15,743 matches
-
ce face? Nu ei trebuie să-i alunge pe cotropitorii ăștia care deja s-au apucat să exploateze bogățiile țărișoarei noastre dragi? Ehee, păreau ei așa mai contemplativi, dar în creier făceau niște planuri de să le stea în gât americanilor... Mai erau și copiii, fericiți că soldații le dăduseră gumă de mestecat cu care făceau baloane spre disperarea unei doamne învățătoare extrem de rușinată de modul de comportament al micilor bestii care păreau că atâta așteptaseră. Să vină soldații să le
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
vreun copac să se ridice? Sau poate, cine știe, or fi plantat americanii arbori de fier, ca să-i descurajeze pe bieții noștri oameni... Că la cât sunt de fățarnici te poți aștepta la orice de la ei! Referință Bibliografică: AU VENIT AMERICANII / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
și jurnalist talentat ci și un româno-american, un moț și ardelean foarte patriot, care crede în destinul istoric al românilor din creasta Carpaților, încinși cu brâul milenar al Dunării și binecuvântați cu sărutul tainic al Mării Negre. (MARIAN PETRUȚA, Președinte North American Romanian Press Association, Chicago, Statele Unite ale Americii) COLECȚIA LIRIK ***1. DEBUT EDITORIAL: LEPPA NICOLE (Adjud, Vrancea): LACRIMI DE STELE (versuri, A5 manșetat, 132 pagini) Sub numele unui anonimat, născut din respect pentru poezie și, de ce nu, pentru cititorul modern de
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
ai pornit mai serios, Viscol, ger, multă zăpadă, tare-i greu dar. . . e frumos, Că-mi aduci din nou aminte . . . parcă eri eram copil, Iarnă lungă și troiene, până-n coada lui April . . . Doamne, azi e Bobotează. . . aici, nu sunt sărbători, Americanii - lucrează și-s plătiți de două ori, Dacă vin și în duminici sau rămân peste program, Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am! Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi, După ce-am
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
ai pornit mai serios,Viscol, ger, multă zăpadă, tare-i greu dar. . . e frumos,Că-mi aduci din nou aminte . . . parcă eri eram copil,Iarnă lungă și troiene, până-n coada lui April . . .Doamne, azi e Bobotează. . . aici, nu sunt sărbători,Americanii - lucrează și-s plătiți de două ori,Dacă vin și în duminici sau rămân peste program,Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am!Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi,După ce-am
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
studiile lui Matei Cazacii despre istoria prințului Dracula în Europa Centrală și de răsărit, în secolul al XV-lea (L 'Histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale au XVe siècle), editată la Geneva, în 1988 sau cele ale americanului Frederick Kellogg privind istoriografia română, apărute în California, în 1990*. O asemenea perseverență în stabilirea tradiției naționale și o asemenea deschidere a cercetării spre arii transnaționale, mergînd de la lumea rusă și poloneză la Italia și spațiul germanic ar putea produce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
logica politicii antisemite care se confirmă în 1871 și 1872. În iunie 1872, evreii din Izmail sînt atacați de o populație revoltată de profanarea unei biserici de către un evreu. Denunțarea guvernului român de către puterile străine se extinde. În ianuarie 1871, americanii numesc un consul, în persoana lui Benjamin Peixotto, cu misiunea de a-i proteja pe evrei. Bancherul german Bleischröder organizează, cu ajutorul Alianței Israelite Universale, o conferință la Bruxelles pentru ameliorarea sorții coreligionarilor lui din România. La Londra, la Berlin, la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de ani și trebuie considerată ca o proprietate reală: transferabilă, amanetabilă, distinctă de proprietatea solului. Statul percepe taxe. Siguranța adusă de lege stimulează marile companii să se lanseze pe teritoriul românesc. Scenariul se complică. Concurează două grupuri: Standard Oil cu americanii și Disconto-Gesellschaft pentru germani. Ambele grupuri vin cu propuneri de cumpărare de terenuri petrolifere de la stat și cu construcția unei conducte care să conecteze zonele Bacău cu Constanța. Aceste propuneri au loc în timp ce finanțele statului sînt într-o situație catastrofală
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aproape o treime din total. Guvernul lui Carp acceptă propunerea americană în toamna lui 1900 pentru a obține plățile pe care compania se angajează să le verse. Scenariul o ia razna: liberalii îi atacă pe conservatori acuzîndu-i că vînd țara americanilor pentru a găsi rezolvarea unei crize de conjunctură a finanțelor publice. Ei consideră că statul nu a negociat cu interesele private. Formulele lansate de Sturdza se referă direct la americani: "America e a americanilor, Europa a europenilor și România a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
razna: liberalii îi atacă pe conservatori acuzîndu-i că vînd țara americanilor pentru a găsi rezolvarea unei crize de conjunctură a finanțelor publice. Ei consideră că statul nu a negociat cu interesele private. Formulele lansate de Sturdza se referă direct la americani: "America e a americanilor, Europa a europenilor și România a românilor". Pozițiile ar fi fost foarte clare dacă n-ar fi existat, dincolo de apărarea intereselor naționale, alte angajamente luate de liberali. Ei au tratat cu finanțele germane, cu Disconto-Gesellschaft. În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe conservatori acuzîndu-i că vînd țara americanilor pentru a găsi rezolvarea unei crize de conjunctură a finanțelor publice. Ei consideră că statul nu a negociat cu interesele private. Formulele lansate de Sturdza se referă direct la americani: "America e a americanilor, Europa a europenilor și România a românilor". Pozițiile ar fi fost foarte clare dacă n-ar fi existat, dincolo de apărarea intereselor naționale, alte angajamente luate de liberali. Ei au tratat cu finanțele germane, cu Disconto-Gesellschaft. În februarie 1901, guvernul conservator
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luate de liberali. Ei au tratat cu finanțele germane, cu Disconto-Gesellschaft. În februarie 1901, guvernul conservator cade, liberalii sînt chemați la conducerea țării, Sturdza cumulează posturile de Prim-ministru și Ministru de Finanțe. Disconto-Gesellschaft acordă un împrumut de 5% României. Americanii vor reacționa neoficial. Standard Oil investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și alimentează polemica liberali-conservatori. În spatele respingerii americanilor se profilează, din partea naționaliștilor, refuzul determinat de politica de intervenție a Statelor Unite în favoarea evreilor. În spatele avansurilor finanțelor germane se află intervenția personală a regelui. Legislația asupra minelor este completată în 1905 și 1909 în sensul protecției intereselor statului. În termenii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între evoluția cauzei românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
războiul în desfășurare amintirea războiului Marii Națiuni. La Londra, cauza românească primise sprijinul istoricului Seton-Watson prin intermediul săptămînalului The New Europe. CONFRUNTAREA CU O NOUĂ ORDINE EUROPEANĂ Miza diplomatică esențială este poziția Statelor Unite. Trei timpi marchează într-un mod decisiv evoluția americanilor asupra viitorului Austro-Ungariei și deci asupra sorții viitoarei Românii Mari: Wilson apreciază, pe 27 septembrie, că Pacea de la București este nedreaptă și dezonorantă. Pe 19 octombrie, el amendează punctul 10 al principiilor anunțate în ianuarie 1918 și recunoaște că naționalitățile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca participant, atît pe terenul, cît și în cadrul complexelor negocieri de pace. Delegația română la Congresul de pace dispune de un text-cheie care face trimitere la angajamentele Antantei din august 1916, acesta fiind un atu, însă ea este confruntată cu americanii care neagă validitatea acestui tratat, rupt prin semnarea păcii de la București din primăvara lui 1918. Apărătorii cauzei românești au aliați în Quai d'Orsay, pe experții francezi care lucrează în comisiile de pe lîngă congres și în interiorul statului major. Ei vor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
democrației occidentale iluzii purtătoare de neînțelegeri. Tratatul din 1916 obliga România să declare război și să atace Austro-Ungaria, ceea ce s-a și întîmplat. Articolul 4 fixa limitele teritoriilor austro-ungare de anexat, însă acestea sînt repuse în discuție în 1919 de americani și de sîrbi, în ceea ce privește Banatul. Acestea nu mai sînt acceptate de unguri pentru desprinderea Transilvaniei. Se vizează, de asemenea, articolul 5: "România, pe de o parte, și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de altă parte, se angajează să nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de altă parte, se angajează să nu încheie pace separată sau pace generală decît împreună și simultan". Dacă francezii și italienii sînt de acord să subscrie la promisiunile din august 1916, englezii și americanii înțeleg să le stabilească validitatea. Experții conduși de colonelul House supun astfel Conferinței de pace propuneri care privesc trasarea frontierelor prevăzută în august 1916. Românilor li se încredințează regiunile Austro-Ungariei populate de o majoritate românească, dacă Bucureștiul recunoaște dreptul minorităților
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cazul concesionării României a regiunilor populate de o majoritate maghiară, ea va respecta dreptul minorităților. Francezii insistă asupra importanței nodurilor feroviare de la Satu Mare și Oradea, care ar fi convenabil, după ei, să fie lăsate sub control românesc în Transilvania, însă americanii resping un traseu bazat pe criterii economice. Tonul este dat; puține se vor schimba din ianuarie pînă în decembrie 1919. Este clar că americanii nu au nici o datorie în privința României. Ei s-au opus unui angajament militar atît în Ungaria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Oradea, care ar fi convenabil, după ei, să fie lăsate sub control românesc în Transilvania, însă americanii resping un traseu bazat pe criterii economice. Tonul este dat; puține se vor schimba din ianuarie pînă în decembrie 1919. Este clar că americanii nu au nici o datorie în privința României. Ei s-au opus unui angajament militar atît în Ungaria, cît și în Rusia, pentru a zdrobi bolșevismul, convinși că fiecare acțiune directă sau indirectă prin intermediul armatelor vecine și dușmane îi va răsturna pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interesele franceze și naționaliștii români, mergînd pînă la a ataca sprijinul acordat de reprezentantul Franței la București, contele Saint-Aulaire, guvernului român. Delegația română, condusă de Brătianu și Vaida-Voevod, profită de tensiunea și de neînțelegerile dintre cei patru Mari francezul Clemenceau, americanul Wilson, italianul Orlando și englezul Lloyd George din culisele negocierii și de pe terenul operațiunilor, construind un argumentar bine pus la punct. Referințele la dreptul istoric și așezarea în prim-plan a necesităților momentului se conjugă, aducînd mai aproape urgența unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Neuilly, la 27 noiembrie 1919, tratatul de la Trianon cu Ungaria, la 24 iunie 1920. Problema Basarabiei este parțial rezolvată în octombrie 1920... Aceste luni din 1919 și 1920 sînt trăite dramatic: drama războiului româno-ungar și a exacțiunilor comise după mărturiile americanilor de trupele române în înaintarea lor, dramatizare națională și antibolșevică. Războiul a avut loc, fiind acceptat de Brătianu și susținut de Curte. În martie-aprilie 1919, Maria de România mergea la Paris pentru a susține cauza țării sale în fața puterilor străine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a avut loc, fiind acceptat de Brătianu și susținut de Curte. În martie-aprilie 1919, Maria de România mergea la Paris pentru a susține cauza țării sale în fața puterilor străine. Ea îi va întîlni pe colonelul House, Briand, Wilson și pe americanul Hoover, directorul American Relief Administration, care se plîngea de exacțiunile autorităților române de ocupație comise în Ungaria. Guvernul român lansează o campanie de propagandă, creînd în martie 1920 un Buletin de informare, iar dramatizarea antibolșevică beneficiază de susținerea militarilor francezi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu ea". O întreagă frustrare a unei victorii îl conduce pe Brătianu, la 31 mai, să conteste clauzele tratatului cu Austria, să refuze împărțirea Banatului între sîrbi și români înțelegere la care ajunseseră negociatorii -, să se ridice împotriva respingerii de către americani a unirii Basarabiei cu România, atîta vreme cît în Rusia nu se va forma un nou guvern și nu va fi organizat un plebiscit. Omul de stat estimează că el este mai bine plasat decît cei patru Mari pentru că el
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intereselor economice ale țării și ale apărării suveranității naționale. Nimeni nu putea să se plîngă de inexistența voinței de a apăra suveranitatea românească. Chiar și conservatorul Marghiloman se temea, în 1920, de ambițiile imperialismului anglo-saxon, după cum povestește în Memoriile sale: "Americanii se oferă să organizeze și să ne completeze căile ferate în schimbul concesionării acestora pentru douăzeci și cinci de ani; englezii ne fac cadou un cuirasat și ne oferă alte vapoare la preț de fier vechi cu condiția să punem un amiral englez
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]