47,038 matches
-
Bucovina. În România, a publicat o carte despre domnia lui Ștefan cel Mare, care a apărut ulterior și în limba germană 140. Iorga nutrea sentimente profunde față de Ștefan cel Mare și de starea țăranilor din Bucovina. Aceste sentimente i-au provocat o viziune aproape mistică. Vinerea Mare și noaptea Învierii sînt mai importante decît Crăciunul în țările ortodoxe. Iorga a asistat la Slujba de Înviere stînd lîngă mormîntul lui Ștefan cel Mare. Îi auzea pe țăranii români rugîndu-se pentru "Împăratul nostru Franz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
depășit foarte mult spațiul unei opțiuni conștiente. Guvernele și indivizii s-au adaptat ritmului tragediilor, clătinîndu-se și bîjbîind mai departe într-o violență nenorocită care se manifesta pe o scară tot mai largă, pînă cînd societății umane i-au fost provocate răni care nu se vor șterge nici peste o sută de ani și care s-ar putea eventual dovedi fatale civilizației actuale"3. Prima reacție a "omului secolului al XIX-lea" Iorga a fost naivă: întrucît actul de la Sarajevo este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea o burghezie autohtonă, nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educațional care să ajute electoratul să înțeleagă alternativele; în sfîrșit, nu exista nici o experiență de autoguvernare. Nu trebuie să ne surprindă că noile instituții democratice au provocat în România reacții stranii, nonoccidentale. Dar în 1918, conchidea Iorga, toată lumea privea cu mare încredere spre viitor. Într-unul din editorialele sale, Iorga reitera încă o dată rolul prezis de el istoricilor, care, după părerea lui, trebuie să iasă din Turnul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și ea de el, decorîndu-l, în 1919, cu Legiunea de Onoare. Pe de altă parte, atacurile virulente ale lui Iorga la adresa profesorului A. Tzigara-Samurcaș (pe care l-a acuzat de colaborare cu germanii), l-a făcut pe acesta să-l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce însemna un duel, i-a luat locul Pamfil Șeicaru 18. Brătianu și clanul lui dominau Palatul Regal. Brătianu, pe care Iorga îl numea "inginerul" politic, a început să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cunoscut al drepturilor țăranilor, a dus la ignorarea oricăror considerații politice și la dispariția oricărei șanse de alianță politică. Iorga și-a continuat campania, neținînd seama de prețul politic plătit ani în șir de el și de alții, și a provocat mari daune șansei unei evoluții pozitive a politicii românești. Drept urmare, promițătoarea alianță cu Partidul Țărănesc nu s-a realizat în 1919 și nici mai tîrziu. Ostilitatea lui Iorga față de Stere a ruinat încet-încet șansele opoziției 39. Nu era vina lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conchidea lăudînd influența mediului natural și literatura populară (Sămănătorism) și spunînd că, dacă intelectualii sași acceptă aceste promisiuni, "putem ajunge la o înțelegere pe această bază"81. Iorga rămînea îngrozitor de consecvent. În perioada aceasta, mai curînd evreii decît ungurii au provocat cele mai multe tulburări din România Mare și au pus la încercare sistemul democrat. Iorga era de acord cu numărul mare de evrei. El nu a fost niciodată un antisemit intransigent. Dacă sîntem de acord cu acest aspect, gradul său de toleranță
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cunoscătorilor de carte ai satelor). El se aștepta acum ca studenții să se întoarcă la casele lor de la țară, așa că li s-a adresat părinților acestora, explicîndu-le că la Oradea, situată periculos de aproape de granița cu Ungaria, studenții excesiv de zeloși provocaseră mari dezordini. "Părinții nu trebuie să asculte prostiile pe care li le vor spune studenții atunci cînd vor veni acasă de Crăciun. Ei trebuie să le spună copiilor lor că noi, cei mai în vîrstă, am făurit România Mare și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de nimic. I-a declarat lui Șeicaru că "nu înțelege hipersensibilitatea lui Iorga, care manifestă "simptome de menopauză masculină" din cauza unei glume nevinovate". În memoriile lui, Iorga nu a dat niciodată amănunte despre acest incident, menționînd doar un "imens scandal provocat de Cuza în Adunarea Națională", adăugînd: "Cuza mă ataca zilnic"142. Autorul cărții de față nu poate decît să adauge că, dacă este vorba să fie spus totul, a scrie biografia cuiva nu constituie cea mai adecvată formulă de exorcizare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu primiseră nici o palmă de pămînt. Iorga nu a putut niciodată tolera o critică prea aspră la adresa României (cu excepția cazurilor cînd o facea el însuși). Astfel că a conchis: "Ce influență dezastruoasă a hamletianismului rusesc!"166. Sovietele cunoșteau situația și provocau tot timpul incidente la frontieră. Au înființat dincolo de Nistru Regiunea Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească pe post de un fel de magnet. Au organizat în 1924 tulburările de la TatarBunar și Nikolaievka. După părerea lui Iorga, Rakovski fondase Regiunea Sovietică Autonomă Moldovenească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-i pălmuiască și să-i lovească cu picioarele în public pe șoferi sau pietoni. Escapadele lui erau de notorietate publică. S-a îndrăgostit de domnișoara Doleti Dumitrescu, fiica unui viticultor din Tohan, județul Buzău. Primarul i-a căsătorit, ceea ce a provocat un scandal. A promis că va pleca din România, dar și-a încălcat promisiunea făcută lui Iorga și lui Argetoianu. După căsătoria aceasta morganatică, Iorga și Argetoianu s-au angajat față de rege (și de Regina Maria) că prințul Nicolae va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
siguranță că nu a făcut-o. Românii au tras concluziile în diverse moduri, dar puternicele resentimente împotriva regimului politic întreținut de problemele nerezolvate exacerbate de criză au dus la intensificarea fără precedent a radicalismului. Dezordini cu totul ieșite din comun provocate de stînga radicală au avut loc în februarie 1933. Tulburările de stînga pe scară largă erau o raritate în România. Muncitorii din industria petrolieră de la Ploiești au declarat grevă, grevele extinzîndu-se la C.F.R. (stațiile de triaj ale căilor ferate) și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
datorită onestității acestuia. Respectul lui Codreanu pentru integritatea lui Iorga era sincer 96. Dar alegerile parțiale din județul Neamț și violențele din județul Tutova, unde Argetoianu a utilizat toată brutalitatea pentru care era renumit, l-au dezamăgit. Au urmat tulburările provocate de Legiune în Maramureș, Basarabia și în Munții Apuseni, regiunea unde trăiesc moții, care au dus la dizolvarea Legiunii de către guvernul lui Iorga în primăvara lui 193297. După părerea lui, violența îl obseda pe fiul fostului său camarad de arme
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fiul violent și mediocru" al lui Ion Zelea Codreanu). Prin 1931, pe lîngă violența menționată mai sus, a fost atacat un jurnalist evreu, apoi un secretar de la Ministerul Agriculturii și alții. Dar Iorga nu a menționat niciodată în ce măsură era Legiunea provocată de către "forțele de ordine!" Legionarii nu reprezentau generația lui Iorga sau "naționalismul lui cultural". Cea mai mare parte dintre ei aveau între 20 și 30 de ani și nu făceau parte din instituțiile politice. Adevărata lor rațiune de a trăi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Hungarica a acesteia, întrebînd: În aceasta constă tot ce poate gîndi și realiza o nouă generație de unguri?" "Și care sînt garanțiile, continua el, că vor trata aceste naționalități (în această Pax Hungarica) în mod decent?"213 Aceste argumente au provocat o mare amărăciune de ambele părți. Iorga a sesizat acest lucru și a publicat pamfletul Împotriva urii dintre națiuni. Iar prin 1940 l-a extins, l-a tradus în maghiară și l-a semnat "Iorga Miklos". Scris într-o maghiară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-lea. Volumul șapte, Monarhii și volumul opt, Reformatorii, prezintă punctul de vedere mult prea favorabil al lui Iorga asupra epocii fanariote. Pentru el, cea mai importantă contribuție a fanarioților consta în faptul că nu întrerupseseră evoluția organică și că nu provocaseră o ruptură iremediabilă a acesteia. Despre această "ruptură" se vorbește în volumul nouă: Revoluționarii, care se ocupă de antecedentele anului 1848, de acest an al revoluției și de urmările lui. Ultimul volum este alcătuit din două cărți, aducînd istoria României
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Goga fusese apropiat de Antonescu și văduva lui, doamna Veturia Goga, era nu numai atunci, dar a continuat să fie și după prăbușirea statului legionar "marea doamnă" a regimului, cea care s-a străduit să-i risipească lui Hitler îndoielile provocate de trecutul francofil și anglofil al lui Antonescu. Deși goga-cuziștii vor juca ulterior un rol decisiv în regimul Antonescu, la momentul respectiv acestuia îi era imposibil să-i dea Legiunii peste nas. Nu putea deocamdată nici să apeleze la sprijinul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe rege în editorialele lui: Carol era "un bun rege" și "iubit de poporul român". El susținea că regele Carol "trudește pentru binele țării (sic!)". Așa încît împrejurările fuseseră cele care îl făcuseră nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, rușii au provocat incidente de graniță amenințătoare în zona lor prioritară, Delta Dunării. La rîndul lor, ungurii au dat clar de înțeles că nu consideră Dictatul de la Viena drept ultimul cuvînt în privința Transilvaniei. Antonescu trebuia să asigure existența statului român și părea să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
zadarnic să nege participarea sa personală la asasinat); celălalt membru important al echipei de comandă era Ștefan Cojocaru. Acesta nutrea o admirație și o dragoste profundă față de Codreanu și era incapabil din punct de vedere psihic să treacă peste durerea provocată de dispariția Căpitanului. Ceilalți erau Ion Tucan, Nicolae Iorga (această stranie coincidență între numele victimei și cel al asasinului va deveni foarte importantă) și un oarecare Schweninger, de origine etnică germană, al cărui nume de botez Boeru nu și-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar nu putem trăi nici fără ei" 33 Stavrianos, op. cit., pp. 484-485. Cînd mișcarea a izbucnit în Iași în 1848, rebelii nu au găsit ascultare în rîndurile evreilor care erau majoritari. Relativ nou veniți, evreii nu avea nici un interes să provoace mînia autorităților locale de dragul naționalismului român. Lukinich-Gáldi Makkai, Geschichte der Rumäniens, p. 360. Dar acești naționaliști români nu avea intenția să știe ce se află la rădăcina motivelor atitudinii evreilor, ci pur și simplu au aruncat în spinarea acestora răspunderea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
199 V. Neta și C. Gh. Marinescu, Liga culturală și unirea Transilvaniei cu România, Iași, 1978, p. 244 200 Les dernières élections en Hongrie et les Roumains, Vălenii de Munte, 1910. Violențele din timpul alegerilor din 1910 din Ungaria au provocat reacții negative în Occident. Clémenceau a condamnat "națiunea liberă maghiară" pentru că-și reprima naționalitățile și însuși fiul lui Garibaldi (în ciuda admirației tatălui său față de Ungaria) i-a blamat pe unguri pentru asuprirea "românilor latini" 201 O viață de om așa cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui în unirea Basarabiei cu România 39 Profesorul Iorga și-a continuat campania împotriva lui Stere terorizîndu-i pe toți politicienii (printre care și pe Maniu) ca să-i determine să recunoască public că acesta comisese lèse-majesté, ceea ce a reușit, dar a provocat atîtea conflicte, cum spunea Șeicaru "de parcă ar fi fost posedat de un instinct diabolic al distrugerii, Iorga a reușit să distrugă și șansele de succes ale unirii opoziției". Șeicaru, op. cit., pp. 68-69 40 Primele trei volume ale Memoriilor lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor cu doar câteva decenii În urmă. Chiar și germanii Își revăd istoria primită de-a gata - cu consecințe paradoxale. Acum, pentru prima oară după zeci de ani, atenția se Îndreaptă asupra suferinței și victimelor germane, fie că au fost provocate de piloții britanici, de soldații ruși sau de cehii care au ordonat expulzări. Evreii, se sugerează din nou timid În anumite cercuri respectabile, nu au fost singurele victime... Rămâne de văzut dacă astfel de discuții sunt un lucru bun sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
majoritatea constrânși; ei constituiau 21% din forța de muncă a țării. Naziștii au trăit cât de mult au putut de pe urma averilor victimelor lor - de fapt, atât de mult, Încât poporul german a Început să resimtă impactul restricțiilor și al lipsurilor provocate de război abia În 1944. Până atunci Însă, conflictul militar Îi afectase destul de mult, mai Întâi prin seriile de bombardamente organizate de Aliați, apoi prin apropierea simultană a trupelor aliate, deopotrivă dinspre est și vest. Abia În ultimul an de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Iugoslavia și URSS, Wehrmachtul a nimicit În cale nenumărate orașe mai mici. În centrul Londrei, mai ales În zonele sărace din preajma docurilor din East End, cartiere Întregi au fost victimele blitzkrieg-ului german. Dar cele mai mari pagube materiale au fost provocate de campaniile de bombardare fără precedent ale Aliaților În 1944-1945 și de Înaintarea neabătută a Armatei Roșii, din Stalingrad până la Praga. În Franța, forțele aeriene americane au eviscerat orașele-port Royan, Le Havre și Caen. Peste Hamburg, Köln, Düsseldorf, Dresda și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
obuze -, din capitala Germaniei nu mai rămăseseră decât grămezi de metal contorsionat și ruine fumegânde. Trei sferturi dintre clădiri erau nelocuibile. Orașele nimicite erau dovada cea mai clară (și mai fotogenică) a devastării și au devenit emblema universală a nenorocirii provocate de război. Întrucât cele mai afectate au fost clădirile de locuințe, lăsând fără adăpost o mulțime de oameni (circa 25 de milioane În Uniunea Sovietică și alte 20 de milioane În Germania, dintre care 500.000 numai În Hamburg), peisajul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]