5,249 matches
-
art. 5 a fost abrogată de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 508 din 16 mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 16 mai 2012. c) reglementează cadrul normativ și instituțional al sistemului judiciar și al înfăptuirii justiției ca serviciu public; ... d) coordonează și controlează aplicarea unitară și respectarea normelor legale privind organizarea și funcționarea instituțiilor care se află în subordinea sau în coordonarea sa; ... e) asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituția României
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247058_a_248387]
-
și respectarea normelor legale privind organizarea și funcționarea instituțiilor care se află în subordinea sau în coordonarea sa; ... e) asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar și a înfăptuirii justiției ca serviciu public; ... f) veghează la respectarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești, prin mijloacele și procedurile puse la dispoziție prin prezenta hotărâre sau prin alte reglementări; ... g) reprezintă statul sau Guvernul în domeniul de activitate
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247058_a_248387]
-
Obiectul și scopul Codului de procedură civilă (1) Codul de procedură civilă, denumit în continuare codul, stabilește regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și cele de executare a hotărârilor instanțelor și a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiției în materie civilă. ... (2) În înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, aplicarea legii și garantarea supremației
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246443_a_247772]
-
1) Codul de procedură civilă, denumit în continuare codul, stabilește regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și cele de executare a hotărârilor instanțelor și a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiției în materie civilă. ... (2) În înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, aplicarea legii și garantarea supremației acesteia. ... Articolul 2 Aplicabilitatea generală a Codului
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246443_a_247772]
-
cauzat o pagubă avutului obștesc ori economiei naționale. De asemenea, dispozițiile din prezentul capitol privitoare la funcționari se aplică și altor salariați, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 1, maximul pedepsei reducîndu-se însă cu o treime. Capitolul 2 INFRACȚIUNI CARE ÎMPIEDICĂ ÎNFĂPTUIREA JUSTIȚIEI Articolul 259 Denunțarea calomnioasa Învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plîngere, cu privire la săvîrșirea unei infracțiuni de către o anume persoană, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri
LEGE nr. 15 din 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248198_a_249527]
-
asemenea, se susține că soluția legislativă oferită de art. 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995 nu constituie o restrângere a dreptului de a profesa al avocaților - foști judecători sau procurori, ci o garanție legală a probității participanților la înfăptuirea justiției. Sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 816 din 27 septembrie 2007 și nr. 166 din 1 aprilie 2004. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând
DECIZIE nr. 944 din 13 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248467_a_249796]
-
cauzei. Se susține că măsura confiscării speciale ar trebui să fie dispusă doar de către magistrați, atâta vreme cât caracterul licit al dobândirii proprietății este prezumat, iar sarcina probei caracterului ilicit al dobândirii revine organelor abilitate să administreze și să vegheze la buna înfăptuire a justiției. Referitor la dispozițiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 , autorul arată că acestea nu respectă principiul proporționalității, legiuitorul nedeterminând exact actele normative a căror încălcare atrag răspunderea contravențională, astfel încât măsura confiscării bunurilor destinate, folosite sau
DECIZIE nr. 942 din 13 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. a) şi ale art. 24 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248461_a_249790]
-
octombrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 22 noiembrie 2010. 5. Îndeplinirea atribuțiilor consulare se va face cu respectarea legilor statului de reședința. Articolul 12 1. Activitatea de informare consulară are drept scop promovarea și apărarea intereselor naționale, înfăptuirea obiectivelor politicii externe și interne a statului, precum și favorizarea participării României la viața internaționala. 2. Activitatea de informare trebuie să contribuie la armonizarea legislației române cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene, la aderarea României la instrumentele juridice ale
REGULAMENT CONSULAR din 16 septembrie 1999 (*actualizat*) (actualizat până la data de 22 noiembrie 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247188_a_248517]
-
Obiectul și scopul Codului de procedură civilă (1) Codul de procedură civilă, denumit în continuare codul, stabilește regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și cele de executare a hotărârilor instanțelor și a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiției în materie civilă. ... (2) În înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, aplicarea legii și garantarea supremației
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
1) Codul de procedură civilă, denumit în continuare codul, stabilește regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și cele de executare a hotărârilor instanțelor și a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiției în materie civilă. ... (2) În înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, aplicarea legii și garantarea supremației acesteia. ... Articolul 2 Aplicabilitatea generală a Codului
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
Articolul 1 (1) Prezenta lege reglementează Statutul Corpului diplomatic și consular al României. ... (2) Membrii Corpului diplomatic și consular sunt, de regula, diplomați de cariera și au un statut socioprofesional specific, conferit de atribuțiile și răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea politicii externe a României, conform prevederilor prezentei legi. Articolul 2 (1) Au calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular al României: ... a) ministrul afacerilor externe; ... b) secretarii de stat și subsecretarii de stat din Ministerul Afacerilor Externe; ... c) secretarul
LEGE nr. 269 din 17 iunie 2003 (*actualizată*) privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247261_a_248590]
-
corectitudine, promptitudine și conștiinciozitate îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii României. Articolul 32 Membrii Corpului diplomatic și consular al României au datoria să acționeze cu loialitate, demnitate și răspundere în scopul înfăptuirii politicii externe a României și au următoarele obligații specifice: a) să promoveze și să apere interesele statului și ale cetățenilor români în cadrul relațiilor externe, inclusiv prin acordarea protecției diplomatice și consulare și a sprijinului necesar cetățenilor români, în limitele competentelor
LEGE nr. 269 din 17 iunie 2003 (*actualizată*) privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247261_a_248590]
-
exercitare a căii de atac a recursului, în condițiile art. 129 din Constituție. Fiind un motiv de exercitare a căii de atac, nemotivarea hotărârii judecătorești nu poate constitui abatere disciplinară în exercitarea activității magistratului, întrucât hotărârea judecătorească, ca act de înfăptuire a justiției, poate face exclusiv obiectul controlului judecătoresc, iar nu al unei acțiuni disciplinare. Prin urmare, dispozițiile art. 99 lit. r) din legea criticată, potrivit cărora constituie abatere disciplinară "r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătorești sau a actelor judiciare
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 126 privind instanțele judecătorești, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 133 și art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Se susține că legea criticată produce un efect invers celui declarat, respectiv
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
utilizează expresii inadecvate în cuprinsul acestora, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat - reprezintă o înțelegere eronată a principiilor constituționale care guvernează organizarea și funcționarea justiției, care poate conduce la abuzuri și la disfuncționalități grave în înfăptuirea actului de justiție. Independența judecătorilor nu înseamnă posibilitatea de a îndeplini actul de justiție oricum și în orice condiții. În acest sens, se apreciază că faptele prevăzute la art. 99 lit. r) - t) din legea criticată reprezintă garanții ale respectării
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și din exigența pe care trebuie să o dovedească în îndeplinirea obligațiilor față de justițiabili și față de stat. Curtea reține, totodată, că, în economia art. 124 din Constituție cu denumirea marginală "Înfăptuirea justiției", textul indicat este precedat de două alineate, potrivit cărora "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți". Astfel fiind, rezultă că independența judecătorilor, atât din punct de vedere funcțional (în raporturile cu
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
toți". Astfel fiind, rezultă că independența judecătorilor, atât din punct de vedere funcțional (în raporturile cu reprezentanții puterii legislativă și executivă), cât și personal (respectiv al statutului care trebuie să i se acorde judecătorului prin lege), reprezintă o garanție destinată înfăptuirii unei justiții independente, imparțiale și egale, în numele legii. Întrucât justiția privește persoane, toate garanțiile de ordin constituțional sau infraconstituțional care se referă la înfăptuirea sa servesc, în ultimă instanță, realizării drepturilor și libertăților acestora. De altfel, acesta este cadrul în
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
respectiv al statutului care trebuie să i se acorde judecătorului prin lege), reprezintă o garanție destinată înfăptuirii unei justiții independente, imparțiale și egale, în numele legii. Întrucât justiția privește persoane, toate garanțiile de ordin constituțional sau infraconstituțional care se referă la înfăptuirea sa servesc, în ultimă instanță, realizării drepturilor și libertăților acestora. De altfel, acesta este cadrul în care o serie de documente internaționale cu valoare interpretativă constituțională utilizează conceptul de "tribunal independent". Astfel, potrivit art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
dispozițiile constituționale și din documentele internaționale citate, Curtea constată că independența judecătorilor - indiferent de aspectele sub care aceasta poate fi abordată - nu este reglementată ca un scop în sine și, cu atât mai puțin, un privilegiu al acestora, ci, slujind înfăptuirii justiției, reprezintă o garan��ie oferită cetățenilor. Aceștia trebuie să aibă certitudinea că magistrații sunt independenți de reprezentanții puterii legislative și executive și că, indiferent de statutul lor special, se supun legii, inclusiv normelor care consacră răspunderea disciplinară, pentru a
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
dispozițiile Legii fundamentale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, în art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului cu referire la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în art. 124 - Înfăptuirea justiției, în art. 126 - Instanțele judecătorești și în art. 129 - Folosirea căilor de atac. Textele criticate sunt cele ale art. 99 lit. r), s), ș) și t) din Legea nr. 303/2004 , astfel cum a fost modificată, potrivit cărora constituie
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
pot comite în deciziile pe care le pronunță, vizează, în esență, chiar dispozițiile constituționale care consacră obligativitatea acestor decizii. Or, este inadmisibil ca pe calea unei sesizări de neconstituționalitate să fie criticată chiar Constituția. Curtea constată că principiile care guvernează înfăptuirea justiției trebuie interpretate în corelație cu dispozițiile constituționale care consacră rolul și competențele celorlalte puteri, cu respectarea principiilor statului de drept, enunțate de art. 1 din Legea fundamentală. Un cadru legislativ care ar permite ignorarea, eludarea sau cenzurarea de către instanțele
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
exercitarea funcției, inclusiv nerespectarea normelor de procedură, cu reacredință sau din gravă neglijență, dacă fapta nu constituie infracțiune, Curtea Constituțională a reținut că acest text de lege "nu instituie o nouă cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Astfel, de esența înfăptuirii actului de justiție este supunerea judecătorului în fața legii și, ca un corolar al acestei cerințe, respectarea normelor de procedură. Consiliul Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
în vedere și jurisprudența menționată, Curtea reține că, în cazul magistraților, buna reputație constituie o condiție a încrederii publice în justiție și eficiența acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiției și deplina aplicare a dispozițiilor constituționale care reglementează înfăptuirea sa. Astfel fiind, instituirea condiției bunei reputații atât în ceea ce privește accederea în profesie, ca și pe toată durata activității de magistrat, este în concordanță cu exigențele impuse de prevederile art. 124 din Constituție, precum și de cele ale art. 6 din Convenția
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
este mai presus de lege, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la liberul acces la justiție și la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 124 - Înfăptuirea justiției, precum și prevederile art. 7 și art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea în fața legii și la dreptul oricărei persoane la o satisfacție efectivă din partea instanțelor juridice naționale împotriva actelor care violează drepturile fundamentale, art. 6
DECIZIE nr. 9 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239411_a_240740]
-
alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție și art. 124 - Înfăptuirea justiției. Astfel, arată că textul criticat a abrogat Legea nr. 301/2004 - Codul penal, lege care abrogase în mod tacit Codul penal din 1968 în vigoare până la apariția sa. Așa fiind, ca efect al abrogării Codului penal din 2004, sunt
DECIZIE nr. 4 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. a), art. 385^2, art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 446 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239425_a_240754]