16,557 matches
-
aceeași remarcă în ceea ce privește importanța configurațiilor de grup. Multiplicarea rețelelor multimedia și efectul de atomizare, cauzat de mulțimile solitare, identificarea cu entități de referință virtuale, schimbătoare sau simbolice, la indivizi nu înseamnă că RS-urile se cristalizează întotdeauna în jurul grupurilor de apartenență localizabile, considerate drept unicii lor purtători și producători. Acest criteriu de teritorializare a reprezentărilor, deși important, neglijează incidența mijloacelor de comunicare în masă, a noutății și actualității pe marginea gîndirii sociale. Generalizarea interacțiunilor la distanță (internet, intranet, multimedia, telefonie mobilă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Predominanța modelului de opinie într-o astfel de lume în mișcare nu înseamnă că ideile care circulă aici nu formează un sistem și nu se stabilizează în structuri ierarhizate și după alte modalități decît cele ale unei aproprieri grupale clasice. Apartenența la o comunitate profesională, de exemplu, nu conferă întotdeauna stabilitate unei reprezentări. Ba cîteodată, tocmai procesul invers are loc, în măsura în care o RS poate structura grupul mai mult decît "relațiile interpersonale sau de afinitate" care există între membrii săi. Cel mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
travail. Les effets culturels de l'organisation, Paris, Presses de la FNSP, 1985). Factorul "vîrstă" sau chiar, cîteodată, statutul sexual par a avea o valoare predictivă sau de diferențiere mai mare în studiile despre practicile politice și sulturale (Ferréol, 1998), decît apartenența sociodemografică sau grupală. Dar, în acest caz, cum să definim o clasă de vîrstă? Dificultatea unui astfel de demers invită la prudență și conduce la tratarea RS drept ansambluri abstracte și formalizate care se realizează în configurații de grup în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și, mai rar, pe planul reprezentărilor devianței sau afirmării "ființei minoritare" (Buschini, Philogène). RS sînt, în primul caz, formalizate în tipuri de discursuri înnoitoare care, în funcție de anumite condiții de receptare (nivel privat sau public de analiză, mesaj adresat grupului de apartenență minoritar sau unui grup exterior) sau de producere (flexibilitatea sau rigiditatea formei de comunicare adoptate, consistența comportamentală etc.), sînt surse ale unor schimbări de atitudini, credințe sau procese cognitive la obiectul țintă al acțiunii de influență (Gaffié, Moscovici, Mugny, Nemeth
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
conformizare. Reluînd același exemplu ca înainte, la începutul apariției sale, SIDA a fost calificată drept "ciuma secolului XX". Psihanaliza, în ancheta lui Moscovici, este comparată cu practici mai curente, precum spovedania creștină sau conversația. Această apropriere este, bineînțeles, legată de apartenența religioasă, culturală, politică, de statutul și de poziția actorilor. Se constituie atunci o mișcare mai vastă de semnificații colective, care se opune mișcării ce conduce la obiectivare." Moscovici, 1976, p. 173 Ancorarea permite elementelor reprezentate să fie transformate în funcție de tipurile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
3, cap. 3). Ancorarea reflectă mai ales, ca în cazul unei traduceri multilingvistice, o diversificare și o modulație a cunoștințelor comune ale unei RS. Nu există astfel nici o contradicție între dimensiunile consensuale ale unei reprezentări și variantele sale, legate de apartenențele sociale, de contextele culturale și de indivizii care o actualizează în mediul lor cotidian. 2. Numeroase utilizări 2.1. Construcția referinței și identității 2.1.1. Sisteme de cunoștințe și categorii În calitate de cunoaștere practică de simț comun, o RS "contribuie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
colectiv și de a le subaprecia pe cele ale altora, pentru a păstra o percepție pozitivă asupra sinelui și a anturajului propriu. Reprezentările sînt în acest caz emanații culturale ale comunității, care consolidează aceste forme de categorizare și sentimentul de apartenență al indivizilor, cîteodată chiar prin conduite de conformism superior de sine (efect descris mai ales de Jean-Paul Codol). Trebuie, de asemenea, amintit faptul că o întreagă tradiție de psihanaliză grupală, din care îi vom cita pe cei mai cunoscuți în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de competiție sau în raporturile pe care o majoritate le întreține cu o minoritate (sexuală, de generație, etnică...). Aici, RS sînt probabil consecutive sau paralele cu practicile discriminante. Ele tind să favorizeze caracterul permanent al diferențelor de statut sau de apartenență socială. Se învecinează cu noțiunile de stereotip, prejudecată sau valoare. Pe un alt plan, această funcție de legitimare a posteriori a conduitelor sau a evenimentelor corespunde cu punerea în funcțiune a unei activități de reducere a gradului de disonanță cognitivă (Festinger
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi mai des prezentă la subiecții cu nevoi mari de cunoaștere (need for cognition, după Cacioppo și Petty) sau care preferă situațiile de incertitudine (Bromberg, op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la stereotipie și a apartenenței automate la un grup. Centrarea pe valorile nu-cleului central al unei reprezentări (norme de grup, consensuale, nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe formă) sau sistematic (favorizînd conținuturile complexe, puternic argumentate) de înțelegere a mesajelor? Ne vom
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
copilului presupun o reprezentare prealabilă sau o referință categorială, socială, interactivă, în același timp exterioară și interioară cuvîntului, o imagine, un semnificat, una sau mai multe cogniții în curs de formare. Categorizarea socială, ritualurile, căutarea de consistență sau de explicații, apartenența la grupuri, conceptele de presupus și de implicit în pragmatică sînt tot atîția factori și forme care structurează RS și prin care acestea din urmă apar. Regulile lingvistice și vorbirea cotidiană facilitează existența unei chintesențe formale, care se revitalizează la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
analiză a influenței reprezentărilor sociale. Dificultatea principală a unei astfel de perspective rezidă mai ales în natura non-lingvistică și pasională a fenomenului studiat. Fascinația sau repulsia, chiar indiferența, cărora le pot da naștere artele pun problema implicării afective, culturale, problema apartenenței statutare, a gusturilor eventuale ale cercetătorului și a modului de construcție a categoriilor de analiză a datelor. De unde și caracterul de neînlocuit al abordărilor monografice pe aceste obiecte de studiu. Dacă ar trebui să caracterizăm "muzicalizarea societății", am percepe o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
celebri (cu profil majoritar masculin) decît fetele (ibid., pp. 117-118). În ceea ce privește imaginea meseriei științifice prototip, se constată că este vorba despre cea de biolog în clasa a șasea și de cercetător și fizician într-a treia. Diferite tendințe apar în funcție de apartenența sexuală: fetele din clasa a treia valorizează profesia medicală; băieții vor să se orienteze spre profilul științific evocînd, în primul rînd, meserii tehnice precum cea de "inginer". La fel, aplicarea unui chestionar SCB remodelat, centrat pe cele două metascheme "atribuire
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
necesitatea de a comunica într-o manieră adaptată, luîndu-se în considerare particularitățile noului obiect (psihanaliza) și "primirea sa rațională" în gîndirea grupului. Finalitate este atunci de a face această teorie compatibilă, transformînd-o și integrînd-o în sistemul de valori care structurează apartenența la instituția de referință, care se expune, de altfel, prin deschiderea sa, mai mult sau mai puțin critică. O asemănare de preocupare între preot și psihanalist se opune totuși unei concepții diferite despre om. Funcția instrumentală (a educa, a propune
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a "instanțelor de sociabilitate" (Rouquette, 1998, p. 92). Extinderea unei culturi a negocierii, a luării cuvîntului în grupuri restrînse, creșterea numărului de indivizi "responsabili de ceva" sau însărcinați cu un serviciu sau o problemă, generalizarea "multiapartenenței [...] la diferite grupări, în afara apartenențelor obiective tradiționale", i-ar conferi propagării statutul de "sistem de comunicare cel mai adecvat" (ibid., p. 93) în scopurile de confirmare, interiorizare și adaptare a unor ansambluri ideale. Acest diagnostic se va completa gîndindu-ne la importanța luată de forma fluidică
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Nu ne putem mulțumi cu o abordare care stabilește existența hărților de idei comune unui ansamblu social. Această viziune consensuală a RS nu corespunde cu spiritul analizei sistemelor de comunicare pe care tocmai le-am rezumat. Viziunile asupra lumii, ideologiile, apartenențele la grupuri, asumarea unui statut și influența poziției într-o ierahie, fără a mai vorbi de variabilele sociodemografice și economice, fac să gîndim RS ca fiind cîmpuri structurate de cogniții modulabile în funcție de contextul lor de actualizare. Studiul RS ale drepturilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
apropiate contextului lor (Montreal, Geneva) sau în țări din lumea a treia (Moscova, New Delhi). Caracterul abstract și general al unei hărți sau, din contra, concret, situațional, complex, de încălcare a drepturilor implică și diferențe de poziționare. Inserția socială sau apartenența națională conduc astfel la modificări importante a acestor informații comune la diverși subiecți. Aceste modulații sînt puse în evidență de analize ale datelor din chestionar. În această perspectivă, construcția realității reprezentate este strîns dependentă de tipurile de tehnici statistice reținute
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aparținînd unui ansamblu colectiv". Femeia, mai dependentă de mediul său, va fi mai des interesată de celălalt grup. Identitatea feminină va rezulta, printre altele, din interacțiunile între membrii intra-grupului, cît și din comunicarea cu actorii masculini, exteriori entității de apartenență. Ceea ce are drept consecință o bipolaritate a opiniilor sociale feminine, contrar celor ale bărbaților, mai unipolare. Femeile sînt astfel mai sensibile la opoziția dintre cele două sexe. Ipoteza omologiei este propusă acolo unde se articulează legăturile între apartenența la un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
entității de apartenență. Ceea ce are drept consecință o bipolaritate a opiniilor sociale feminine, contrar celor ale bărbaților, mai unipolare. Femeile sînt astfel mai sensibile la opoziția dintre cele două sexe. Ipoteza omologiei este propusă acolo unde se articulează legăturile între apartenența la un grup (agregat sau colecție) și caracterizarea unui individ de propriul său gen sexual. Aceste principii teoretice au făcut obiectul mai multor anchete, al unor formalizări și operaționalizări experimentale (Lorenzi-Cioldi, 1988). De exemplu, percepția discriminărilor "bărbați/femei" în relațiile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
toate, în minte bipolaritatea sexuală și ar demonstra un respect de sine mai scăzut comparativ cu subiecții masculini. Aceștia din urmă vor favoriza în mod constant propriul grup, în timp ce femeile vor emite o categorizare mai puțin favorabilă entității lor de apartenență. Grupul dominant are astfel o putere remarcabilă de influențare socială, care explică în mare măsură pozițiile femeilor față de celălalt. Desigur, putem, prin diverse artificii experimentale, să punem subiecții masculini în fața unor stimuli feminini sau în situație de grup agregat. Vom
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Inițial analizat din perspectivă negativă și concretă, androginul este în cele din urmă puternic mitizat. Autorul încearcă să aprofundeze noțiunea de androginie psihologică, care ar fi legată de apariția autonomiei și de ideea de independență individuală față de regulile rolului în apartenența la un grup. Rezultă, pentru acest tip de individ, o mai bună adaptare la sarcini, o dezvoltare mai pragmatică a sinelui, o înțelegere simetrică a raporturilor "bărbați/femei" și o depășire a frontierelor între aceste ansambluri. Definirea personalității androgine a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și o depășire a frontierelor între aceste ansambluri. Definirea personalității androgine a fost, inițial, operată pe baza inventarului rolurilor sexuale (Bem, 1974 și 1979). Prin acest procedeu, se adună autodescrieri ale subiecților, fără referință comparativă explicită la un grup de apartenență masculină, feminină sau de alt tip. Acest test permite diferențierea indivizilor sexuați, a nediferențiaților (care resping atît calitățile masculine, cît și cele feminine) și a androginilor (care asumă și alternează diferite tipuri de roluri). Lorenzi-Cioldi remarcă faptul că, în această
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
des asociate cu conduitele masculine. Această distorsiune reduce valoarea și originalitatea acestei forme de comportament în detrimentul unui echilibru al polilor masculin și feminin. Femeile, mai sensibile la frontierele și relațiile dintre grupuri, au o percepție mai conformistă și culturală a apartenenței intragrupale. Aceasta implică, la ele, o mai mare rigiditate în lectura conduitelor masculine/feminine. Femeile utilizează, mai des, schema de interdependență (colectivul, publicul, modelul oriental). Bărbații generează o viziune plurală și nedeterminată, fondată pe aplicarea unei scheme de independență occidentală
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
intragrupale. Aceasta implică, la ele, o mai mare rigiditate în lectura conduitelor masculine/feminine. Femeile utilizează, mai des, schema de interdependență (colectivul, publicul, modelul oriental). Bărbații generează o viziune plurală și nedeterminată, fondată pe aplicarea unei scheme de independență occidentală. Apartenența grupală este totuși departe de a fi exclusivă, conform unei definiții prototipice a unui ansamblu social. Un prototip este o figură centrală (gospodina) în jurul căreia variază formele de includere mai mult sau mai puțin periferice ale elementelor (gospodina salariată, femeia
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a unui ansamblu social. Un prototip este o figură centrală (gospodina) în jurul căreia variază formele de includere mai mult sau mai puțin periferice ale elementelor (gospodina salariată, femeia divorțată salariată...) unui grup. Bărbații și femeile, limitați în interiorul entităților lor de apartenență cu frontiere vagi, sînt mai mult sau mai puțin apropiați de un prototip. Ne centrăm, în acest caz, pe varietatea reprezentărilor mai mult decît pe percepție monolitică și unipolară a schemei de gen. Astfel se evită închiderea indivizilor în forme
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe atitudini efectiv corespondente. Același context explică și alte comportamente, provenind fie de la bărbați, fie de la femei care suferă alte tipuri de disimetrii. În raporturile profesionale, femeile și bărbații dominați pot fi conduși la o cunoaștere de sine axată pe apartenența la grupul celor de același fel și o viziune a șefilor centrată pe ideea de personalizare. Mai mult, pot tinde să accepte și să integreze percepția despre ei înșiși pe care dominanții le-o transmit. În cazul "intuiției feminine", vom
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]