48,602 matches
-
administratori de proiect, precum și personal din vânzări, marketing, achiziții,livrări și serviciul financiar. Pachetele MDP vor efectua: stocarea fișierelor în depozite () și regăsirea () datelor produsului pentru utilizatori multipli, managementul modificărilor în proiect și controlul la eliberarea tuturor versiunilor componentelor produsului, construirea și manipularea structurii produsului prin crearea listelor de piese (BOM- "bill of materials") pentru ansambluri și vor ajuta în managementul configurației variantelor de produse. Principalele funcții (capabilități) ale sistemelor MDP sunt următoarele: ٭managementul stocării și regăsirii datelor și documentelor referitoare
Managementul datelor produsului () [Corola-website/Science/323475_a_324804]
-
catedralei se afla o veche moschee ce a fost ulterior distrusă iar minaretul său a fost încorporat în noua construcție a catedralei. După finalizarea ei, aceasta a fost cea mai mare biserică din lume, depășind chiar și Hagia Sofia, până la construirea Bazilicii Sfântului Petru din Roma. În 1987, catedrala a devenit parte a Patrimoniului Mondial UNESCO.
Catedrala din Sevilla () [Corola-website/Science/322874_a_324203]
-
s-a construit sinagoga nouă de pe str.M.Eminescu nr.24-28, considerată pe atunci că una dintre cele mai frumoase din țară. Cândva, în trecut, și aici a fost o sinagoga, construită în anul 1868, care a funcționat tot timpul, până la construirea noii sinagoge. Comunitatea evreiască întreținea în anul 1938 o școala elementară de patru clase pe str.Avram Iancu nr.11. Director al școlii a fost Groszman Abraham. O intensă activitate era susținută de organizația de femei evreice din Turda, prezidată
Evreii din Turda () [Corola-website/Science/322912_a_324241]
-
în perioada cca. 2026 î.Hr.- 2004 î.Hr.. În timpul domniei sale, Imperiul Sumerian a fost atacat în mod repetat de către amoriți. Datorită scăderii încrederii în conducătorul său, Ibbi Sin, Elam și-a declarat independența și a început să jefuiască imperiul. a ordonat construirea unor fortificații în cele mai importante orașe din Ur și Nippur, dar aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a opri raidurile sau a păstra imperiul unificat. Numeroase orașe din tot imperiul s-au desprins deoarece regele nu le mai
Ibbi-Sin () [Corola-website/Science/323000_a_324329]
-
atacarea Merciei, însă au fost întâmpinați de armata din Mercia și Saxonia de vest în Bătălia de la Tettenhall, unde danezii au fost distruși. Din acel moment, aceștia nu mai aveau să meargă la sud de râul Humber. Eduard a început construirea unor cetăți la Hertford, Witham și Bridgnorth. Această serie de cetăți au păstrat danezii la distanță. Au fost construite și alte forturi la Tamworth, Stafford, Eddisbury și Warwick. Eduard a extins controlul Wessexului asupra întregii Merciei, Angliei de est și
Eduard cel Bătrân () [Corola-website/Science/323884_a_325213]
-
a deservi piața de externalizare a serviciilor software aflată în creștere în Statele Unite și Europa. În următorii ani, Luxoft și-a consolidat prezenta globală și serviciile oferite clienților prin deschiderea de noi birouri și achiziții și prin extinderea serviciilor și construirea unor competențe de bază în industrii cheie. Luxoft și-a dezvoltat competențele prin investiții în cercetare și dezvoltare și prin crearea de platforme software proprietare pentru industria energetică, de telecomunicații, auto și financiară. Cele mai importante date din istoria companiei
Luxoft () [Corola-website/Science/323895_a_325224]
-
Cetatea Sibiului la 17 august 1551 o garnizoană formată din 14 companii de infanterie, dotate cu 46 de tunuri și 216 puști de cetate, care au sporit mult capacitatea de apărare a cetății. Nemulțumit de starea fortificațiilor, generalul a dispus construirea de bastioane care să întărească centurile de apărare ale orașului. Arhitectul italian Alessandro Clippa (Alexander Klippa) a realizat un proiect de întărire a fortificațiilor cu cinci bastioane de mari dimensiuni, plasate la colțurile centurii. Bastioanele urmau să fie prevăzute cu
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
nr. 5 și bd. Spitalelor. De asemenea, Sala Thalia (teatru orășenesc între 1788-1945), construită pe Turnul Gros și situată pe str. Cetății nr. 5, este inclusă pe aceeași listă cu codul SB-II-m-B-12070. Ea este datată din 1540, anul probabil de construire a Turnului Gros. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea, pe măsura creșterii amenințării otomane, fortificațiile orașului Sibiu au fost întărite cu rondele de artilerie și cu bastioane. Astfel, în perioada 1540-1552 au fost construite câteva rondele de artilerie în fața porților Turnului
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]
-
din fața Porții Turnului, bastionul din fața Porții Cisnădiei și Bastionul Soldisch. Dintre acestea, mai există doar bastioanele Haller și Soldisch. Bastionul Soldisch (al Mercenarilor) a fost construit în perioada 1622-1627, fiind ultimul dintre cele cinci bastioane (din punct de vedere cronologic). Construirea sa avea ca obiectiv apărarea laturii vestice a fortificațiilor, care a fost înzestrată cu o centură dublă de ziduri începând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, la fel ca și latura sudică. Odată cu bastionul, s-au construit
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
în timp într-un stadiu de uzură avansată și nu mai prezenta nicio siguranță pentru circulație. Acest lucru este consemnat într-un raport din 1839 al Ministerului Treburilor din Lăuntru (echivalentul Ministerului de Interne din zilele noastre). Autorul raportului solicita construirea unui pod din piatră în locul vechiului pod de lemn, din cauza lipsei de material lemnos din zonă, precum și reducerea lungimii podului cu circa 80 stânjeni (180 m). În acel raport se menționa că ""podul din Șleahul Focșanilor de peste apa Bârladului (...) ar
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
fost numit inginer principal în 1833, pentru ca în 1854 să fie avansat la gradul de colonel și numit director al Departamentului lucrărilor publice. Inginerul rus M. Singurov a întocmit un deviz (smet) din care reies o serie de elemente de construire a podului și anume: Valoarea devizului a fost calculată de Singurov la 25.153 lei, dar a fost redusă ulterior la 25.637 lei, în care s-a inclus contravaloarea materialelor (piatră, lemn, nisip, var, fier) și a uneltelor de
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
a bisericii în fruntea căruia a fost ales preotul Ioan Andreescu. Cutremurul din 31 august 1903 a avariat din temelie pridvorul și turla bisericii, iar autoritățile au hotărât să renunțe definitiv la refacerea lăcașului de lângă Grădina Publică și au propus construirea unei noi biserici care să poarte acest hram, în parcul central al orașului. Fiind pe punctul de a se prăbuși, pridvorul și turla vechii biserici au fost demolate în 1917. Pentru o perioadă, orașul Tecuci nu a avut o biserică
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
o perioadă, orașul Tecuci nu a avut o biserică catedrală care să polarizeze activitățile religioase din localitate. În perioada interbelică, rolul localității a crescut, Tecuciul fiind reședință a județului omonim. La 10 februarie 1919, s-a constituit un Comitet de construire din nou a Bisericii parohiale Sf. Gheorghe, care a fost prezidat de Alecu Anastasiu. În anul 1923, la inițiativa preotului Nicolae Conduratu, protopop al județului Tecuci, Comisia Interimară a Primăriei orașului Tecuci a lansat proiectul înălțării unei noi bisericii catedrale
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
lansat proiectul înălțării unei noi bisericii catedrale care să devină "“o podoabă a orașului, iar priveliștea să impună admirația străinului călător”". În octombrie 1937, Primăria orașului Tecuci a donat un nou teren de 790 metri pătrați în Grădina Publică pentru construirea bisericii catedrale care urma să poarte hramul Sf. Apostol Petru. Proiectul noii catedrale a orașului a fost elaborat de arhitecții bucureșteni Ion D. Traianescu și Magdalena Iacobescu-Traianescu, fiica acestuia. Piatra fundamentală a viitoarei biserici a fost pusă la 31 iulie
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
fundamentală a viitoarei biserici a fost pusă la 31 iulie 1938 de către Ilarion Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Lucrările de construcție au fost executate de meșterul italian Iosif Polano. Printre cei care au contribuit cu sume mari de bani la construirea noii biserici s-a aflat Alecu Anastasiu și soția sa, Ecaterina, care sunt considerați ctitori ai catedralei și au fost înmormântați în subsolul acesteia. Au donat sume importante de bani și personalități ca Traian Corodeanu, filosoful și scriitorul Ion Petrovici
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Preotul ortodox din Bocșa Gorgan Stelian răspunde comunicatului greco-catolic, oferind poziția Parohiei Ortodoxe. ""Partea greco-catolica a solicitat predarea de către ortodocși a bisericii parohiale și a propus slujirea alternativă. Reprezentanții Parohiei Ortodoxe Bocșa am facut următoarele propuneri: ortodocșii oferă sprijin pentru construirea unei noi biserici pentru cele 13 persoane greco-catolice; ortodocșii cumpăra un imobil în localitatea Bocșa în care poate fi amenajat un lăcaș de cult pentru comunitatea greco-catolica; ortodocșii accepta și varianta slujirii alternative, cu condiția ca ei să slujească în
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
Ea ar fi fost refăcută de căminarul Alexe Anastasiu (1801-1868), proprietar al moșiei Brehoaia, în perioada 1862-1865. După alte surse, Biserica "Sf. Gheorghe" ar fi fost clădită de căminarul Alexe Anastasiu în jurul anului 1830. Nu se cunosc cu exactitate anii construirii bisericii, dar se știe că aceasta a fost finalizată la 30 august 1865. Biserica l-a avut inițial ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În interiorul bisericii se află chipul pictat al ctitorului Alexe Anastasiu, deasupra căruia se află următoarea
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
fiind una din co-fondatoarele mișcării de emancipare a femeii din Germania. Între 1883-1925 Bacon a fost doctor oficial (în lb. germană, "Stadtphysicus") al orașului Sighișoara. În această calitate a contribuit esențial la modernizarea sanitară a orașului. A fost inițiator al construirii unui sistem de conducte de apă potabilă, a unui spital de epidemii, a controlului alimentelor, a unei case de ajutor social pentru argați și a unui ambulatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. Interesat de istoria regiunii natale, colecționar de obiecte transilvănene
Josef Bacon () [Corola-website/Science/319462_a_320791]
-
este o cale ferată principală în România. Ea începe din sud-estul Transilvaniei, traversează Munții Perșani și merge apoi de-a lungul râului Olt. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După executarea căii ferate Avrig-Făgăraș, în anul 1895 s-a început construirea tronsonului feroviar între Făgăraș și Brașov, care urma să realizeze o legătură directă între Sibiu și Brașov - două dintre cele
Calea ferată Brașov–Făgăraș () [Corola-website/Science/319851_a_321180]
-
în România. Ea începe din sud-estul Transilvaniei, traversează Munții Perșani și merge apoi de-a lungul râului Olt. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După executarea căii ferate Avrig-Făgăraș, în anul 1895 s-a început construirea tronsonului feroviar între Făgăraș și Brașov, care urma să realizeze o legătură directă între Sibiu și Brașov - două dintre cele mai importante orașe ale Transilvaniei. Dificultățile financiare ale monarhiei austro-ungare și lungile discuții cu privire la traseul căii ferate au întârziat începerea
Calea ferată Brașov–Făgăraș () [Corola-website/Science/319851_a_321180]
-
financiare ale monarhiei austro-ungare și lungile discuții cu privire la traseul căii ferate au întârziat începerea construcției, care urma să se facă inițial la sfârșitul secolului al XIX-lea. La 3 octombrie 1907, Ministerul comerțului al Regatului Ungariei a acordat concesiunea pentru construirea căii ferate către două societăți, care au început să lucreze rapid. La 28 iulie 1908 tronsonul de la Făgăraș la Șinca Veche a fost pus deja în funcțiune de probă; tronsonul de la Brașov la Valea Homorod (din partea de est) a fost
Calea ferată Brașov–Făgăraș () [Corola-website/Science/319851_a_321180]
-
este o cale ferată secundară în România. Ea face legătura între Craiova și Calafat. Magistrala Craiova-Calafat, este considerată linia cu cele mai frumoase clădiri pentru gări din Câmpia Română. Studiile pentru construirea căii ferate au început pe 10 mai 1885, ele durând până în noiembrie, fiind conduse de inginerul Elie Radu, iar proiectarea a durat până în mai 1886. Construcția căii ferate a început abia în anul 1890. Calea ferată conține mai multe monumente
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
lungă între cele două țări. De asemenea, o legătură pe Valea Trotușului și prin Pasul Ghimeș-Palanca era inițial avută în vedere, fără a avea însă un caracter obligatoriu. În anul 1875 antreprenorul englez George B. Crawley a primit concesiunea pentru construirea liniilor Ploiești-Predeal și de la Adjud către Târgu Ocna. El a început lucrările, dar a trebuit să le oprească în 1876, deoarece guvernul român nu reușea să facă față obligațiilor de plată. Calea ferată de la Adjud la Târgu Ocna a fost
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
fost deschisă în cele din urmă în 1884. După punerea în funcțiune a căii ferate Brașov-Sfântu Gheorghe-Târgu Secuiesc în anul 1891, Regatul Ungariei - de care aparținea pe atunci Transilvania - a adresat o cerere către guvernul României, din motive strategice, pentru construirea unei linii de cale ferată între Transilvania și Moldova. Autoritățile ungare au sugerat o legătură prin Pasul Oituz-Brețcu. România, pe de altă parte, a venit cu proiectul unui traseu prin Pasul Ghimeș-Palanca, adică de la Târgu Ocna, și a propus realizarea
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
linii de cale ferată între Transilvania și Moldova. Autoritățile ungare au sugerat o legătură prin Pasul Oituz-Brețcu. România, pe de altă parte, a venit cu proiectul unui traseu prin Pasul Ghimeș-Palanca, adică de la Târgu Ocna, și a propus realizarea acestuia. Construirea acestui traseu feroviar prezenta cerințe tehnice de nivel înalt din cauza terenului greu. În special, pe tronsonul între Mihăileni și Păltiniș trebuiau construite mai multe poduri și tuneluri. Creasta principală a Carpaților a fost traversată, la 1.012 m altitudine, prin
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]