73,900 matches
-
din Codul de procedură civilă, în sensul că unele instanțe au soluționat litigiile verificând doar condițiile formale ce privesc conținutul hotărârii arbitrale, iar alte instanțe au efectuat veritabile verificări de fond. ... 15. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în privința condițiilor ce trebuie verificate de instanța de judecată în temeiul art. 603 din Codul de procedură civilă, acestea se referă doar la cele reglementate de alin. (1) al aceluiași articol, și anume condițiile formale ce privesc conținutul
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
Sentința nr. 498/2020 din 13 iulie 2020 a Tribunalului Suceava; ... – Sentința nr. 1.187/2021 din 15 iunie 2021 a Tribunalului Suceava; ... – Decizia nr. 1.245/2021 din 7 septembrie 2021 a Tribunalului București. ... ... 18. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că instanța de judecată trebuie să verifice și condițiile de fond necesare pentru transmiterea prin vânzare a dreptului de proprietate, respectiv dovada calității de proprietar, întinderea cotelor-părți, încasarea prețului etc., deci trebuie să analizeze condițiile de fond ale vânzării. ... 19
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
acțiunea în anulare și cererea formulată în condițiile art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă împotriva hotărârilor arbitrale prin care se realizează transferul dreptului de proprietate și/sau constituirea altui drept real asupra unui imobil. ... 24. Astfel, s-a apreciat că aspectele care fac obiectul verificărilor în cadrul acțiunii în anulare nu pot fi analizate în cadrul procedurii reglementate de art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 25. În acest sens s-a arătat că art. 603 alin.
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare. ... ... VI. Opinia Colegiului de conducere al Curții de Apel Suceava 32. Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava a apreciat că instanța învestită cu o cerere de validare a hotărârii arbitrale, în cazurile prevăzute de art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă, este abilitată să verifice atât condițiile de formă ale hotărârii arbitrale, cât și pe cele de
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
hotărârii arbitrale, cât și pe cele de fond cu privire la transferul dreptului de proprietate și/sau constituirea altui drept real imobiliar. ... ... VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Procurorul general a apreciat că a doua orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii. ... 34. În argumentarea opiniei sale a menționat că formularea generală a art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă justifică verificarea, în procedura de validare a hotărârii
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
înscriu în cartea funciară, similar cazului în care este sesizată pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare, realizându-se astfel o stabilitate a circuitului civil în dinamica lui. ... 40. În acest context s-a apreciat că trebuie verificate condițiile prevăzute de art. 1.179 din Codul civil chiar dacă în succesiunea diferitelor elemente ce compun situația juridică se interpune și o hotărâre arbitrală prin care s-a tranșat litigiul, instanța de judecată urmând a analiza condițiile
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
măsura pe care o dispune corespunde parametrilor specifici de legalitate, pentru a evita situațiile în care actul de transmitere sau constituire a dreptului real imobiliar nu ar întruni condițiile prevăzute de lege ad validitatem. ... ... VIII. Opinia judecătorilor-raportori 46. Judecătorii-raportori au apreciat că recursul în interesul legii este admisibil și că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sintagma „după verificarea (...) respectării condițiilor“ vizează verificarea condițiilor formale ale hotărârii arbitrale, iar nu a
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
alegerea președinților celor două Camere cu cele expuse de Curtea Constituțională în Decizia nr. 46 din 17 mai 1994, conform cărora „revocarea reprezintă o modalitate simetrică cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent“, Biroul permanent al Senatului apreciază că „cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a-și stabili, în virtutea autonomiei parlamentare, un set de reguli pe baza cărora parlamentarii, în exercitarea mandatului reprezentativ, se pot organiza în grupuri parlamentare, iar în temeiul configurației politice și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
operantă. Sistemul legislativ este astfel conceput încât, aplicând principiul ierarhiei actelor normative și parcurgând drumul de la norma specială la cea generală, să identifice norma juridică aplicabilă unei situații ce, aparent, nu își găsește reglementare juridică“, Biroul permanent al Senatului apreciază că, întrucât Constituția nu stabilește motivele și condițiile în care membrii birourilor permanente, inclusiv președinții acestora, pot fi revocați, „rezultă că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a lăsa la latitudinea fiecărei Camere reglementarea motivelor și a condițiilor în
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
805/2012)“. Prin urmare, motivele invocate de autorii sesizării sunt neîntemeiate și trebuie respinse. ... 25. Cu privire la presupusa încălcare a principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, prevăzut la art. 64 alin. (5) din Constituție, Biroul permanent al Senatului apreciază că nici aceste critici de neconstituționalitate nu sunt întemeiate, având în vedere jurisprudența evolutivă a Curții Constituționale. În Decizia nr. 25 din 22 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a precizat în mod expres faptul că „prin Decizia nr. 805 din 27
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
modificate. Aceste exigențe constituționale nu au fost respectate la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019, aspect confirmat prin Avizul Consiliului Legislativ. Se invocă și Avizul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul nr. 46A din 25 martie 2019, care apreciază că este necesară detalierea situației extraordinare în privința intervențiilor legislative referitoare la Legea nr. 38/2003, inclusiv din perspectiva riscurilor, a eventualelor consecințe negative care s-ar produce în cazul neadoptării măsurilor propuse în proiect, a impactului negativ asupra bugetului de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
anulat procesele-verbale de constatare și de sancționare a unor contravenții ca urmare a imposibilității demonstrării de către agentul constatator a caracterului repetitiv al faptei. Se invocă și Punctul de vedere al Ministerului Justiției nr. 2/27.572 din 27 martie 2019, care apreciază necesitatea clarificării și reanalizării proiectului, în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 116, 117 și 120-122 din Constituție. Faptul că nu era nevoie de reglementarea acestei situații în regim de urgență reiese, în opinia autorilor
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
prevederile art. 31 și 32 din Legea nr. 24/2000, deoarece nu a fost respectată obligația de motivare a situației extraordinare în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019. ... 18. În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, instanța apreciază că acesta nu poate fi reținut, deoarece în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 au fost descrise împrejurările care, în opinia Guvernului, au caracter extraordinar și au justificat adoptarea acestui act normativ. Caracterul extraordinar al situației expuse în
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
atribuit faptei, a determinat perpetuarea efectuării transportului public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deține autorizație taxi valabilă sau copie conformă valabilă, și, implicit, a afectat calitatea serviciului de taxi și a determinat creșterea evaziunii fiscale. Instanța apreciază că motivele expuse în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 se circumscriu noțiunii de „situație extraordinară“ în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție. Astfel, creșterea activităților de transport de persoane în regim de taxi cu încălcarea prevederilor
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
existent, mai ales în acele situații în care parcurgerea procedurii obișnuite de legiferare, care presupune o anumită durată în timp, nu ar fi suficientă pentru combaterea fenomenului contravențional și stoparea efectelor negative pe care le produce. În prezenta cauză, instanța apreciază că urgența unei reglementări se raportează și la consecințele pe care le produce creșterea activităților de transport de persoane în regim de taxi cu încălcarea prevederilor legale, respectiv distorsionarea mediului concurențial în care își desfășoară activitatea operatorii care sunt autorizați
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
În acest context, insuficiența cadrului normativ în forma anterioară adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 este dovedită de însăși creșterea fenomenului de încălcare a normelor din domeniul transportului de persoane în regim de taxi, motiv pentru care instanța apreciază că modificarea art. 55 pct. 3 lit. h) din Legea nr. 38/2003 în sensul eliminării sintagmei „în mod repetat“ este de natură a întări caracterul represiv al normei de sancționare, cu consecințe asupra eficienței preventive a acestei norme și a
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
lit. h) din Legea nr. 38/2003 în sensul eliminării sintagmei „în mod repetat“ este de natură a întări caracterul represiv al normei de sancționare, cu consecințe asupra eficienței preventive a acestei norme și a combaterii acestui fenomen. Prin urmare, instanța apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2019 a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, excepția de neconstituționalitate fiind neîntemeiată. ... 20. Referitor la excepția de neconstituționalitate a art. 58^1 din Legea nr. 38/2003, instanța reține
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
unui autoturism utilizat pentru efectuarea de transport public de persoane cu nerespectarea dispozițiilor legale, sancțiune aplicabilă indiferent dacă persoana care a efectuat activitatea de transport și căreia i se aplică sancțiunea principală este sau nu aceeași cu proprietarul autoturismului. Instanța apreciază că sancțiunea suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului respectiv pentru o perioadă de 6 luni reprezintă în fapt o restrângere a dreptului de proprietate asupra autoturismului în ceea ce privește prerogativa folosinței și prerogativa dispoziției. Instanța consideră că susținerile petentului
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
ce privește despăgubirea, iar cel căruia îi aparțin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce privește măsura confiscării. Deși art. 31 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 face referire la persoana căreia îi aparțin bunurile confiscate, instanța apreciază că acest text poate fi aplicat prin analogie și în ipoteza reglementată de art. 58^1 din Legea nr. 38/2003, având în vedere că atât confiscarea, cât și suspendarea dreptului de a utiliza un bun constituie restrângeri ale prerogativelor dreptului de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
vedere că atât confiscarea, cât și suspendarea dreptului de a utiliza un bun constituie restrângeri ale prerogativelor dreptului de proprietate pe care le suportă proprietarul bunului în cazul în care nu are și calitatea de contravenient. Din acest motiv, instanța apreciază că simpla omisiune a legiuitorului de a reglementa în mod expres o cale de atac specifică, pusă la dispoziția proprietarului autoturismului al cărui drept de utilizare este suspendat, nu constituie un motiv de neconstituționalitate a art. 58^1 din Legea nr.
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
deduce existența dreptului proprietarului de a formula plângere contravențională împotriva acestei sancțiuni complementare. ... 21. Prin raportare la art. 44 din Constituție și la art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța apreciază că prevederile art. 58^1 din Legea nr. 38/2003 sunt constituționale numai în măsura în care sancțiunea se aplică proprietarului care, deși nu are calitatea de contravenient, a cunoscut faptul că autoturismul său este utilizat pentru efectuarea de activități de transport
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
acea hotărâre care nu mai poate fi atacată cu recurs, întrucât fie această cale de atac nu este prevăzută de lege, fie termenul pentru exercitarea căii de atac a apelului sau a recursului a expirat. ... 15. Aplicând acest raționament și apreciind că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a început să curgă la momentul pronunțării soluției din recurs, respectiv 23 ianuarie 2018, când prin Decizia civilă nr. 3/2018 Tribunalul Timiș a respins recursul ca perimat, raportat la
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
din recurs, respectiv 23 ianuarie 2018, când prin Decizia civilă nr. 3/2018 Tribunalul Timiș a respins recursul ca perimat, raportat la această dată și la momentul înregistrării cererii de executare silită de către intimată, respectiv 22 aprilie 2019, instanța a apreciat că dreptul intimatei de a obține executarea silită a debitorului nu era prescris. ... 16. Împotriva Încheierii civile nr. 2.020/2021 din 22 iunie 2021 a declarat apel A, solicitând admiterea acestuia și schimbarea hotărârii apelate, iar pe fond, admiterea contestației la
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
ale Deciziei nr. 8 din 27 aprilie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, s-a apreciat ca fiind îndeplinită în cauză cerința noutății chestiunii de drept invocate, problemă care a primit interpretări diferite din partea instanțelor de judecată și este susceptibilă a crea în continuare controverse, după cum reiese din jurisprudența invocată de părțile litigante. ... 27
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
în vedere că Tribunalul Timiș urmează să se pronunțe în ultimă instanță într-un număr semnificativ de astfel de cauze și dată fiind dificultatea problemei de drept supuse interpretării reflectată de divergențele de jurisprudență întâlnite până în prezent, s-a apreciat necesară activarea mecanismului de control a priori instituit de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, cu scopul de a se preîntâmpina apariția unei practici neunitare în apel. ... ... V. Punctul de vedere al completurilor de judecată 37. S-
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]