11,041 matches
-
să povestești asta24. În ce privește necesitatea de a transmite adevărul, Soljenițîn vorbește despre datoria de a-i judeca pe cei care "au învârtit manivela mașinii de tocat carne"25 și despre datoria de a-i educa pe tineri, victime ale propagandei agresive. Cu atât mai mult susține această datorie, cu cât este conștient că un regim consolidat prin teroare exercitată asupra propriului popor nu poate să dispară brusc, deoarece structurile lui sunt foarte solide, cetățenii sunt înfricoșați, iar noua generație este deja
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ascetice, fiind inevitabil etice și religioase, nu numai că modelează poziționarea spirituală a protagonistului povestirii, Ivan Denisovici Șuhov, dar, în plus, sunt identificate în text ca o condiție indispensabilă pentru supraviețuire în GULAG. [...] Curajul lui Șuhov în fața răului activ și agresiv este cu adevărat ascetic 352. (trad. a.) Firește că, în acest lagăr, suferința nu îi este cunoscută numai lui Ivan Denisovici; scriitorul scoate în evidență și atitudinea altor personaje: estonienii, baptistul Alioșa, Ermolai și Senka Klevșin. Alioșa baptistul trimite, și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
politico-religioasă. Ne surprinde faptul că nici pe durata persecuțiilor, nici pe cea a perioadei de formare a Bisericii de stat, nu au apărut interpretări polemice grosolane, dacă se exceptează cazul lui Eunapius (347-414), care, în Viețile sofiștilor, exprimase o critică agresivă împotriva lui Constantin, a fiilor săi și a monahismului creștin. Baza aserțiunilor sale a rămas orizontul și terminologia religiozității trădate, plecând de la acuzația de superstiție până la critica adusă intransigenței crescânde a Bisericii postconstantiniene; critica adusă creștinismului nu este străină procedurilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
epizodic secundar: forma impulsivă prezintă aspect critic, durată scurtă, Început și sfârșit bruște, există distanță de la impuls la răspuns, copilul În cauză acționează deși știe că acțiunea este antisocială; forma acting-out, copii care În ciuda comportamentului supus, Își schimbă comportamentul, devin agresivi, Încep să consume alcool, În general și ei fiind șocați de ceea ce fac. Reacțiile epizodice sunt tulburări de comportament ce apar ca simptome În alte tulburări psihice: nevroze, psihopatii, psihoze. Tulburări de comportament neepizodice cuprind șase tipuri de comportamente deviante
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
faptul că nu face față cerințelor, are un defect ce ține de sănătatea somatică și este blamat de colegi, pretențiile școlare depășesc capacitățile lui intelectuale, caracterul psihopat al cadrelor didactice, atitudini pedagogice diferențiate față de copiii suferinzi psihic sau senzorial, atitudinea agresivă a colegilor, devalorizarea conștientă În familie a școlii, grija excesivă a părinților pentru copii sau transformarea școlii Într-o sursă de anxietate; b) fuga cu caracter impulsiv care este un comportament repetitiv și vine pe neașteptate. Vagabondajul poate fi o
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
ale spațiului de locuit; nu se Înscrie În normele de conviețuire În comun; ignoră sfaturile și cerințele personalului; pleacă, de numeroase ori, fără voie din centru; În școală: frecventează sporadic cursurile școlare; adresează injurii atât colegilor, cât și cadrelor didactice; agresiv cu colegii; nu recunoaște și nu respectă autoritatea cadrului didactic; vorbește neîntrebat În timpul orei deranjând și pe ceilalți; nu are relații bune cu colegii, declanșând deseori conflicte cu aceștia; nu respectă regulamentul școlii; VI. Analiza câmpului de forțe ASPECTE NEGATIVE
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
De obicei, trebuie să li se repete de zeci de ori ce trebuie să facă și În final tot nu fac acel lucru. De asemenea, le este greu să respecte sentimentele, drepturile și proprietatea/obiectele care aparțin celorlalți. Sunt deseori agresivi, dominanți, ceea ce Îi face să fie neagreați de ceilalți copii. Din punct de vedere intelectual, sunt la fel de inteligenți și capabili ca ceilalți copii, chiar mai dotați decât ceilalți, dar nu știu cum să Își utilizeze resursele de care dispun. Biografiile unor mari
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
CC al PCdR, s-a stabilit drept cadru de acțiune colaborarea cea mai strânsă cu NKVD-ul și GRU-ul. Tot atunci, s-a fixat ca strategie conjugarea a două obiective pentru realizarea planurilor sovietice - în prima ordine o propagandă agresivă menită să atragă cât mai multe elemente din armată și din structurile informative românești, iar, în al doilea rând, valorificarea la cote maxime a legăturilor deja existente în cadrul structurilor statale de apărare și siguranță (armată, poliție, servicii secrete etc.). În
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dorit Aristide Briand. Dimpotrivă, Germania căuta să-și conformeze politica externă după concepția lui Gustav Stresemann, ministrul de resort, lansată pe 14 septembrie 1925 într-un articol din „Hamburger Fremdenblatt”. Conform cu această concepție, statul german trebuia să urmărească „combaterea politicii agresive a Franței și punerea teritoriului german la adăpost de invaziile franceze”. Totodată, Germania, ca „metropolă” a germanismului, trebuia „să devină tutore al tuturor grupurilor germane din Europa”. De asemenea, dorea „revizuirea frontierei sale orientale a cărei imposibilitate e recunoscută de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al URSS, imediat după semnare, a făcut publică doar prima parte. Având semnăturile celor doi miniștri de Externe, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Mihailovici Molotov, documentul stipula că părțile angajante se vor abține de la orice formă de violență sau acțiune agresivă între ele. De asemenea, atunci când una dintre părțile semnatare era atacată de o terță putere sau o coaliție de țări, cealaltă parte contractantă în nici un chip nu va susține această putere sau coaliție. Pactul era însoțit de un Protocol adițional
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la Moscova, între delegația anglo-franceză, pe de o parte, și cea sovietică, pe de altă parte. Occidentalii sperau în semnarea unui acord tripartit Moscova-Londra-Paris, pentru a se reuși antrenarea „Uniunii Sovietice împotriva tendințelor de expansiune” ale unei Germanii devenită din ce în ce mai agresivă. Democrațiile occidentale considerau Rusia Sovietică la acea dată drept o necesitate în sistemul apărării colective, pe care Anglia preconiza să-l organizeze împotriva lui Hitler. Prin perversitate, diplomație și forță, Germania urmărea „liniștea în regiunea (Balcanilor - n.n.) cu materii prime
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru ca, la 22-23 noiembrie 1940, să se întâlnească cu Hitler, în Germania. După ce dăduse o serie de dispoziții pentru intensificarea formalităților de adeziune, la 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu semnează la Berlin aderarea României la Pactul Tripartit (tratatul militar agresiv, încheiat între Germania, Italia și Japonia la Berlin, la 27 septembrie 1940). Vizita la Berlin a debutat cu o „punere la punct” a lui Antonescu de către von Ribbentrop, pentru declarațiile făcute de șeful statului român la Roma. Oficialul german a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în categoria marilor puteri, comunitatea informativă și contrainformativă românească, în care primatul îl avea Serviciul Special de Informații, a avut totuși un comportament substanțial și eficace, depășindu-și condiția, „monitorizând” cu succes marile servicii de informații, care se manifestau destul de agresiv și puternic. Un bilanț sumar al reușitelor și eșecurilor este greu de stabilit. Totul depinde până la urmă dacă fondurile arhivelor secrete sunt deschise în totalitate, pentru studiu de către toți participanții la război, inclusiv cele „însușite” sau de către „comandourile” NKVD-ului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o poziție preponderentă în domeniul economic”, iar din partea premierul britanic, Chamberlain, Reich-ul a primit un cec în alb spre expansiune și control pe bătrânul continent . Într-o asemenea situație, interesele României vor fi ușor de uzurpat „de cei mari” și agresivi, fiind lipsită, după cum rezultă la acel moment, de orice ajutor concret și consistent din partea guvernelor englez și francez încă din perioada premergătoare declanșării conflictului, ca și în perioada sa de neutralitate. Ungaria era mai mult decât conștientă de utilitatea în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la 6 septembrie 1944, în cadrul unei ședințe a C.C. al P.C.R., s-a stabilit colaborarea mai strânsă cu NKVD-ul și GRU-ul. Tot acum s-a fixat ca strategie conjugarea a două obiective pentru realizarea planurilor sovietice; o propagandă agresivă, menită să atragă cât mai multe elemente din armată și din structurile informative românești, iar, în al doilea rând, valorificarea la cote maxime a legăturilor deja existente în cadrul structurilor statale de apărare și siguranță (armată, poliție, servicii secrete etc.). Astfel
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
De obicei, trebuie să li se repete de zeci de ori ce trebuie să facă și În final tot nu fac acel lucru. De asemenea, le este greu să respecte sentimentele, drepturile și proprietatea/obiectele care aparțin celorlalți. Sunt deseori agresivi, dominanți - ceea ce Îi face să fie neagreați de către ceilalți copii. Ei nu respectă regulile jocurilor și au dificultăți În a-și aștepta rândul la joc - nu sunt preferați ca parteneri de joacă. 3. Dificultăți la nivel intelectual Categoria de copii
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
În vedere că fiul sau fiica lor are nevoie de ajutor permanent. De la bun Început ei trebuie să-și restabilească atitudinea față de copil, fiind adeseori copleșiți de dificultățile apărute În comportarea acestuia (sunt stânjeniți de copilul lor, speriați de ieșirile agresive ale acestuia, dezamăgiți de insuccesele lui școlare și sociale, Îl consideră o “pacoste”). Adesea părinții merg cu copilul fie la psihiatru, fie la psiholog sau la consilierul școlar. Reacțiile lor la anunțarea diagnosticului ADHD al copilului lor sunt: de negare
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
copilului Încălcarea comportamentelor («Iar ai lovit-o pe colega ta de bancă !») și să nu-l amenințe cu retragerea recompensei («La sfârșitul săptămânii nu ai să primești nimic.»). Consecințele nu pot fi decât emoțiile negative ale copilului, iritarea și izbucnirile agresive din partea acestuia (scuipă, trântește, aruncă, vorbește urât). Observație! Este posibil ca inițial să crească frecvența comportamentelor nedorite. Acest lucru este firesc, deci nu vă alarmați! Permanent părinții trebuie să păstreze legătura cu școala, unde se pot organiza cursuri pentru părinți
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
pe calculator să nu depășească timpul alocat activităților fizice, activităților de lectură, Învățării și timpului destinat activităților/interacțiunilor din familie; se recomandă un control atent asupra conținutului și tipurilor de joc pe computer. Se recomandă eliminarea celor cu caracter violent, agresiv și În general a celor cu un conținut neadecvat vârstei (ex: un joc care implică sexualitate sau comportamente imorale); să se aibă În vedere faptul că nu toate jocurile computeriale sunt nocive și nu toate efectele lor În plan comportamental
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
fie doisprezece. Am selectat de la mai multe clase de a III-a și a IV-a acei copii care manifestau deficit de relaționare și integrare În colectivul clasei, precum și probleme de comportament. Am ales copii care aveau un comportament dinamic, agresiv, turbulent atât În cadrul colectivului de elevi (În școală), cât și În afara școlii. Criteriile de selecție a acestor copii au fost: recomandările Învățătoarelor, descrierea copiilor de către părinți și observațiile personale pe care le-am efectuat timp de o lună de zile
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
În schimb, Partito radicale al lui Marco Panella trebuie situat în latura postmaterialistă, în opinia lui Inglehart. Foarte înflăcărat și contestatar la începuturile sale anunțînd alternativele acest partid s-a situat în spatele drapelelor "libertăților" fluturate de Berlusconi. Formă particulară și agresivă a liberalismului, ideologia anticlericală poate părea unui observator anglo-saxon tot atît de stranie ca și democrația creștină, a cărei imagine în contrapunct o oferă, căci ea reprezintă, mai ales la origine, mai mult decît o voință de secularizare a vieții
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. b) Modificăile accentuate ale vieții afective și ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice cu teste de personalitate a relevat faptul că foarte mulți dintre elevii delincvenți testați dau răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
unor astfel de condiții sunt o dezvoltarea intelectuală și afectivă Întârzâiată a acestor copii. VIII. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Copiatul este o Înșelăciune. Ca formă specifică de nesinceritate față de profesor, copiatul poate fi Încadrat În categoria conduitelor agresive, deoarece aduce prejudiciu profesorului și clasei. Acești elevi nu sunt susținuți motivațional de curiozitate sau interesul pentru un domeniu, ci sunt interesați doar de obținerea unei note de trecere, pentru a evita conflictul cu școala și cu familia. Însă și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Transferul afectiv este legat de problemele din mediul familial al elevului. Spre exemplu, antipatia resimțită de elev față de tatăl său poate fi transferată asupra profesorului și a școlii, În general. 8. Pornirea spre agresivitate apare În cazul elevilor cu comportament agresiv În familie 9. Anxietatea poate fi provocată și de profesor, dacă acesta are obiceiul să judece sau să eticheteze elevul În fața colegilor, și datorită mediului familial. 10. Modul de manifestare al profesorului. Există mai multe atitudini inadecvate ale profesorului, care
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]