire sau arderea interiorului unui trunchi de copac. Noua luntre, prevăzută cu amulete, se lansează În cadrul unei ceremonii, chemându-se spiritele străbunilor și rostindu-se blesteme Împotriva spiritelor rele sau oamenilor care ar căuta s-o vatăme. Un alt tip de ambarcațiune se confecționează din două-trei sau chiar mai multe bucăți de scoarță, are fundul plat și laturile Înclinate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rupestre cu ocru roșu. Charles P.Mounford ne relatează o frumoasă legendă despre păsări și șopârle, culeasă la un anume Jabiaba, talentat narator și desenator. Șopârla Moloch horridus, cu Înfățișare groaznică, considerată diavolul muntelui, frumos colorată, și complet nevătămătoare, a chemat păsărelele și reptilele mai mici la o ceremonie, la Miniri. Au sosit pasărea-clopot, pituliceaspinifex, codobatura, papagalul colorat și alte reptile mai mari și mai mici care trebuia să-și aleagă perechea pentru ritualul ce trebuia să aibă loc. Soarele Începuse
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tradiționale, lectici, etc. În curtea centrală se află doi baniani (ficuși) sacri unde stau jos, cu picioarele Încrucișate, Înveșmântați În alb, cei care doresc să adreseze vreo cerere sultanului. Pot sta ceasuri Întregi, până ce sunt remarcați de personalul sultanului și chemați În audiență. Astăzi locuiesc În orașul fortificat aproximativ 25.000 de persoane, În mare parte familii ale slujitorilor regali. În jurul acestei fortărețe s-a dezvoltat, orașul propriu zis, Yogyakarta. Kratonul constituie un orășel În cadrul marii aglomerații urbane care este Yogyakarta
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ce trebuie să beneficieze de „progresul” civilizației moderne. Cât de bine se vor adapta, rămâne o sarcină a generațiilor următoare!!! PESCUITORII DE PERLE Continuăm croaziera de vis printre alte insule de corali, insule vulcanice, auzind doar talazurile oceanului care ne cheamă tot mai departe, mai departe, pe Întinsele ape din Împărăția Soarelui-Răsare. O! Dacă omul ar ști că are un destin comun cu apa dimprejur, s-ar arunca În ea Întrezărind o dulce conviețuire, vorba hâtrului nostru pelerin moldovean prin Munții
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de sfatul bătrânilor, puterea religioasă deținută de femei-șamani (mandadawak)788. Un procent scăzut mai practică vechile ritualuri (2,6%, anemism, budism, islamism), majoritatea fiind creștini (ibidem). 789 Persoanele cu funcții religioase și terapeutice (pandita, iman) efectuau diferite ritualuri și erau chemați să-i vindece pe bolnavi. Șefii comunităților musulmane (raja sau datu) erau implicați În activități comerciale și războinice (ibidem, p. 335). 790 Prin grija Fundației pentru inimă a Filipinelor și a unor agenții particulare În combaterea bolilor de inimă, aflate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se frânse În mii de bucăți, nourii răzleți și albi se izbiră unul de altul, soarele se sfărâmă, luciul apelor se Încreți și cercuri largi cu crestele strălucitoare se mânau spre maluri, unele pe altele... E așa de dulce să chemi somnul În murmurul apelor, În răcoarea verde a pădurii, sub mângâierile moi ale vânturilor!... Continuăm vizita cu magnifica Lagune Pagsanjan și Cascadele Pagsanjan unde participăm la un distractiv rafling pe râul Pagsanjan sau „ micul Amazon al Filipinelor”, cum mai este
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Aceste tehnici trebuie repetate până devin o a două natură a citirii. Autorul transmite idei și concepte, nu o înșiruire de cuvinte iar întrebările ne ajută să înțelegem esența textului. Alături de noi avem cinci prieteni de nădejde și ei se cheamă: „Cine?”, „Cum?”, „Când?”, „Unde?” și „De ce?”. Alături de ei putem explora orice subiect vrem, putem realiza un joc mental punând aceste întrebări iar răspunsurilor le putem reformula alte și alte întrebări până când vom simți că am epuizat subiectul - abia atunci vom
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2987]
-
după fiecare vers se cântă: „Florile dalbe, flori de măr!” sau: „Colo sus la Sferedeu, Unde șade Dumnezeu, E un pom mare-nflorit De suflete-mpodobit, Iar la umbra pomului Șade Maica Domnului, Cu trei- patru sfinți de-ai săi: Pe-unu-l cheamă Moș Avram Și pe-altul Părinte- Adam Și pe unul Sf. Vasile Care scrie liturghie La anul și la mulți ani!” *după fiecare vers se cântă: „Lerui, lerui, Doamne!” Când terminau de cântat se sorcoveau persoanele din casă rostind urarea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a baricadei, „resentimentarii” cum îi numește Bloom pun problema „legitimării” canoanelor de orice fel și scot în evidență prejudecățile și tradițiile istoriciste și europocentriste. Teoriile receptării se alătură perspectivei pragmatice și subliniază însă și „valoarea adăugată” pe care lectura este chemată să o confere textului. Pe lângă „valoarea imanentă” a unui text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter anistoric, se vorbește și de „valoarea dobândită” de textul literar în cadrul interacțiunii simbolice a actului de lectură. Valoarea operelor
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
văzut, nici atins - căci, în senzația vizuală sau tactilă, identitatea eului învăluie alteritatea obiectului care devine astfel conținut. Celălalt nu este altul ca o alteritate relativă, ca speciile într-o comparație, fie ele ultime, excluzându-se prin definiția lor, ci chemându-se reciproc prin această excludere realizată prin comunitatea de gen. Alteritatea Celuilalt nu depinde de o calitate anume care l-ar distinge de mine, căci o distincție de această natură ar implica între noi aceeași comunitate de gen care anulează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
1.2 Legea înscrisă în inimă Nucleul acestui dinamism se află în afirmația Conciliului: „În adâncul conștiinței, omul descoperă o lege pe care nu și-o dă el însuși, dar căreia trebuie să i se supună și al cărei glas, chemându-l neîncetat să iubească și să facă binele și să evite răul, răsună la momentul potrivit în urechea inimii: Fă aceasta, fugi de aceea»” (GS 16). După o lectură atentă a afirmației conciliare se observă că imperativul pe care omul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cheie de lectură, Biblia este revelația și istoria unicei realități, a chemării lui Dumnezeu adresată fiecărui om. 1.2.1 Legătura dintre „evanghelie” și „experiență” în Biblie În Vechiul Testament omul este calificat în dependența sa globală față de Dumnezeu. Dumnezeu îl cheamă pe om să se insereze într-un proiect istoric nou și obscur, un proiect de fidelitate și de îndurare. Dreptatea apare ca o fidelitate față de Dumnezeu în intervențiile sale salvifice și, contrar, păcatul este mereu o infidelitate față de Dumnezeu. Este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
datoria (atunci când copilul devine adolescent slăbește directiva morală de a fi supuși autorității părinților). Desigur, aceasta nu înseamnă că normele se schimbă, ci numai factorii relevanți din punct de vedere etic, care se referă la situațiile în care oamenii sunt chemați să acționeze moral. O ulterioară clarificare a problemei supusă dezbaterii o extragem din raportul ortodoxie și ortopraxis. 1.3 Ortodoxie și ortopraxis Termenul „ortopraxis” (din grecescul orthós = corect și pràxis = acțiune) a fost introdus în teologie prin contribuția teologiei eliberării
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cultură” este nepotrivit pentru a descrie omul. Omul, spre deosebire de animal, este o ființă istorică, ce se modelează pe sine spre un mod nou de a fi. Acest fapt demonstrează că omul este o ființă culturală care „prin umanitatea lui este chemat să dezvolte din punct de vedere istoric o cultură în care să-și exprime creativitatea libertății sale”. În ce privește enciclica H.V., autorul francez afirmă că este vorba de o ambiguitate legată de conceptul de natură, deoarece utilizează un concept biologic al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]