47,622 matches
-
de comercializare a grânelor din Moldova centrală, aici fiind procesate nu numai producția județului Bacău, dar și a județelor vecine. Nemții Frantz și Carol Aintz au înființat în anul 1867 o fabrică de bere, pe un loc de la marginea orașului, cumpărat de la N. Drăgoianu. Deși era destinată unui alt tip de consum, până la trecerea acesteia în proprietatea elvețianului Felix Grivel (1890), băcăuanii au apreciat mai mult drojdia „pentru plămădit cozonaci”. Mașinile moderne aduse de elvețian, precum și îmbunătățirea compoziției berii au făcut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce a vizat „rentabilizarea” afacerii, administrația fabricii a introdus și practica acordării de bonuri și fise în schimbul unei părți din retribuția săptămânală. Prin intermediul fiselor - un fel de monedă proprie, ce avea „curs” numai în incinta fabricii - muncitorii erau obligați să „cumpere” produse doar de la Bazarul Letea, „unde prețurile erau de speculă nerușinată”. În intervalul 1934-1938, datorită investițiilor ce au vizat mărirea capacităților de producție și retehnologizarea, fabrica Letea se va impune drept cel mai important producător de hârtie din România. Astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc erau destul de rare, aceștia preferând să meargă în locurile special amenajate pentru a include în prețul final și suma pentru transport. Evident, centrul cu cele mai mari cifre ale tranzacționărilor anuale de produse agricole era Bacăul. Aici produsele erau cumpărate în special de reprezentanții industriei alimentare (de morărită, aflată în totalitate în proprietatea patronilor evrei. Această structură etnică majoritară se păstrează și în cazul comercianților de cereale, cerealiștii români fiind aproape inexistenți de-a lungul perioadei 1900-1940, atât în oraș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
neomenos, atât cu prețurile, cât și cu măsurătoarea mărfurilor. În special cu cerealele s-a luat un avânt foarte mare, căci ovreii s-au instalat și cu locuința și cu hambarele afară de barieră și toată noaptea țin calea oamenilor și cumpără cereale cu prețul care-l doresc, le măsoară cum vor, încât bietul om suferă și primește totul, căci așa s-a obișnuit”. Regimul agrar al perioadei dintre reforma de la 1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vite mari și 100 vite mici. Hotărârea a fost completată de următoarele decizii: măcelarii puteau să opereze tăieri numai cu autorizație de la Primărie, era interzisă tăierea vitelor în fiecare „marți spre miercuri și joi spre vineri”, niciun particular nu putea cumpăra mai mult de trei kilograme de carne, comercializarea acestui produs fiind atent monitorizată de autoritățile locale, prin intermediul bonurilor. Prețul pentru kilogramul de carne de vită (1,20 lei) a declanșat discuții aprinse între membrii comisiei și măcelarii evrei. Aceștia din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
restul locuitorilor cumpărăturile erau efectuate prin intermediari, la un preț mai ridicat. Spre exemplu, conform unei hotărâri a Primăriei Bacău (1 ianuarie 1920), pentru un kilogram de zahăr funcționarii plăteau 7,60 lei, direct de la magazia Primăriei, iar restul populației cumpăra de la negustorii autorizați la prețul de 8,20 lei - o persoană putea cumpăra cel mult un kilogram de zahăr pe lună. Comercianții locali aveau dreptul de a scoate la vânzare produsele de primă necesitate numai în baza unei prealabile hotărâri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exemplu, conform unei hotărâri a Primăriei Bacău (1 ianuarie 1920), pentru un kilogram de zahăr funcționarii plăteau 7,60 lei, direct de la magazia Primăriei, iar restul populației cumpăra de la negustorii autorizați la prețul de 8,20 lei - o persoană putea cumpăra cel mult un kilogram de zahăr pe lună. Comercianții locali aveau dreptul de a scoate la vânzare produsele de primă necesitate numai în baza unei prealabile hotărâri luate de consiliul local. Pentru a obține acest drept, una dintre condiții era
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
descoperit: pălăria, oricât de modestă, era un semn de onorabilitate sau, în funcție de material, formă și, nu în ultimul rând, firmă, chiar de prestigiu. În Bacău, la mare căutare erau pălăriile confecționate în atelierele fraților Aroneanu sau cele care puteau fi cumpărate de la magazinul „Fintex” - Aron Grimberg. Se purtau melonul (sau gambetă), pălăriile moi, de fetru și, pe timp de vară, cantoniera de pai și panamaua din fibre vegetale elastice. Pentru un oraș ca Bacăul, prezența țilindrului (jobenulă era o raritate, gustată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe care le conduceau. Dintre solicitările adresate Primăriei, cele mai multe vizau asigurarea următoarele facilități (1915): „afișele oficiale să fie considerate afișe ale statului și să fie scutite de taxa de afișaj; trupa să fie scutită de plata taxelor comunale; primăria să cumpere din fondurile sale un număr de bilete, așa cum se obișnuiește în alte țări străine, la fel cum am solicitat și anul trecut”. Tot aici, în perioada 14-17 mai 1904, a mai ținut reprezentații și teatrul „Royal Randvoll” - manageriat de Ștefan
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a numărului oamenilor, dar în același timp printr-o ameliorare a condițiilor fizice și printr-o creștere a speranței lor de viață, confirmate prin săpături la cimitire medievale. Țăranul acelei epoci începe de asemenea să acceadă la economia monetară; el cumpără, vinde, economisește: în felul acesta el va putea negocia cu seniorul acordarea unor carte cuprinzînd *libertăți ce vor face să dispară constrîngerile cele mai arbitrare și mai jignitoare (document 3, p.130). Pe de altă parte, în cadrul ordinii sociale, țăranul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de orice fel pe care îl avem asupra celorlalți oameni ai noștri eliberați sau liberi [...]. Se va ști, în sfîrșit, că acei oameni au dat pentru această libertate, nouă și bisericii noastre, 1700 de livre bătute la Paris pentru a cumpăra bisericii noastre venituri. Drept dovadă și ca amintire pentru vremurile viitoare, am dat acestor oameni și moștenitorilor lor prezentul pergament, confirmat prin puterea peceților noastre. Făcut în anul Domnului 1248, în luna noiembrie". Trad. M. Bloch, in: G. Duby, L
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub pedeapsa cu excomunicarea. În legătură cu eliberarea însăși se pot face două constatări: pe de o parte, libertatea acordată nu este totală și cei eliberați rămîn din multe puncte de vedere sub tutela seniorului; pe de altă parte, această libertate este cumpărată cu un preț foarte mare, ceea ce este un indiciu al îmbogățirii țărănimii. 11. Marele regat capețian (1180-1328) Între 1180 și 1328 și mai ales sub domniile lui Filip August, Ludovic cel Sfînt și Filip cel Frumos, regatul capețian atinge apogeul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și militar apreciabil, ea își trimite acum, ca și clerul și nobilimea, reprezentanți în *stările generale, al căror rol este de a spune regelui părerea națiunii și mai ales de a transmite națiunii voința regelui. Burghezii intră în administrația regală, cumpără pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea franceză și stabilizarea monetară începînd cu Carol al VII-lea. Puterea bancherului Jacques Coeur sub Carol al VII-lea, înflorirea tîrgurilor de la Lyon simbolizează această nouă situație economică. Cler
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dintr-o criză de subzistență, adică dintr-o recoltă deficitară de grîne, ca urmare a unor condiții climatice rele. Foametea provoacă în curînd o asemenea scumpire a pîinii, aliment principal al claselor populare, încît membrii acestora nu și-o pot cumpăra, devenind prada ușoară a multor epidemii, cînd nu mor literalmente de foame. Activitățile economice Agricultura. 80 pînă la 90% dintre francezi trăiesc în această perioadă la țară și imensa lor majoritate cultivă pămîntul. Cultura esențială este cea a cerealelor, grîu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Criza de alimente, despre care am văzut că este de origine climatică, se repercutează foarte repede asupra întregii economii. Într-adevăr, cînd în oraș prețul pîinii este dublu, triplu sau cvadruplu, nu numai cei umili nu mai pot să o cumpere, dar chiar și oamenii înstăriți suprimă orice altă cheltuială în afara celei alimentare, astfel încît criza agricolă duce la o criză de sub-consum industrial, deci de șomaj. Soarta claselor populare este și mai tragică la țară, căci, odată consumate produsele recoltei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puteau cîștiga singuri existența. Dar survenind o foamete adusă de gerurile iernii lui 1709, ei au fost obligați să amaneteze mica lor fermă din Hallier, cea care este mai aproape de Guilloterie. Această bunică a spus nepoților săi orfani că a cumpărat pîine cu 12 livre și 50 de cenți. Ea a murit la vîrsta de 83 de ani. Pierre s-a căsătorit cu Marie Chauveau în 1714: ea locuia la Courcelles. El s-a căsătorit cu trei femei de la care a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lor. Ridicarea economică este rapidă, dovedind vitalitatea profundă a regatului în ciuda stării lamentabile în care se găsesc anumite regiuni către 1598. Henric al IV-lea și Sully se raliază *mercantilismului conform căruia trebuie să vinzi în străinătate mai mult decît cumperi de acolo pentru a obține un sold pozitiv în aur și în argint. Sînt încurajate mai ales industriile de lux: mătăsuri, tapiserii, cristale. Avîntul activității economice se manifestă și prin reluarea schimburilor comerciale, atît în interior cît și în exterior
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și crearea de companii comerciale; plasează sub administrarea coroanei teritoriile coloniale din Canada și Antile. Dar eforturile sale se lovesc de redutabila concurență a olandezilor și a englezilor și de prudența excesivă a burgheziei franceze, care preferă cu înfrigurare să cumpere pămînturi, rente sau funcții decît să investească în afaceri industriale sau comerciale. Totuși, în ciuda crizelor din 1661-1662 și din 1693-1694, în ciuda dificultăților în creștere după moartea lui Colbert, economia franceză este, în timpul lui Ludovic al XIV-lea, într-o situație
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și mai ales din Lumea Nouă. Franța își vinde în Spania, în Anglia, în majoritatea țărilor de pe continent, în porturile Levantului, pînzeturile și postavurile, vinurile și rachiurile, uneori grînele, zahărul produs în coloniile ei antileze și rafinat în metropolă. Ea cumpără din Europa de Nord in, cînepă, fier, gudron, lemn și își procură din Asia țesături de bumbac, porțelanuri și mirodenii aduse de navele Companiei Indiilor. Dar mai ales, comerțul francez se americanizează din ce în ce mai mult, fie indirect, datorită exporturilor către Spania din care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
panicii. Fiecare vrea în același timp să se debaraseze de acțiunile sale, la orice preț ar fi și să-și recupereze bancnotele prin bancă. Aceasta trebuie să-și întrerupă rambursările, totalul valorilor fiind repede epuizat. Law încearcă să facă față cumpărînd acțiunile pe sub mînă pentru a ridica cursurile și impunînd cursul forțat al biletelor. Nimic nu ajută (document 1, p.247). El trebuie să se ascundă, pentru a fugi la Bruxelles în decembrie 1720, complet ruinat. Consecințele sistemului. Experiența, care a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cont de locul ocupat de Antile în economia franceză. Imediat după încheierea păcii, Choiseul se consacră pregătirii revanșei reformînd în mod activ armata și marina. În 1766, el alipește definitiv Lorena la Franța, imediat după moartea regelui Stanislas. În 1768, cumpără Corsica de la Republica de Genova. Pe de altă parte, creșterea economică continuă. În schimb, Choiseul nu reușește să pună capăt crizei politice ce rezultă din opoziția neîncetată a parlamentelor. El încearcă totuși să dea satisfacție parlamentarilor, janseniștilor și galicanilor, ca
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mare regiune) și încă multe alte avantaje. O mulțime de francezi și de străini se grăbiră să-și plaseze interesele în această companie. Acțiunile care nu erau la început decît în valoare de 500 de livre (și încă nu se cumpărau în vremea aceea decît cu bilete de bancă sau de stat și alte hîrtii absolut discreditate), urcară pe nesimțite pînă la 10.000 de livre. De aici veniră bogățiile enorme ale atîtor persoane necunoscute pînă atunci pe care oarba Fortuna
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Robespierre și ale prietenilor săi și asigură prin aceasta propria sa supraviețuire și timpul refluxului. Republica burgheză și Marea Națiune Protejarea celor dobîndite. Învingătorii din Thermidor nu mai vor să meargă înainte, ci să consolideze ceea ce au dobîndit. Ei au cumpărat de la cler bunuri, mulți au votat moartea regelui și refuză Vechiul Regim. Ei și-au proclamat oroarea față de sîngele vărsat temîndu-se să nu fie și al lor și atașamentul față de proprietate; ei refuză deci mișcarea populară. Constituția anului I, redactată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
victoria burgheziei liberale asupra aristocrației și clerului. 1830 este într-adevăr reușita lui 1789. Regimul se sprijină pe o miliție burgheză: garda națională, în care servesc, împotriva revoltelor, oamenii înscriși în regim de contribuție personală și care pot să-și cumpere echipamentul. Domnia lui Ludovic-Filip. Rege cetățean, rege burghez, care împărtășește virtuțile și defectele burgheziei timpului său, Ludovic-Filip este un rege bourbon, dornic să-și afirme autoritatea personală în fața puterii ministeriale. El nu își atinge scopurile decît începînd din 1840. La
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la cel de-al Doilea Imperiu. Tot astfel, neexistînd nici o doctrină colonială la Ministerul Marinei și al Coloniilor, opinia publică nu manifestă nici un interes pentru aventura colonială. Coloniile trăiesc tot sub regimul "pactului colonial" sau "exclusiv", care interzice coloniilor să cumpere și să vîndă vreunei alte țări decît metropola. O decizie importantă este luată în 1848, cînd guvernul provizoriu, sub impulsul lui Victor Schoelcher, abolește sclavia în colonii, sclavia din care trăiau plantațiile. Prima jumătate a secolului al XIX-lea vede
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]