6,861 matches
-
și aderentă la Pactul Tripartit, urmărind scopuri imperialiste în bazinul carpatic”. Pentru realizarea lucrărilor documentare au fost cooptați Marele Stat Major, Ministerul Afacerilor Străine, Ministerul Propagandei Naționale, Ministerul Afacerilor Interne (D.P.S., I.G.J., P.P.C.), Ministerul Culturii Naționale, Institutul Statistic, Comisariatul Refugiaților Ardeleni și S.S.I. Fiecare din aceste instituții a primit în responsabilitate unul sau mai multe puncte, împreună cu metodologia aferentă, iar rezultatul trebuia concretizat în elaborarea unor lucrări sintetice sumare și altele parțiale, dar ample, axate pe probleme concrete. S.C.I. s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Kitzenmarktstr. nr. 11. 171. Seiler Marianne, fiica lui Tehiss Mihail și Anna, născută la data de 22 decembrie 1949 în localitatea Criș, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg 8900, Kitzenmarktstr. nr. 11. 172. Heim Ecaterina, fiica lui Ardelean Alexandru și Terezia, născută la data de 21 decembrie 1934 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Suedia, Katrineholm, str. Nyhemsgatan nr. 40. 173. Heim Gheorghe, fiul lui Paul și Irina, născut la data de 29 martie 1932
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
Victor Hrebenciuc - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 3. Adriean Videanu - deputat, Partidul Democrat. 4. Titu Nicolae Gheorghiof - deputat, Partidul Național Liberal. 5. Ștefan Nagy - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. 6. Ilie Neacșu - deputat, Partidul România Mare. 7. Ioan Ardelean - senator, Partidul Unității Naționale Române. Anexă 36 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ CIPRU (10 persoane) Președinte: Radu Mircea Berceanu - deputat, Partidul Democrat. Vicepreședinte: Haralambie Cotarcea - senator, Partidul România Mare. Secretar: Karoly Kerekes - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. Membri: 1
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Democrației Sociale din România. 5. Eugen Matis - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. 6. Toma Nastase - deputat, Partidul România Mare. 7. Vasile Dobrescu - senator, Partidul Unității Naționale Române. Anexă 47 GRUPUL DE PRIETENIE CU STATELE UNITE MEXICANE (10 persoane) Președinte: Ioan Ardelean - senator, Partidul Unității Naționale Române. Vicepreședinte: Gheorghe Ionescu - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. Secretar: Alexandru Ioan Mortun - senator, Partidul Național Liberal. Membri: 1. Mircea Mihai Munteanu - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 2. Nistor Badiceanu - senator, Partidul Național Țărănesc
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
S.A. Bănățeană" nr. 15/1990 România 12**).Cluj-Napoca, C.F. 1.004, Consiliul Sediul Magazine, Decretul Solicitant: Piața Unirii nr. topo 380 Local al Societății locuințe, nr. 218/1960; comunitatea nr. 11, Municipiului Muzeului sediul Decizia maghiară din județul Cluj Cluj-Napoca Ardelean Asociației Ministerului România Mondiale a Justiției Românilor nr. 86.311/1949 Liberi 13. Alba Iulia, C.F. 559, Academia Biblioteca Biblioteca, Pe baza cererii Solicitant: Str. Unirii nr. topo Română "Batthyaneum" arhivă consiliului comunitatea nr. 1-3, 1.973/1 Muzeul și
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 7 iulie 1998(*actualizată*) privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121238_a_122567]
-
născută la 15 martie 1969 în localitatea Borsec, județul Harghita, județul Harghita, România, fiica lui Kolumban Gaspar și Lukacs Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 57391 Tranas, Loverhult, cu ultimul domiciliu din România, Miercurea Ciuc, str. Florilor nr. 52 Harghita. 25. Ardelean Andrei, născut la 13 septembrie 1957 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Andrei și Maria Lucia, cu domiciliul actual în Austria, 1010 Viena, Krugerstr. 3/1, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Bobului nr. 3, bl. 17, ap.
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
septembrie 1957 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Andrei și Maria Lucia, cu domiciliul actual în Austria, 1010 Viena, Krugerstr. 3/1, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Bobului nr. 3, bl. 17, ap. 7, județul Brașov. 26. Ardelean Tatiana, născută la 29 iunie 1961 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Gogiu Panaite și Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 1010, Viena, Krugerstr. 3/1, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Bobului nr. 3, bl. 17 ap.
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
mai 1959 în localitatea Urlueni, județul Argeș, România, fiul lui Ion și Constantina, cu domiciliul actual în Suedia, 16221 Vallingby, Vittangigatan 37, cu ultimul domiciliu din România, București, Calea Rahovei nr. 355, bl. 16, sc. 2, ap. 127, sectorul 5. 150. Ardelean Felician Dănuț, născut la 24 februarie 1968 în localitatea Cărei, județul Satu Mare, România, fiul lui Ardelean Mircea și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems, Weinzierlstr. 118/8/4, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. Transilvaniei, bl. 6
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
în Suedia, 16221 Vallingby, Vittangigatan 37, cu ultimul domiciliu din România, București, Calea Rahovei nr. 355, bl. 16, sc. 2, ap. 127, sectorul 5. 150. Ardelean Felician Dănuț, născut la 24 februarie 1968 în localitatea Cărei, județul Satu Mare, România, fiul lui Ardelean Mircea și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems, Weinzierlstr. 118/8/4, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. Transilvaniei, bl. 6 A/27, județul Maramureș. 151. Ardelean Daniela Viorica, născută la 25 noiembrie 1971 în Albă Iulia
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
februarie 1968 în localitatea Cărei, județul Satu Mare, România, fiul lui Ardelean Mircea și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems, Weinzierlstr. 118/8/4, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. Transilvaniei, bl. 6 A/27, județul Maramureș. 151. Ardelean Daniela Viorica, născută la 25 noiembrie 1971 în Albă Iulia, județul Albă, Românie, fiica lui Poenaru Ioan și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Weinzierlstr. 118/8/4, cu ultimul domiciliu din România, Albă Iulia, str. 1 Decembrie
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
în localitatea Vulpeni, județul Olt România, fiica lui Tănăsescu Ion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 29435 Solvesborg, Ronnevagen 6 D, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sovata, str. M. Eminescu, bl. N 1, ap. 5, județul Mureș. 180. Ardelean Florina Ribana, născută la 6 iulie 1972 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Barbu Florian și Emilia, cu domiciliul actual în Suedia, 57019 Paulistrom, Cylinderv. 5, cu ultimul domiciliu din România,Arad, str. Abrud nr. 96, bl. 128, ap.
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
în localitatea Herneacova, județul Timiș, România, fiica lui Szaszka Iosif și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 86165 Augsburg, Euler Chelpinstr. 29 B, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Tibiscum nr. 13, sc. B, ap. 6, județul Timiș. 86. Ardelean Floare, născută la 22 aprilie 1952 în localitatea Șerghiș, județul Bihor, România, fiica lui Cozma Dumitru și Catița, cu domiciliul actual în Suedia, 42439 Angered, Goteborg, Kanelg. 54, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, aleea Salca nr. 1, ap. 17
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Friedmanngasse 38-40, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Făgăraș, Str. Școlii, bl. 34, sc. A, ap. 3, județul Brașov. 628. Stoffel Cristina, născută la 22 septembrie 1972 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ardelean Gheorghe și Irina, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg Linne 6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cărpiniș nr. 1.951, județul Timiș. 629. Scherer Elisabeta, născută la 23 martie 1948 în localitatea Sântionlunca, județul Covasna, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Ardelean Viorel - Biro Martin - Boros Lajos - Catangiu Maria - Ciortan Constantin - Cojocaru Ștefan - Gergely Balazs - Gergely Laszlo - Ionică Marian Stelian - Jakocs Sandor - Mincu Mihail - Peter Jozsef - Sterie Elisabeta - Szabo Sandor. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați
DECRET nr. 311 din 9 iulie 1997 privind aprobarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118463_a_119792]
-
Wuppertal, Alter Markt 7. 115. Mogâldea Vasile, apatrid, născut la 24 iunie 1957 în București, România, fiul lui Ion și Ana, cu domiciliul actual în București, str. Luică nr. 35, bl. 41 A, sc. 1, ap. 5, sectorul 4. 116. Ardelean Alexandru Gheorghe, cetățean german, născut la 20 august 1948 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Ioan și Irenke, cu domiciliul actual în Germania, 89079 Ulm, Ensostr. 32. 117. Seppey Bianca Ioana, cetățean elvețian, născută la 23 februarie 1963 în
HOTĂRÂRE nr. 339 din 8 iulie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118547_a_119876]
-
Michael și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 72250 Freudenstadt, Bohringerweg 61, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș, Str. Stadionului nr. 97, județul Sibiu. 35. Morgen Karin Orania, născută la 3 februarie 1970 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Ardelean Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 57482 Wendel, Koblenzerstr. 103, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Octombrie Roșu nr. 1, județul Sibiu. 36. Schuller Martin, născut la 2 mai 1932 în localitatea Metiș, județul Sibiu, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 369 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118612_a_119941]
-
Ion Predescu, Nicolae Văcăroiu, Victor Apostolache, Doru Gaița, Marcu Burtea, Doru Laurian Badulescu, Octav Cozmăncă, Viorel Ștefan, Rodica Stănoiu, Virgil Popescu, Octavian Opriș, Doru-Ioan Taracila, Petre Ninosu, Virgil Popa, Marin Stelian, Ion Solcanu, Vasile Dobrescu, Costică Ciurtin, Augustin Crecan, Ioan Ardelean, Dan Mircea Popescu, Dumitru Badea, Florea Preda, Nicolae Patru, Haralambie Cotarcea, Ion Mizina, Constantin Sava, Ilie Aurel Constantin, Gheorghe Bunduc, Mihai Matetovici și Corneliu Vadim Tudor, asupra neconstituționalității procedurii de adoptare în Senat a Legii pentru modificarea și completarea Legii
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
la 17 februarie 1974 în localitatea Lipova, județul Arad, România, fiica lui Lukhaup Ioan Petru și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 93057 Regensburg, Berlinerstr. 22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lipova, str. Hașdeu nr. 56, județul Arad. 16. Ardelean Petrișor Dorinel, născut la 23 martie 1969 în localitatea Cermei, județul Arad, România, fiul lui Aurel și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, 45355 Essen, Bocholderstr. 81, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Molidului nr. 9H, județul Arad. 17
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
domiciliul actual în Germania, 95445 Bayreuth, H.v. Fallerslebenstr. 22, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Al. Petofi nr. 19, ap. 2, județul Brașov. 680. Gaus Nicoleta, născută la 12 decembrie 1 968 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Ardelean Livius Petru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wr. Neustadt, Spenglerweg 1/209, cu ultimul domiciliu din România, Arad, calea Aurel Vlaicu, bl. X 25, ap. 35, județul Arad. 681. Horvath Anna Maria, născută la 19 martie 1944
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu ni se pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române - toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a naționalismului. Cartea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este că au multe în comun cu limba latină" (p. 135). Ideea latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a exprimat fără echivoc în Létopisețul țărâi Moldovei (1955) [1642-1647?] originea latină comună a tuturor românilor într-o propoziție ce avea să ajungă sacrosanctă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că "toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]