5,686 matches
-
rezultanta (F), să fie mai mare decât greutatea corpului. Presiunea asupra solului este oblică, de sus în jos și dinainte spre înapoi. Reacția sprijinului, egală și de sens contrar, prin forțele (Rt, Rn și R) are același sens cu sensul alergării, constituind faza principală în ciclul pasului de alergare. Valoarea de propulsare depinde în mod direct de mărimea forței de reacție tangențială (Rt). Mărimea (Rt) este direct proporțională cu viteza de deplasare ca forță de inerție. În virtutea celei de a II
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
corpului. Presiunea asupra solului este oblică, de sus în jos și dinainte spre înapoi. Reacția sprijinului, egală și de sens contrar, prin forțele (Rt, Rn și R) are același sens cu sensul alergării, constituind faza principală în ciclul pasului de alergare. Valoarea de propulsare depinde în mod direct de mărimea forței de reacție tangențială (Rt). Mărimea (Rt) este direct proporțională cu viteza de deplasare ca forță de inerție. În virtutea celei de a II-a legi a mecanicii (legea accelerației) gradul de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
principal, în condițiile pistelor sintetice, de mărimea forțelor de impulsie și a forțelor de agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care vor justifica această opțiune. Perioada de pendulare - începe după terminarea fazei de impulsie, când același picior al alergătorului părăsește solul și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
anterioară. Perioada de pendulare se încheie cu reluarea contactului cu solul, când începe o noua perioadă de sprijin. Perioada de pendulare include două faze de zbor, care au intercalate o singură fază de sprijin. 2.2. UNELE ASPECTE GENERALE ALE ALERGĂRII DE VITEZĂ Alergarea de viteză, ca și celelalte tipuri de alergare, are ca atare un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter aciclic determinat de fazele ei, ce se succed rapid și au o trecere una de la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pendulare se încheie cu reluarea contactului cu solul, când începe o noua perioadă de sprijin. Perioada de pendulare include două faze de zbor, care au intercalate o singură fază de sprijin. 2.2. UNELE ASPECTE GENERALE ALE ALERGĂRII DE VITEZĂ Alergarea de viteză, ca și celelalte tipuri de alergare, are ca atare un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter aciclic determinat de fazele ei, ce se succed rapid și au o trecere una de la alta aproape imperceptibilă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
când începe o noua perioadă de sprijin. Perioada de pendulare include două faze de zbor, care au intercalate o singură fază de sprijin. 2.2. UNELE ASPECTE GENERALE ALE ALERGĂRII DE VITEZĂ Alergarea de viteză, ca și celelalte tipuri de alergare, are ca atare un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter aciclic determinat de fazele ei, ce se succed rapid și au o trecere una de la alta aproape imperceptibilă. Se impune prezentarea câtorva precizări cu caracter general
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Perioada de pendulare include două faze de zbor, care au intercalate o singură fază de sprijin. 2.2. UNELE ASPECTE GENERALE ALE ALERGĂRII DE VITEZĂ Alergarea de viteză, ca și celelalte tipuri de alergare, are ca atare un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter aciclic determinat de fazele ei, ce se succed rapid și au o trecere una de la alta aproape imperceptibilă. Se impune prezentarea câtorva precizări cu caracter general, dar cu eventuale adnotării suplimentare față de opiniile
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
aciclic determinat de fazele ei, ce se succed rapid și au o trecere una de la alta aproape imperceptibilă. Se impune prezentarea câtorva precizări cu caracter general, dar cu eventuale adnotării suplimentare față de opiniile unor autori considerați puțin „demodați”. Analiza tehnicii alergării de viteză, în general, dar mai alea în cazul probei de 100 m.(n.a.), necesită luarea în considerație a faptului că mișcarea de deplasare se realizează în plan sagital, aspect evidențiat și de specialistul australian Jess Jarver (2007). Această caracteristică
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
strict spre înainte, nu spre exterior sau interior; 2. Înaintarea este dată de acțiunea de extindere completă a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. Echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. Eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. Eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin „pășire” este o alergare denumită și sugestiv „alergare la înălțime”, sau alergare înaltă. Se caracterizează prin ușurință și continuitate, lucru amplu al brațului cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin „pășire” este o alergare denumită și sugestiv „alergare la înălțime”, sau alergare înaltă. Se caracterizează prin ușurință și continuitate, lucru amplu al brațului cu cotul îndoit la 90°, atingerea/atacarea solului printr-o „acțiune asemănătoare cu lovitura unei gheare” favorizată de o ridicare sus
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin „pășire” este o alergare denumită și sugestiv „alergare la înălțime”, sau alergare înaltă. Se caracterizează prin ușurință și continuitate, lucru amplu al brațului cu cotul îndoit la 90°, atingerea/atacarea solului printr-o „acțiune asemănătoare cu lovitura unei gheare” favorizată de o ridicare sus a genunchiului aproape de orizontală
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin „pășire” este o alergare denumită și sugestiv „alergare la înălțime”, sau alergare înaltă. Se caracterizează prin ușurință și continuitate, lucru amplu al brațului cu cotul îndoit la 90°, atingerea/atacarea solului printr-o „acțiune asemănătoare cu lovitura unei gheare” favorizată de o ridicare sus a genunchiului aproape de orizontală. Varianta cu „săltare” se
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
masă și în acest caz frânare este mai mare. Durata perioadei de contact cu solul în atingerea vitezei maxime este foarte scurtă, de aproximativ 0,1 s, fapt ce necesită o pregătire a realizării sprijinului înainte de contactul cu pista de alergare. Luarea contactului cu solul pe partea anterioară a labei piciorului reprezintă modalitatea cea mai eficientă, fapt constatat în urma realizării unor studii prin filmare cu viteză mare de 200 cadre pe secundă. K. Erdman, 1984, analizând rezultatele a evidențiat faptul că
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
scurtarea perioadei de sprijin și drept urmare creșterea vitezei de deplasare, după cum luarea contactului cu solul pe călcâi ar avea drept efect mărirea perioadei de sprijin, prelungind astfel timpul de contact și reducând viteza (n.a.). Perioada de sprijin, ca fază a alergării de viteză a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986) citat de W. Vonstei, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de frânare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
adecvate în direcția de deplasare, atunci când se menține echilibrul postural, când forțele de frânare sunt reduse și cele de propulsie sunt ridicate. Specialiștii Urtebize, F., Seagrave, L (1996), citați de Gevat C. (2002) clarifică câteva aspecte ale tehnicii pasului de alergare cu viteză maximă, pe pista sintetică. Astfel la deplasarea pe orizontală de-a lungul pistei acționează două forțe, una orizontală care asigură înaintarea și alta verticală care ridică și coboară CMC. În cazul sprinterului de elită, conform autorilor citați, timpul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ridică și coboară CMC. În cazul sprinterului de elită, conform autorilor citați, timpul de zbor e este mai lung decât timpul de contact, spre deosebire de copii la care raportul este invers. Autoarea citată a reținut explicația conform căreia în timpul alergării cu viteză maximă intervine o decelerare pe orizontală prin modificarea poziției centrului de greutate la aterizare, pe fiecare picior. Viteza pierdută se recâștigă printr-o acțiune de retragere a umerilor si de propulsare a trunchiului spre înainte. În acest mod
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
forța tendoanelor poplitee și a mușchilor fesieri, iar noua forță orizontală produsă va deplasa centrul de greutate înapoi și readuce viteza la nivelul avut înaintea contactului cu pista. Această capacitate de reaccelerare presupune o instruire adecvată în planul tehnicii de alergare. O problemă care vizează pregătirea tehnică a viitorilor sprinteri este îmbunătățirea nivelului de viteză. Jess Jarver, notează că „cea mai indicată vârstă la care se poate dezvolta viteza picioarelor este între 7 și 11 ani”. Până ce „copii vor împlinii 13-14
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
vârstă la care se poate dezvolta viteza picioarelor este între 7 și 11 ani”. Până ce „copii vor împlinii 13-14 ani trebuie elaborate și stabilite tiparele după care ei aleargă”, iar după această vârstă „practic este imposibilă îmbunătățirea frecvenței pașilor de alergare, iar progresele viitoare depind, în primul rând de îmbunătățirea forței”, și a lungimii pașilor. Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
elaborate și stabilite tiparele după care ei aleargă”, iar după această vârstă „practic este imposibilă îmbunătățirea frecvenței pașilor de alergare, iar progresele viitoare depind, în primul rând de îmbunătățirea forței”, și a lungimii pașilor. Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte. Nu s-a evidențiat de-a lungul timpului un tip ideal de constituție corporală privind alergătorii de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
tehnica perfectă de execuție și nonșalanța cu care au fost câștigate cele două curse. Un nou record mondial - când...?. Probabil cât de curând sau poate mult mai târziu. 2.3. LUNGIMEA ȘI FRECVENłA PAȘILOR, CA FACTOR AL MODELULUI RITMIC AL ALERGĂRII DE VITEZĂ Viteza de deplasare a unui alergător depinde direct de ameliorarea vitezei de accelerare. Dar dintre factorii care condiționează această formă de manifestare a vitezei, conform Ardelean T. (1991), unul are o importanță majoră și anume - „raportul optim între
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sunt crescute”, cert este că între cele două variabile trebuie să existe un raport ideal. Inexistența, sau dereglarea acestui raport are influențe negative asupra manifestării vitezei de deplasare. Pentru obținerea unui rezultat de valoare, între lungimea și frecvența pașilor de alergare trebuie să se stabilească un raport optim. Modificarea oricărei din cele două variabile poate avea repercusiuni negative asupra nivelului vitezei de deplasare. Conform lui R., Manno, (2005) citat de M., Young, 2007, cei mai „rapizi sprinteri au tendința spre lungimi
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
contact al piciorului cu solul. Eficiența crescută se obține, deci, atunci când forța de impulsie este mare iar timpul de contactul al piciorului cu solul este mic, iar pendularea lungă. Marii alergători de viteză, după cum s-a precizat deja, dezvoltă în timpul alergării forțe ce măresc faza de zbor și scad faza de impulsie, ceea ce asigură o mărire a frecvenței și lungimii pașilor. În activitatea practică această problemă nu este una simplă, deoarece mărirea frecvenței duce la scăderea amplitudinii și invers. Se mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
M., Rosen K., 1986, citați de Ardelean T. 1991). Această precizare merită, de asemenea, de a fi luată în considerare. Această problemă a constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian Vittori C. a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp”, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de asemenea, de a fi luată în considerare. Această problemă a constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian Vittori C. a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp”, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]