46,666 matches
-
pentru subminarea cuvintelor poetului. El personifică ironic știința în primul vers, ceea ce ar putea sugera că recunoaște inconștient o oarecare umanitate a acesteia, chiar și în ceea ce percepe ca influența ridiculizată a științei. Pe de altă parte, personificarea sa poate evidenția incompatibilitatea sa fundamentală cu știința, deoarece el nu o poate ajuta, ci poate doar poetiza lumescul. În plus, utilizarea unei forme rigide de sonet poate, de asemenea, indica faptul că poezia nu are o formă liberă așa cum poetul o caracterizează
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
redactate între anii 1966-1972, ia naștere conceptul de "Neo-Shu‘ubiyya" pentru a desemna încercările moderne de naționalizare alternativ cu : asirianism, kurdism, faraonism (naționalism egiptean care susține originile non-arabe ale acestei țări), fenicianism, naționalismul sirian. În anul 2002, Ariel I. Ahram evidențiază într-un articol un înțeles modern și similar al termenului "shu‘ubiyya", care se împotrivește musulmanilor șiiți din Irak și, în general, islamului șiit. Prin intermediul acestui curent, arabii încearcă, la rândul lor, să îi convingă pe persani de supremația lor
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
Tipurile 40 și 41 de adenorus, responsabile de apariția bolii diareice la copil, necesită pentru izolare culturi speciale de țesuturi; aceste serotipuri sunt cel mai frecvent identificate prin examenul direct ELISA al fecalelor. Creșteri ale nivelului anticorpilor serici pot fi evidențiate prin teste de fixare a complementului, neutralizare, ELISA sau radioimunologice. Testul de inhibare a hemaglutinării poate fi, de asemenea, efectuat pentru identificarea adenovirusurilor ce determină hemaglutinarea celulelor roșii. Cel mai frecvent, pot surveni otite, sinuzite, amigdalite, bronșite și pneumonii. Se
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
și reeditat de mai multe ori. „Inima care-și spune taina” folosește un narator care nu-i de încredere. Exactitatea cu care naratorul povestește uciderea bătrânului, ca și modul ascuns în care a realizat crima sunt dovezi ale sănătății sale, evidențiindu-i monomania și paranoia. Naratorul povestirii „Inima care-și spune taina” este presupus în general a fi de sex masculin. Cu toate acestea, unii critici au sugerat că o femeie ar putea fi cea care narează; nu sunt folosite pronume
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
literari au susținut că romanul lui Henric Stahl este o operă literară minoră. Criticul Florin Manolescu îl considera o scriere inferioară „ca literatură, ca mișcare epică, dar nu și ca sentiment”, conținând numeroase naivități științifice. Jurnalistul cultural Cristian Tudor Popescu evidenția existența mai multor minusuri precum „construcția neglijentă, apelul la prefabricate narative de tipul manuscrisului găsit, dezechilibrul provocat de lungile pasaje de știință popularizată, agreabile în sine, dar intercalate fără o minimă justificare în firul epic, împrumuturile fățișe din Poe, Verne
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
superior creaților literare românești din perioada anterioară „prin viața intensă, puterea de analiză, intelectualitatea și chiar ordonanța compoziției”. Lirismul scrierilor anterioare pare să se fi resorbit în noul roman, mai obiectiv și aproape în întregime epic. Limitele romanului au fost evidențiate cu severitate de criticul Mihai Ralea într-o analiză misogină în care afirma că femeia scriitoare „nu poate vedea decât confuz și nedeterminat, dincolo de viziunea ei sublectivă, (...) nu poate face observație psihologică asupra altuia, fără s'o falșifice prin punctul
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
maior și director al Direcției Armelor Speciale, apoi, în Războiul de Independență al României, comandant al divizionului 2 din Regimentul 2 Artilerie (1877-1878). În fruntea bateriilor sale, a luat parte la bombardarea Vidinului de la Calafat și la luptele din jurul Plevnei, evidențiindu-se mai ales în luptele de la Opanez din 28 noiembrie 1877, apoi la Vitbol și Nazir-Mahala, Belarada, Novo Selo și Tatargic, precum și la toate acțiunile de la sud de Vidin, la 1 martie 1878, revenind în parcul din Calafat unde se
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
murit, apare viu în "Rădăcini", roman cu o acțiune ulterioară. Cel de-al doilea roman al ciclului, "Concert din muzică de Bach" (1927), prezintă întâmplările prin care trec descendenții Lenorei și ai lui Doru Hallipa, precum și personajele apropiate lor. Romanul evidențiază prestanța mondenă a Elenei Hallipa-Drăgănescu (fiica cea mai mare a Lenorei), care patronează un concert din muzică de Bach la care sunt invitați oameni din înalta societate a Bucureștilor. După o perioadă de pauză, Hortensia Papadat-Bengescu scrie o altă continuare
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
eșec deoarece personajul refuză inițierea sacră, evitând s-o întâlnească pe Adriana. Cele două simboluri prezente în nuvelă (pietrele și marea) sunt elemente primordiale generatoare de viață, aflate în opoziție: solid vs. lichid, concret vs. abstract, având rolul de a evidenția căutarea fără oprire a statorniciei de către om. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România, criticul Florin Manolescu afirmă că „Ghicitor în pietre” poate fi considerată o nuvelă S.F., dacă se acceptă definiția că o scriere științifico-fantastică poate avea
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
interpretările posibile. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul datelor colectate de telescopul spațial "Kepler", care a observat modificări în luminozitatea stelelor dintr-un câmp predefinit pentru a detecta exoplanete. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru explicarea modificărilor neregulate de luminozitate, evidențiate de curba luminoasă a stelei. Ipoteza principală se bazează pe lipsa unui exces de radiație infraroșie, ce poate fi explicat prin existența unui nor enorm de fragmente de cometă și praf aflate într-o orbită excentrică. Steaua mai poate fi
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
în care o știm, este în mod fundamental o construcție a minții sau a ceva imaterial. Din punct de vedere epistemologic, idealismul se manifestă ca scepticism cu privire la posibilitatea cunoașterii vreunui lucru independent de minte. În sens sociologic, idealismul încearcă să evidențieze cum ideile umane — în special convingerile și valorile — modelează societatea. Ca doctrină ontologică, idealismul merge mai departe, afirmând că toate entitățile sunt compuse din minte sau spirit. Așadar, idealismul respinge teoriile fizicaliste și dualiste care eșuează să dea prioritate minții
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
financiară, logistică și decizională; - punctul forțe îl reprezintă asistență juridică gratuită, constând în consiliere, cât și reprezentare în instanță; - rezultatele activității sindicale au fost recunoscute de ministrul afacerilor interne prin acordarea unei plachete de onoare în anul 2015; - s-a evidențiat în lupta împotriva corupției prin prezentarea schemei corupției din vămi sub forma unei table de șah, subiect foarte mediatizat în 2011. Acest lucru a atras reacția sistemului, constând în controale (ANAF, Gardă Financiară, Protecția datelor cu caracter personal, ANI), plângeri
Sindicatul Pro Lex () [Corola-website/Science/335085_a_336414]
-
cu Legiunea de Onoare. Atmosfera poveștii și multe din elementele sale (întâlnirea complet întâmplătoare a ucigașului cu o persoană care cunoaște povestea crimei sale, reamintirea unui trecut infam și cauzarea bolii și a morții sub influența poveștii prezentate de altcineva) evidențiază influența majoră a tradiției literare romantice asupra scrierilor timpurii ale lui Balzac. Potrivit studiului pe care filozoful Alain l-a dedicat acestei nuvele și după analiza literară a lui Anne Marie Meininger : "Hanul roșu" dezvăluie o tehnică de scriere în
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
și laicitate pentru a propulsa budismul cu scopul de a servi societății în general și pentru a răspândi cultura tradițională chineză în lume. Dorește astfel să promoveze construcția unui budism specific chinez cu rol de socializare și globalizare care să evidențieze rolurile sale în beneficiul lumii și al oamenilor. Maestrul Xuecheng a fost invitat des la universități mari, la organizații guvernamentale și forumuri de nivel înalt să livreze prelegeri academice care să conducă la schimburi culturale, activând cultura ortodoxă, budistă, ca să
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
spre o secțiune de tunel lungă de 400 de metri care va trece pe sub foarte aglomerata arteră Turnhoutsebaan, între stația de premetrou Zegel și intersecția Singel. Consiliul Local din Antwerpen a salutat știrea, iar responsabilul pentru Mobilitate Koen Kennis a evidențiat că trecerea tramvaielor prin noul tunel va elimina trei puncte critice de pe vechiul traseu în care se produc des accidente. În 2016 vor începe lucrări de amenajare a unei noi linii spre nordul orașului, prevăzute a fi finalizate în 2019
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
și în acelea ale mișcării socialiste. Acțiunea romanului se petrece în anul 1888 într-un falanster organizat în stufărișul unei bălți, unde se refugiaseră anterior mai mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Autorul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost ecranizat, alături de alte proze sadoveniene, în filmul "Vacanță tragică" (1979), regizat de Constantin Vaeni după un scenariu scris
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
sub influența ideilor clasei muncitoare, făcând mai evidentă critica socială existentă în scrierile anterioare ale lui Sadoveanu. Prezentarea ritualului de inițiere a lui Iliuță Dumitraș în meșteșugul pescuitului îi prilejuiește autorului ocazia să realizeze descrieri vibrante de natură și să evidențieze trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
societatea capitalistă să trăiască după legile unei civilizații rudimentare. Romanul a fost considerat de critici ca un episod de autobiografie spirituală a prozatorului care a completat volumul "Anii de ucenicie" (1944) dintr-o perspectivă apropiată de ideologia clasei muncitoare. Scriitorul evidențiază astfel contribuția intelectualității progresiste la luptele duse de clasa muncitoare, alături de țărănime, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost lăudat, la momentul apariției sale, de către critica literară aservită regimului comunist, fiind ulterior ignorat de tot mai mulți cercetători
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
funcția de ministru de interne in guvernul Jean-Marc Ayrault. În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2012, Valls devine director de comunicare pentru François Hollande, actualul președinte al Franței. Pe parcursul mandatului său ca primar al orașului Evry, Curtea de Conturi evidențiază creșterea cheltuielilor în comunicare cu 852.6 %. Manuel Valls acordă o mare importanță comunicării în politică, după cum menționează la Consiliul de Miniștri, după numirea sa la Matignon: „Într-o democrație modernă, comunicarea nu este un cuvânt spus în zadar. Acesta
Manuel Valls () [Corola-website/Science/331607_a_332936]
-
Hypatia se luptă pentru a salva cunoștințele antichității clasice de la distrugere. Max Minghella joacă rolul lui Davus, sclavul tatălui Hypatiei, iar Oscar Isaac ca elev al Hypatiei și viitorul prefect al Alexandriei, Orestes. Povestea filmului folosește ficțiunea istorică pentru a evidenția relația dintre religie și știință în timpul declinului greco-romane al politeismului și creștinarea Imperiului Roman. Titlul filmului vine de la "agora", un loc de întâlnire în Grecia antică, similar cu "forumul" roman. Filmul a fost produs de Fernando Bovaira și filmările au
Agora (film) () [Corola-website/Science/331638_a_332967]
-
iar în cele din urmă cancelar adjunct, iar mama sa, Juliána Pászthory, a fost o mare iubitoare de literatură. Tânăra Antónia a studiat la Universitatea din Pesta, apoi la cea din Viena, unde a urmat Facultatea de Filosofie. S-a evidențiat prin ușurința în învățarea limbilor străine, astfel la terminarea studiilor vorbea, cursiv, cinci limbi străine - engleză, franceză, germană, italiană și latină. În septembrie 1823 s-a căsătorit cu János Bohus, un slovac maghiarizat, mare moșier în părțile Aradului, iar după
Antónia Szögyény-Bohus () [Corola-website/Science/331628_a_332957]
-
cadru larg de povestiri folclorice din Europa de Est în care Moartea sau "Samodiva" sunt antagoniști. De asemenea, potrivit lui Pamfile, povestea soldatului ce scapă de fatalitate într-un mod similar cu Ivan este prezentă în folclorul ucrainean. Filologul francez Jean Boutière a evidențiat unele asemănări ale acestei povești cu creații populare portugheze („O soldato que foi para a cieo”), maghiare („Szent Péter és a katona”) și ruse („Soldat i smerti”). Descoperirea legăturilor dintre poveștile lui Creangă și literatura orală a fost urmărită ulterior
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Dănilă) și o pungă goală, cu un rol umoristic. Istoricul literar Alexandru Dima nu a identificat nicio variantă românească a temei trocului dezavantajos. Uciderea vitelor în pădure și aruncarea toporului în lac își găsesc asemănări tot în folclorul european, fiind evidențiate în tipologia publicată de Antti Aarne (nr. 1681). Cea de-a doua parte a poveștii înfățișează istețimea desăvârșită a personajului în antiteză cu prostia absolută din prima parte. Întrecerile lui Dănilă cu dracii sunt cuprinse toate în tipologia lui Aarne
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
a adverbului comparativ "mai" în descrierea modului în care unul dintre țăranii ce făcuse schimb cu Dănilă se comportă după tranzacția lor dezechilibrată: "„pleacă pe costișă într-o parte spre pădure și se cam mai duce”". Cronicarul literar Gabriela Ursachi evidențiază scopul umoristic al lui "mai" în acest context: „Departe de a fi o construcție superfluă, «mai» sugerează tocmai graba de a se face nevăzut a fericitului miluit de Dănilă”. Creangă folosește și expresii tautologice care, deși provoacă râsul printre intelectuali
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
pe diavoli. Povestea a fost descrisă de către influentul critic și istoric literar interbelic George Călinescu ca una din scrierile lui Ion Creangă cu o morală transparentă, adică dovedește în acest caz că „prostul are noroc”. Filologul francez Jean Boutière a evidențiat unele asemănări ale acestei povești cu creații literare din folclorul universal precum „Hans cel norocos” din colecția fraților Grimm, „Les trocs de Jean Baptiste” din "Contes populaires de Lorraine" de Emmanuel Cosquin, basmul bașchir „Ivanco meavedka” din colecția A.N.
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]