464,923 matches
-
tragică". "M-a rănit Apollo", spusese Hölderlin la întoarcerea din voiajul făcut în sud. Rănit de Apollo este și Cernuda, care lâncezește după paradisul Greciei păgâne. Lectura lui Hölderlin (din care și traduce) probabil că l-a apropiat și mai mult de această lume. Anul acesta, cu ocazia centenarului, poetul a fost redescoperit și considerat mai viu și mai actual decât mulți colegi de generație, de a căror celebritate ne-ar "elibera" prin prospețimea poeziei lui de o neîntrecută puritate și
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
erotismul complex ce impregnează poezia lui Cernuda, acea "libertate a iubirii" ca singură libertate importantă în existența lui țesută din "mândrie și dezolare", precum și în opera lui de o iremediabilă melancolie. Cât privește homosexualitatea poetului (despre care s-a vorbit mult, poate chiar prea mult în presa literară, la fel ca la centenarul lui Lorca), important mi se pare accentul pus cu ani în urmă de Octavio Paz: "Cernuda nu a apărat dreptul homosexualilor de a-și trăi viața (aceasta este
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
poezia lui Cernuda, acea "libertate a iubirii" ca singură libertate importantă în existența lui țesută din "mândrie și dezolare", precum și în opera lui de o iremediabilă melancolie. Cât privește homosexualitatea poetului (despre care s-a vorbit mult, poate chiar prea mult în presa literară, la fel ca la centenarul lui Lorca), important mi se pare accentul pus cu ani în urmă de Octavio Paz: "Cernuda nu a apărat dreptul homosexualilor de a-și trăi viața (aceasta este o problemă de legislație
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Ce dulci sunt bogăția și puterea: Îți dau aripi, spre soare să te-nalți, Alungă umbra, satisfac dorințe, În cârdășii îți înlesnesc viața. Și cumperi ce poftești, că-i de vânzare. Mizeria din jur când o contempli, Plăcerea ta e mult mai rafinată. O: N-ai două vieți, prietene. Trăiește Pe placul Domnului. Ursita nu ți-o schimbi! A mea să cercetez a fost tărâm Ciudat, cu tines cai, ca să-mi sporești, Înveninat durerea. Taci acum, Iar dacă presupui că eu
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
ne-am abandonat absolut toate celelalte ocupații, ne întîlneam de dimineața și lucram pînă seara și astfel am reușit să ducem lucrul la bun sfîrșit. Premiera a avut loc pe 3 septembrie 2001. M.N.-P.: Un detaliu tehnic: ați jucat mult acest spectacol în străinătate și ați folosit un ecran cu traducerea textului. Acest ecran poate funcționa și pentru publicul care știe românește, pentru că reprezintă elementul documentar. M.F.: Este o sugestie extraordinară. Cînd am văzut prima dată ecranul în spectacolul nostru
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
o sugestie extraordinară. Cînd am văzut prima dată ecranul în spectacolul nostru de la Lans, unde am jucat înainte de Paris, am găsit că "face" bine. Dar nu m-am gîndit mai departe. Și dacă îmi spuneți lucrul acesta, mă bucur foarte mult. Am văzut și eu că ecranul s-a integrat perfect. Vizual, el stabilește o formă de echilibru, în înălțimea scenei, față de pata albă a zăpezii, care acoperă jos, în final, platoul. Ideea este excelentă. M.N.-P.: Culoarea traduce o anume
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
revenim la titlu, A șaptea Kafana, care e un cuvînt bosniac, balcanic... M.F.: Balcanic. Nici nu mai știu care e etimologia. Cred totuși că e de origine turcă. M.N.-P.: Și care în românește ar fi dat cafenea, ceea ce e mult mai inocent ca accepție; revenind la acest titlu, este o aluzie la un cerc al infernului? M.F.: Fără îndoială. În Balcani, în Macedonia, în Bosnia, deci lumea unde, în ultimul timp, au avut loc atîtea conflicte armate, nu există bordeluri
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
procesul de elaborare amintirea documentului. De fapt, am păstrat documentul în textul spectacolului, pentru că nu am schimbat absolut nimic nici în expresia fețelor și nici în maniera lor de exprimare. În ceea ce privește mizanscena, dimpotrivă, am încercat să mă despart cît mai mult de document, mie mi-era clară structura întregului, documentul era deja integrat. Ceea ce mi-a permis să fiu destul de liber în spațiu. M.N.-P: Structura spectacolului, mizanscena sînt perfect stăpînite. Spectacolul este foarte fizic, corpurile se rostogolesc, se tîrîie, se
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
predă regie, un altul actorie, deci iau totul de la toți fără a avea un anumit model și fără să devină adepții unui crez anume. L. R.: Vă gândiți să reveniți să montați ceva la Teatrul Bulandra? Y. K.: Îmi doresc mult să revin la București, să lucrez cu actorii din Unchiul Vanea, dar să și lărgesc echipa. Sper că acest lucru se va întâmpla cât de curând. L. R.: Vă mulțumesc și vă așteptăm.
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
punga, femeile și copiii. Uneori turiștii o luau pe cocoașă, își pierdeau fesul ori dinții, dar după aia iar veneau, mai numeroși decît prima dată și capii de atunci ai viitorului popor Bundy (fiindcă el a devenit cu adevărat Bundy mult, mult mai tîrziu), pentru a-și proteja supușii de raiduri, acceptau să le dea un bacșiș, acolo, să aibă și ei de-un castel, de-o armată sau de ce-o vrea Allah. La un moment dat, niște greci de
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
femeile și copiii. Uneori turiștii o luau pe cocoașă, își pierdeau fesul ori dinții, dar după aia iar veneau, mai numeroși decît prima dată și capii de atunci ai viitorului popor Bundy (fiindcă el a devenit cu adevărat Bundy mult, mult mai tîrziu), pentru a-și proteja supușii de raiduri, acceptau să le dea un bacșiș, acolo, să aibă și ei de-un castel, de-o armată sau de ce-o vrea Allah. La un moment dat, niște greci de prin
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
burgheziei naționaliste și clericale, iar socialiștii n-aveau destulă trecere. Totuși, în 1904, la Dijon este ales primar un socialist care, înlocuind șaptesprezece nume de sfinți date străzilor orașului, îl pune pe al lui Zola în locul lui Saint Jean. Mai mult: pe zidul bisericii Saint Jean aplică o plăcuță care se vede și azi: Place E. Zola, grand écrivain aux idées matérialistes. Să mai traduc? În 1920, piața cu pricina e rebotezată Bossuet. Casa natală a marelui orator religios se află
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
În genere, tata avea de principiu să păstreze orice și de aceea era în permanent conflict cu exigențele gospodărești ale mamei. Din cînd în cînd, o curățenie prin casă elimina o parte a surplusului, dar ceea ce rămînea era oricum mai mult decît ce fusese aruncat. De fapt, riscam mereu să fim inundați în hîrtie tipărită. În aceste condiții, vă dați seama că lecturile mele au fost timpurii și haotice. Încă din clasele primare am descoperit universul fascinant al ficțiunii și am
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Zodia cancerului, Răscoala (nu însă Ion, care, la prima confruntare, m-a plictisit!) etc. Prima mea lectură franceză a fost La chartreuse de Parme, descifrată, cu mari eforturi, prin clasa a patra de liceu. Cartea m-a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic nevoia de a înțelege mecanismele lumii decât de a-mi explora interioritatea. Eram și extrem de ocupat cu studiile: urmăream cursuri diverse la Litere, Filozofie, Istorie, petreceam mult timp în
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic nevoia de a înțelege mecanismele lumii decât de a-mi explora interioritatea. Eram și extrem de ocupat cu studiile: urmăream cursuri diverse la Litere, Filozofie, Istorie, petreceam mult timp în biblioteci, aveam
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
și suficient, Observații asupra stilului de muncă al poporului român, unde glosam pe marginea cunoștințelor de sociologie dobândite la prelegerile lui Gusti și Stahl, am fost făcut pulbere de unul dintre șefii ideologici ai epocii, istoricul Mihai Roller. Mai rău, mult mai rău mi-a ieșit tentativa de colaborare cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat de un articol despre N. Iorga, din "Studentul român", Miron Radu Paraschivescu îmi propusese să țin o cronică literară regulată. Nu era chiar ce
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
său febril și afectuos. În cele din urmă, am acceptat și m-am hotărât să încep cu un articol programatic. Când i l-am dat, Miron m-a îmbrățișat entuziast. Eram în al nouălea cer. Dar bucuria n-a durat mult. Omul însărcinat cu vigilența ideologică, șeful veritabil, din umbră, al publicației, un activist obtuz și fără umor, mi-a luat textul la scărmănat, cerându-mi modificări și ciopârțindu-l până la desfigurare. Primul imbold a fost să plec, trântind ușa, însă
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
asumat riscul de a-l supăra pe marele șef, îndeosebi de a-i cauza o dezamăgire lui M.R.P., la care țineam cu adevărat, și mi-am luat tălpășița. Cele două experiențe de care vorbesc m-au marcat cu atât mai mult, cu cât, în vremea aceea, aveam convingeri comuniste sincere. Mă întrebam, nu puteam să n-o fac, dacă cenzorii mei erau ignari sau dacă nu cumva ideile mele o luaseră razna, dincolo de comandamentele partidului, pe care, în principiu, voiam să
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
banalitate. Însă adesea adevărurile esențiale ne întâmpină sub chipul comun și transparent al unor evidențe. Profesoratul n-a constituit în viața mea și nu constituie nici azi, când continui să predau un curs săptămânal la masterat, "doar" o meserie. E mult mai mult decât atât, e un angajament existențial. L-am asumat din începuturi cu dăruire și responsabilitate. Am devenit ceea ce sunt grație unui dialog care se prelungește - "se sparie gândul"! - de nu mai puțin decât 53 ani, cu sute, cu
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
adesea adevărurile esențiale ne întâmpină sub chipul comun și transparent al unor evidențe. Profesoratul n-a constituit în viața mea și nu constituie nici azi, când continui să predau un curs săptămânal la masterat, "doar" o meserie. E mult mai mult decât atât, e un angajament existențial. L-am asumat din începuturi cu dăruire și responsabilitate. Am devenit ceea ce sunt grație unui dialog care se prelungește - "se sparie gândul"! - de nu mai puțin decât 53 ani, cu sute, cu mii de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Internațional (au fost prezente personalități din Germania, Suedia, Franța, România, Federația Rusă, Ungaria etc.) Răscoala în Republica Democrată Germană: 17 iunie 1953, războiul rece și relațiile internaționale. Nu voi relata toate luările de poziție și referatele susținute, relatarea ar ocupa mult prea mult spațiu, ci voi sublinia câteva intervenții care au scos la lumină vechi și în același timp actuale mentalități. Dar mai înainte de a intra propriu-zis în subiectul pe care mi l-am propus o scurtă reamintire a faptelor care
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
și temele au fost stabilite la Moscova și transmise de acolo tuturor țărilor satelite. Iată câteva exemple referitoare la evenimentele din 17 iunie 1953: - "guvernul Adenauer este "expresia celor mai reacționare cercuri ale imperialismului"". - "regimul Adenauer se teme atât de mult de alegeri libere, încât promulgă lege după lege pentru falsificarea alegerilor, pentru a împiedica alegeri libere, în timp ce guvernul nostru socialist creează premisele pentru alegeri libere în toată Germania". - la 17 iunie "s-a prăbușit aventura agenților străini la Berlin. În spatele
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
puneau în gura vrăjitoarelor, completându-le imaginația individuală cu datele unui gen proxim acumulat în timp. Rămâne deschisă întrebarea "de ce mărturiseau astfel de blasfemii, știind prea bine ce le așteaptă?" De ce își asumau toate detaliile deșuchiate ale spectacolului, adică mai mult decât făcuseră, visaseră sau își imaginaseră. Doar de dragul de a ieși din anonimat, de a avea un destin extraordinar, fie el și tragic? Angajamentul transmutării unui destin din banal în excepțional prin inițiere și revelații succesive, rămânea, se pare, atractiv
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
prosperei Românii ar fi trebuit măcar să-l pună pe gânduri pe dl Năstase în privința solvabilității cetățeanului. Faptul că s-a hotărât să vâre cu forța pe gâtul primăriilor catastrofalele centrale termoelectrice dovedește că premierul știe ceva-ceva - ba poate chiar prea mult. Printr-o mișcare șmecheră, ar dori să transfere acum, după lungi ani de spoliere, responsabilitatea pentru dezastrul național asupra primăriilor. Vor exista, firește, primari iresponsabili care vor prelua fără să cârtească monștrii purtători de pagube de pe care statul a știut
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]