46,791 matches
-
Acest text susține că mărturia cea mai evidentă a manifestării lui Dumnezeu la toți oamenii este legea comună tuturor, a cărei referință imediată este conștiința: „atât conștiința celui care trăiește legea iubirii și a dreptății, cât și conștiința care-l cheamă la căință pe acela care a acționat împotriva îndemnului conștiinței sale”. Fundamentul discursului despre conștiință îl regăsim în antropologia imitației lui Isus. În cadrul acesta, teologul din Böttingen afirmă că: „În conștiință răsună ecoul interior al chemării lui Cristos, care ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conștiință sigură a terenului antropologic pe care se joacă demnitatea de a fi părinte, în conformitate cu capacitățile, virtuțile și valorile proprii și ale celuilalt, care împărtășește în mod intim și soli-dar noul univers (acasă) al familiei. Poate termenul care unește persoanele chemate la paternitate și la maternitate este cel de „dar”. Acceptarea celuilalt ca dar se transformă în căutarea atitudinilor care pot să-l pună în postura de a se dezvolta și de a se realiza în personalitatea sa, pentru că fără el
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conștiinței și absența oricărui tip de manipulare care să diminueze propria libertate interioară. De asemenea, căsătoria și familia ca vocație presupun ca persoanele să aibă curajul de a se întreba înaintea propriei conștiințe și a lui Dumnezeu dacă se simt chemate pentru familie și sunt înclinate, prin darurile pe care le posedă, la această stare de viață. În această perspectivă, căsătoria creștină este un har și o oportunitate pentru a deveni mai conștienți de valoarea iubirii, a fidelității, a iertării și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
însăși, cu propria unitate psiho-fizică, relația cu ceilalți, cu medicul și cu cei care formează țesutul social ordinar al muncii și al vieții sale. Relația este cea care face din orice persoană un „eu” deschis față de un „tu”, o ființă chemată la comuniunea cu ceilalți și la dăruirea de sine celorlalți, relația cu „Tu”-ul suprem, ființa transcendentă și absolută care pentru omul credincios este Dumnezeu. În experiența bolii și a suferinței, chiar și această relație suferă o sfidare profundă: poate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
clară despre Dumnezeu ca în Lc 4, 16-31 sau Mc 6, 1-6. E. Citerio, în studiul său asupra fundamentelor patristice ale tradiției orientale, ne indică originea neîncrederii în Dumnezeu. El este de părere că: „Lupta teribilă pe care omul este chemat să o ducă este cea împotriva suspiciunii deoarece, în loc să fie o manifestare a bogăției promisiunii lui Dumnezeu, este un atentat la identitatea sa. Motivul acestei suspiciuni care amenință orice relație derivă nu de la frica de om, ci de la frica de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
realitate contribuie în mod substanțial la creșterea stimei fata de noi și față de ceilalți și luminează persoana cu care ne confruntăm, dincolo de datele biologico - fizice, anagrafice, psihologice și comportamentale, și confirmă că ea (persoana) este un „frate” pe care sunt chemat să-l primesc ca pe un dar. Sensibilitatea interioară a omului se manifestă prin chipul său, în care există o sărăcie esențială. Proba acestui fapt este că el caută să mascheze această sărăcie prin diferite atitudini. Întrebarea care rezultă din
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cofinanțate de orașe; în atenție au stat mai ales cartierele pline de emigranți; programe (în Germania, Olanda, Italia, Danemarca, Portugalia) bazate pe definirea în parteneriat a obiectivelor comune și pe logica cofinanțării. În Germania, de pildă, programul "oraș social" a chemat orașele să se angajeze într-o politică de dezvoltare urbană integrată, pe termen lung, și pe reconstrucția estului Germaniei. Regiunile italiene au promovat "programe integrate de revalorizare urbană", "programe de reabilitare urbană a cartierelor dificile" etc. Modelul englez lansat în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de acțiune privind dezvoltarea urbană. Luarea în considerare a problemelor acesteia a marcat apariția primei concepții despre modernizare. Ea integra din ce în ce mai mult dezvoltarea economică în dezvoltarea socială și culturală. Modernizarea căpăta astfel și o orientare politică, nu numai tehnică: ea chema la reînnoirea acțiunii publice din punct de vedere al organizării și al legitimității; modernizarea lărgea și câmpul problemelor politice. Chiar dacă atribuim, câteodată, perioadei dintre 1950 și 1970 trăsăturile unei vârste de aur a politicii urbane 76, identificarea acestor trăsături încă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
căutate după război. Din punctul de vedere strict al științei administrative, este discutabil să se asimileze DATAR cu administrarea de misiune, fiindcă DATAR depășește competențele pe care Edgar Pisani le atribuia în articolul său administrării de misiune, atunci când aceasta era chemată să conducă amenajarea teritoriului. Se pare că Edgar Pisani rezerva acest calificativ organismelor care dispuneau de competențe limitate în tratarea unei probleme restrânse 165. Misiunea interministerială pentru amenajarea turistică a litoralului Languedoc-Roussillon, creată prin decretul din 18 iunie 1963166, ilustrează
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de dragul Planului. El nu militează în favoarea ștergerii politicii în fața tehnicii, desigur, dar pune problema articulării lor atunci când sunt de identificat și rezolvat probleme. " Ce se va întâmpla oare cu idealul democratic la ora planificării? În momentul în care statul este chemat să-și asume responsabilități copleșitoare, atât de complexe și atât de numeroase, este înțelept și posibil să chemăm toată țara la discuții? Problemele nu sunt acum prea tehnice și opțiunile alese nu au consecințe prea grele încât să ne încingem
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de identificat și rezolvat probleme. " Ce se va întâmpla oare cu idealul democratic la ora planificării? În momentul în care statul este chemat să-și asume responsabilități copleșitoare, atât de complexe și atât de numeroase, este înțelept și posibil să chemăm toată țara la discuții? Problemele nu sunt acum prea tehnice și opțiunile alese nu au consecințe prea grele încât să ne încingem în dispute pasionale? Democrația clasică nu și-a demonstrat oare incapacitatea în luarea deciziilor rapide impuse de conjunctura
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu se poate vorbi de democrație în societățile populate de astăzi, atât de complexe, atât de mult tehnicizate și dependente de un sistem de informație din ce în ce mai bogat, fără mediatori numeroși și activi 242". În această nouă democrație visată, indivizii sunt chemați să-și depășească ceea ce consideră ei că ar fi interesele lor, pentru a descoperi interdependența acestora cu responsabilitățile lor. "O democrație nu se instituie doar prin speranța de a accede la posturi de conducere, ci prin asumarea, fiecare la nivelul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marele humor trebuie să lupte deseori pentru viașă. Armonia luminoasă și energică este amenințată, de exemplu, de cețurile umede ale ipohondriei, produse de niște stări organice interne sau de trăiri esterioare care indispun. O stare sufletească de deprimare favorizează sau cheamă la ea toate reprezentările de imperfecțiune, nefericire, micime și insuficiență. Nimic din noi sau din afara noastră nu pare să ne apare, în starea ipohondrică, întocmai ca și cînd nu ar fi existat nicicînd, ori ar fi numai o închipuire faptul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ales, cu autoironii: cel al marelui humor. Distincția între micul și marele humor a fost pusă în circulație europeană abia în 1916, de către Harald Höffding tocmai prin cartea de față. Pentru el, marele humor era întruchipat doar de cîteva personaje, chemate la viață de niște autori cu renume. Aceștia dădeau glas unei atitudini speciale față de lumea ridicolului, printr-o viziune în care colaborau intelectul și sentimentul, împlinindu-se ca o solidarizare cu cei căzuți pradă comicului. Despre humor își spuseseră mai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pasionat investea matur și cu perspicacitate în vinurile de calitate, câștigând la fiecare achiziție!). Astfel, o altă civilizație a vinului este pe cale de a se naște la noi, democratică în cel mai bun sens al termenului, întrucât orice francez este chemat în mod liberal să se instruiască în acest domeniu, așa cum o arată numărul mare de reviste, de broșuri, de cărți, de ghiduri, de emisiuni, de articole de bună purtare... . Mai rămâne să combatem multe tabieturi, multe rutine, să inspirăm mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Parisu-și vede altul și fiica aplecată, Ce-a vântului mișcare o trage din compas. De plâns e sticla care ascunde acul, mată. Magnetul ea-l întoarce cu-n fier, ca pe un ceas. Marsilia un altul, și cum femeia-și cheamă Și-aleargă-n port, pe plajă, și flutură-o năframă, Neobservând că intră în mare pas cu pas143. În volumul Florile Răului (Les Fleurs du mal, 1857) Charles Baudelaire elogiază "Vinul" mai ales în poemul intitulat Vinul peticarilor (Le vin des chiffonniers
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Prin negură se îmbulzeau turcii, sfărâmând și tăind lunca cu gând s-ajungă în grabă la zvonul de război.Nu după mult timp călăreții și tunurile sau împotmolit în mocirlă. Toți au prins a răcni fără a se înțelege, a chema fără să audă. Când era mai mare învălmășeala, a căzut și Ștefan Vodă, ca un trăsnet asupra lor. Loviți din spate, crezând că au oaste moldovenească și în față, scufundați în mlaștină, turcii nau știut pe ce lume se află
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
în jos de Podul Înalt, și șiau căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns și i-au izbit, bătându-i și tăindu-i până ce i-au trecut Siretul, într-un loc care de atunci se cheamă Vadul Turcilor." Cerințe: 1. Transcrie enunțurile care indică timpul când are loc acțiunea. 2. Formulează cinci întrebări referitoare la textul dat. 3. Împarte textul pe fragmente și scrieți planul de idei al acestuia. 4. Precizează câteva trăsături morale ale lui
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ghiocelul. Tu erai? Dacă vreau, te îngheț la noapte! - Nu vă mâniați, Babă-Iarnă și Moș-Omăt, a răspuns Ghiocelul. Soarele mi-a trimis veste printr-o rază jucăușă să mă arăt lumii și am ieșit. Peste noapte, Baba-Iarna și Moș-Omăt au chemat Gerul și Crivățul în ajutor. - Unde ești, Ghiocelule? au strigat cei doi. Nai înghețat? Mai cutezi să te arăți? - Mi-a fost tare greu. Era cât pe ce să mă smulgă vântul, dar m-am ascuns sub un bulgăre de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de foc care se mistuiau într-o clipă. << Acum cad merele> >, se gândi băiatul. Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al livezii, tânăr și încărcat de fructe, și-i părea rău că se vor scutura. -Bunico! Chemă el, ridicându-se în coate. Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică. Coborî totuși din pat și se apropie de sobă. Bunica dormea(...) și băiatul zâmbi. "E aici bunicaîși spuse-, n-are de ce să-mi fie frică."(...) Ploaia
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
fiind așa de reușit. GLOUCESTER: Dar am un fiu, șir, după lege, cu vreun an mai mare ca asta, care totuși nu mi-e mai scump în prețuire, desi ștrengarul asta a venit pe lume cam obraznic, înainte de a fi chemat; dar maică-sa era nurlie, a fost o făină distracție la facerea lui, și puiul de lele trebuie recunoscut. Cunoști pe nobilul domn, Edmund? EDMUND: Nu, milord. GLOUCESTER: E lordul Kent; să-l ții minte de acum încolo că pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Bun stăpîn... LEAR: Taci, Kent! Nu-ntra între dragon și furia-i. Am preferat-o și-mi visăm odihnă În blînda-i îngrijire. Ieși și-mi piei din ochi! Așa-n mormînt s-am pace, cum i-ntorc A tatei inima ei. Chemați Franța, ce stați! Chemați Burgundia. Cornwall, si Albany, Cu cele două zestre,a treia luați. Mîndria, ea franchețe-i zice, s-o mărite. Va investesc pe voi doi cu puterea-mi, Preeminenta și-orice daruri mari Ce merg cu maiestatea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Kent! Nu-ntra între dragon și furia-i. Am preferat-o și-mi visăm odihnă În blînda-i îngrijire. Ieși și-mi piei din ochi! Așa-n mormînt s-am pace, cum i-ntorc A tatei inima ei. Chemați Franța, ce stați! Chemați Burgundia. Cornwall, si Albany, Cu cele două zestre,a treia luați. Mîndria, ea franchețe-i zice, s-o mărite. Va investesc pe voi doi cu puterea-mi, Preeminenta și-orice daruri mari Ce merg cu maiestatea. Noi, lunar, Cu privilegiu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și el că rege, ești destul de sărac. Ce dorești? KENT: Să slujesc. LEAR: Pe cine-ai vrea să slujești? KENT: Pe domnia-ta. LEAR: Mă cunoști, omule? KENT: Nu, șir, dar ai ceva în înfățișare, pe care bucuros l-aș chema: stăpîne. LEAR: Ce anume? KENT: Autoritate. LEAR: Ce servicii știi să faci? KENT: Știu să păstrez un secret cinstit, să călăresc, să alerg, să ștric o poveste măiastra povestind-o, sătransmit un mesaj simplu pe scurt; la ce-s potriviți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Am în spinare patruzeci și opt de ani. LEAR: Urmează-mă, mă vei sluji. Dacă-mi plăci tot atît și după masă, nu mă voi despărți de tine prea curînd. Masă, hei, masa! Unde mi-e ștrengarul? Bufonul? Mergeți și chemați-mi bufonul. (Iese alt slujitor. Intra Oswald) Hei, tu de colo, unde mi-e fiica? OSWALD: Cu voia voastră... (Iese) LEAR: What says the fellow there? Call the clotpoll back. [Exit a Knight.] Where's my Fool? Ho, I think
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]