464,923 matches
-
cotat cu șanse minime în cursa electorală. Republicanii care îl susțineau au recurs la un șiretlic, așezându-i pe delegați unii lângă alții, ca să dea impresia că Lincoln are o masă mare de susținători. Mai mult, au promis contracandidatului său, mult mai popularul senator William H. Seward, „orice dorește” în viitoarea administrație. Chiar și așa, victoria a fost una foarte strânsă. Mai târziu, alte nume sonore, cunoscute azi în toată lumea, au pornit la drum în calitate de candidați dezavantajați: Harry Truman era atât
Şi totuşi, au răzbit () [Corola-website/Journalistic/296510_a_297839]
-
Deși pare incredibil, aliații occidentali se urmăresc unii pe alții parcă mai mult ca oricând. În istoria recentă, spionajul pare să aibă o anvergură sporită până și între prieteni declarați; SUA, Franța, Marea Britanie sau Germania vădesc un mare apetit pentru a ști tot ce fac și ce plănuiesc... ceilalți aliați. În principiu, relațiile
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
recente are în centru urmărirea cancelarului german Angela Merkel de către Agenția de Securitate Națională americană (NSA), care a ascultat telefonul mobil al liderului de la Berlin (peste un deceniu, după cum arată presa internațională) și, din păcate, asta s-a aflat. Mai mult, unele scurgeri de documente în mass-media au fost de natură să reflecte faptul că NSA nu l-a spionat doar pe cancelarul Merkel, ci a avut în vizor totodată și mai mulți miniștri germani, precum și pe vicecancelarul Sigmar Gabriel, punctează
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
au explicat cum de s-a întâmplat supravegherea cancelarului german... Totuși, pentru a fi păstrate aparențele, Angela Merkel anunța, în luna mai, că „va coopera pe deplin” cu un comitet parlamentar de investigație care verifică aceste acuzații. Cu atât mai mult cu cât statele vizate de presupusele acțiuni intruzive acuză Berlinul că „lucrează cu americanii” și nu cu europenii. Doar că spionajul de peste Ocean este mult mai „versatil” de atât: la finele aceleiași luni iunie 2015, publicația „International Business Times” cita
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
pe deplin” cu un comitet parlamentar de investigație care verifică aceste acuzații. Cu atât mai mult cu cât statele vizate de presupusele acțiuni intruzive acuză Berlinul că „lucrează cu americanii” și nu cu europenii. Doar că spionajul de peste Ocean este mult mai „versatil” de atât: la finele aceleiași luni iunie 2015, publicația „International Business Times” cita Casa Albă, care respingea acuzațiile că NSA l-ar fi spionat, printre alții, pe actualul președinte francez François Hollande. Ned Price, purtător de cuvânt al
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
anul 2009, în debutul crizei economice, statele dezvoltate din G20 își luau angajamentul „să nu mai repete greșelile istorice ale protecționismului”. Totuși, după un an, 17 dintre aceste state impuseseră restricții ale comerțului, potrivit unui Raport al Băncii Mondiale. Mai mult, pe măsură ce recesiunea se adâncea, protecționismul se extindea. Tendința a culminat cu declarația președintelui SUA, Donald Trump, care anunța imediat după alegerea sa, la sfârșitul anului 2016, că va abandona Parteneriatul Trans-Pacific. Toată economia lumii a perceput mesajul ca pe o
Protecționismul revine în forță? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296491_a_297820]
-
minciunile dinaintea chipului meu. De ce îți schingiuiești tu limba scobită de asprimea unor pietre ponce, de ce te deschizi să primești implacabilele semințe sau parazite grăunțele? Ai putea cânta în mâinile mele dar te renegi mai presus de propria-ți frumusețe. Mult mai bine ai face de te-ai apropia. Incredulul locuiește într-o lume de rugăciuni. Se vede o strălucire dinaintea ochilor săi, acei ochi răniți de atâta indignare. E mult mai ușor să purcezi dinspre o somptuoasă țară, dinspre o
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
mele dar te renegi mai presus de propria-ți frumusețe. Mult mai bine ai face de te-ai apropia. Incredulul locuiește într-o lume de rugăciuni. Se vede o strălucire dinaintea ochilor săi, acei ochi răniți de atâta indignare. E mult mai ușor să purcezi dinspre o somptuoasă țară, dinspre o memorie împodobită cu oglinzi - fiecare oglindă cu amețeala ei, fiecare cu profunzimea ei încărcată de fructe - dar, oricum ai lua-o, ferește-te de acele mâini a căror străvezime albă
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
dinspre o somptuoasă țară, dinspre o memorie împodobită cu oglinzi - fiecare oglindă cu amețeala ei, fiecare cu profunzimea ei încărcată de fructe - dar, oricum ai lua-o, ferește-te de acele mâini a căror străvezime albă poate fi sărutată. E mult mai simplu să te trezești dintr-un timp a cărui frumusețe n-a existat chiar dacă ea se va stinge asemeni unui crepuscul. Apropie-te de cel care se încălzește arzând excrementele justiției. Onoarea noastră vine din faptul că nu avem
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
nici prin insuportabile profeții cum se așează tăunul pe limba acelor animale foarte bolnave. Prietenia mea vine deasupra ta dar tu nu te afli sub prietenia mea. Nu sunt eu cel deposedat: frumusețea ta e tenace, dar oboseala mea e mult mai profundă ca frumusețea ta. Prin staulele unde mă înconjoară întunecimea eu primesc în vizită moartea și ne punem pe povestit până când ea începe să-mi lingă tacticos buzele. Nu este al tău merit ci doar al meu; nu este
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
inima mea în vreme ce fiicele mele vorbesc în oglinzi, dar vârsta este ca vasul remușcărilor. Iată lichidul pe care urmează să-l bea buzele mele. Fiecare distanță are tăcerea ei și are pietre tombale vizitate de animale purtătoare de calciu până mult după moarte. Și îți aduci aminte de greutatea lor mai mult decât de mânia din spiritul tău. Oare mai țipă-n răcoarea serii acele neobosite păsări? Nu, nu sunt ele și nu sunt nici acele mame obișnuite cu furia, agile
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
ca vasul remușcărilor. Iată lichidul pe care urmează să-l bea buzele mele. Fiecare distanță are tăcerea ei și are pietre tombale vizitate de animale purtătoare de calciu până mult după moarte. Și îți aduci aminte de greutatea lor mai mult decât de mânia din spiritul tău. Oare mai țipă-n răcoarea serii acele neobosite păsări? Nu, nu sunt ele și nu sunt nici acele mame obișnuite cu furia, agile dinaintea unor ziduri însângerate; și nu e nici acea umezeală stoarsă
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
caracteristicile, presupuse a fi în pericol din cauza administrației românești, iar conservarea acestui specific de diversitate culturală și etnică după un secol de turbulențe și tragedii arată limpede că statul român a avut și are toată capacitatea de administrare, respectând mai mult și mai bine drepturile minorităților decât predecesorii săi, în istorie. Dacă după primul război mondial opinia publică și statul ungar au fost preocupate de recâștigarea Transilvaniei pe cale violentă, făcând un joc deschis, pe față, de revizuire a Tratatului de la Trianon
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
țările zonei sale de control, așa-numitul lagăr socialist din Europa centrală și de est. Relațiile româno-ungare erau atent dirijate de la Kremlin, ținîndu-se cont, în primul rând, de interesele URSS. Ambele state făcuseră parte din tabăra Axei, fiind aliați mai mult sau mai puțin fideli Germaniei hitleriste. Ungaria mai mult, România mai puțin. Nordul Ardealului a fost o miză a șantajului exercitat de Uniunea Sovietică asupra Regatului României pentru atingerea a două scopuri - un guvern fidel URSS și acceptarea fără comentarii
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
din Europa centrală și de est. Relațiile româno-ungare erau atent dirijate de la Kremlin, ținîndu-se cont, în primul rând, de interesele URSS. Ambele state făcuseră parte din tabăra Axei, fiind aliați mai mult sau mai puțin fideli Germaniei hitleriste. Ungaria mai mult, România mai puțin. Nordul Ardealului a fost o miză a șantajului exercitat de Uniunea Sovietică asupra Regatului României pentru atingerea a două scopuri - un guvern fidel URSS și acceptarea fără comentarii a înglobării Basarabiei în aceasta. Administrația sovietică a fost
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
ai așa-zisei „calmări a lucrurilor”, care spun: nu luați în serios, e vorba de declarații electorale, vin alegerile! Abia o astfel de explicație neliniștește: ce se poate întâmpla dacă o majoritate se coagulează în jurul unor asemenea declarații? Va stabiliza mult șansa dialogului, a înțelegerii româno - ungare pentru viitor? În ciuda tuturor aparențelor, trebuie să fim de acord că sunt lucruri care ne apropie. Dar, mai ales, ne apropie un viitor comun inevitabil, dacă ținem cont de evenimentele și evoluțiile globale, pornind
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
difuza cea mai mică iritare la adresa regimului. Chiar și așa, rămâne greu de înțeles stricta lui urmărire ani la rând. Securitatea era ticăloasă, nu imbecilă: trebuie să-i fi fost limpede că poetul nu prezintă nici un pericol pentru regim. Mai mult, că poate fi lesne înfricoșat sau manipulat. Și atunci? Să fi fost preocupată de a-și dovedi permanent utilitatea, ca pompierii din parabola publicată de Adrian Păunescu prin anii 1980 în „România liberă” a lui Octavian Paler? Citeam notele ofițerilor
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
Sontag, Joan Didion a întrupat în anii ’60 simbolul femeii americane grațioase și strălucitoare intelectual. Anii au trecut, iar astăzi autoarea septuagenara publică un volum de memorii sumbre, la care germanii nu dau semne să se înghesuie, cu atît mai mult cu cît grijile lor șunt destul de „albastre”. De exemplu, 84% din nemți consideră un fapt imoral că fostul președintele Christian Wulff, silit să demisioneze din cauza dezvăluirilor privind foloasele necuvenite pe care le-a căpătat în urmă prieteniei cu producătorul de
Meridiane () [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
demisioneze a iscat numeroase discuții privind posibilitatea ca Președintele Comisiei Europene să nu fi fost mulțumit de aceasta noua legislație. În acest context, din ce în ce mai mult colegi europarlamentari își pun întrebări cu privire la buna-credință și la profesionalismului domnului Barroso, cu atât mai mult cu cât această presiune, făcută asupra fostului Comisar pentru Sănătate, vine la scurt timp după implicarea excesivă și abuzivă a Președintelui Comisiei Europene în cazul referendumului din Romania”.
Barroso, acuzat de abuz, chemat în fața PE și în justiție () [Corola-website/Journalistic/41584_a_42909]
-
și va vota moțiunea împotriva Guvernului din care face parte. Să nu-și facă nimeni iluzii!", a spus candidatul la șefia UDMR, citat de Pe de altă parte ministrul a spus despre adoptarea legii privind statutul minorităților naționale că mai mult de 10% din populație face prate dintr-o minoritate naționale, prin urmare ar fi ceva normal ca această situație să fie regelmentată Acest proiect a fost discutat cam șase ani, din 2005. Aici toată lumea a spus ce avea de spus
UDMR promite că nu va trăda Guvernul () [Corola-website/Journalistic/49117_a_50442]
-
se-njunghie, așa să am eu spor! Ieșind atuncea Thisbe din tufiș, Pe unde se-ascunsese, luă cuțitul Lui Pyram și se-nfipse în tăiș, Murind și ea. Acesta-i fu sfârșitul. Dar Leul, Luna, Zidul or să spună Cu mult mai bine piesa împreună. TEZEU: Mare minune să vorbească un leu. DEMETRIUS: Nu-i o minune, Măria-Ta. Cum să nu vorbească leul, dacă vorbesc atâția măgari. ȚUȚUROI: În piesa asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Monica Pillat, Editura Humanitas, 2010, 310 p. o sensibilitate creștină căreia primii anii de după război trebuie să-i fi impregnat o tentă apocaliptică, de vreme ce abolirea monarhiei, ocuparea țării de armata sovietică și epurarea treptată a intelectualilor incomozi semăna tot mai mult cu un scenariu de lichidare națională. Retras la Miorcani în vara lui 1948, într-o claustrare care nu făcea decît să-i acutizeze fiorul religios, Dinu Pillat începe să scrie un roman a cărui atmosferă îl va absorbi pentru mai
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
cu un scenariu de lichidare națională. Retras la Miorcani în vara lui 1948, într-o claustrare care nu făcea decît să-i acutizeze fiorul religios, Dinu Pillat începe să scrie un roman a cărui atmosferă îl va absorbi pentru mai mult de trei luni, interval la capătul căruia autorul va acuza cele două simptome ale împlinirii artistice: epuizare și deopotrivă fericire. Dinu Pillat își percepe ființa ca fiind golită și totuși împlinită, simțind că își luase o piatră de pe inimă, căci
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
fost istoria, dar o istorie pe care romanul o presupune fără s-o evoce detaliat, de unde și portretele sumare, abia schițate ale personajelor, în contrast cu ideile precise, înflăcărate și serafice care tot lor le trec prin minte. Personajele trăiesc atît de mult în spirit că nu mai apucă să aibă o identitate romanescă. Sufletul lor suferă de o excrescență metafizică care le sufocă la propriu firul vieții. Toți seamănă cu o mînă de lunateci care vor să se dăruiască neapărat: femeile vor
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
a inculturii, a abuzului de propagandă în fiecare rând, a fost prezentată și astăzi, culmea!, după unele canoane impuse altădată de vechiul regim. Ca să fiu clar: anomalia lingvistică și conceptuală a domnit plenar atât la începutul vremurilor comuniste, cât și mult după, fiind o prelungire lugubră a scriiturilor made „Pravda”, „Izvestia ” și „Trud”. Numeroși ani, acel limbaj sărac, incult, limitat, a influențat ziare, reviste, toate tipăriturile. O oarecare explicație ar fi, poate, și acomodarea cu acest limbaj elementar a foștilor „lucrători
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]