7,924 matches
-
dar și cu destule accente de natura temperamentală care dau un farmec dinamic lecturii. Iau ca sprijin al acestor constatări chiar primul articol, pe care autorul îl recuperează, cu un anumit orgoliu, din anii studenției: Portrete eminesciene. Preluarea lui este argumentată printr-un fel de prioritate personală asupra unor imagini fetișizate de istoria literară, precum cele ale lui Maiorescu, Slavici și Caragiale despre Eminescu. Impunerea statutului rigid al poetului abstras din contingent și trăind exclusiv în lumea impersonală a ideilor i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin orice mijloace, cultul "celui mai mare scriitor român". "A fost Caragiale român?", (se) întreabă chiar dintr-un titlu autorul acestei incitante cărți. "Grecul", susține cu destule probe noul exeget, era de origine macedoromână (aromân), în descendență "arvanită". Șerban Cioculescu argumentează că în familia Caragiale n-a existat o perioadă de bilingvism greco-român, încât dramaturgul nu știa grecește, în schimb știa cel mai bine dintre scriitorii noștri limba română. Venea din "adâncuri etnice", o vechime pe care și-o afirma cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
discreditării marelui scriitor este lipsită de logică. Cititorul poate afla amănunte mergând direct la sursă. Opusă întrebării din capitolul citat, este titlul celui de-al doilea intitulat Naționalismul lui Caragiale. Se face o apropiere dintre Caragiale și Cioran, pe seama antiromânismului, argumentându-se cu exilul celor doi. Susținând naționalismul caragialian, eseistul argumentează ideea cu apartenența scriitorului la limba română și la credința strămoșească. Cât privește opera, autorul eseului se întreabă dacă ea ar fi putut fi creată oriunde în lume și trece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
amănunte mergând direct la sursă. Opusă întrebării din capitolul citat, este titlul celui de-al doilea intitulat Naționalismul lui Caragiale. Se face o apropiere dintre Caragiale și Cioran, pe seama antiromânismului, argumentându-se cu exilul celor doi. Susținând naționalismul caragialian, eseistul argumentează ideea cu apartenența scriitorului la limba română și la credința strămoșească. Cât privește opera, autorul eseului se întreabă dacă ea ar fi putut fi creată oriunde în lume și trece în revistă galeria personajelor și ipotezele avansate de exegeții caragialieni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ci "una interioară interesează". Plecând de aici, autorul vede în marele dramaturg și prozator "una din marile enigme ale culturii românești (p. 37). Interesante sunt demonstrațiile "tehnice" în viziunea teoriilor mai noi despre text, motivele literare devenind ținta unor aprecieri argumentate cu pasaje și titluri mai puțin cunoscute de cititorii obișnuiți, cartea din acest punct de vedere adresându-se exclusiv specialiștilor. Termeni ca "ființa nuomenală treimică", "simetria fenomenală treimică", cele trei tipuri de simetrii "a parității, a contrariilor, a temporalității, ecuația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu, Adrian Păunescu, Victor Crăciun, Edgar Papu, Ion Rotaru, Stelian Gruia, Fănuș Băileșteanu, Virgil Nistru Țigănuș ș.a. Un aspect care ne atrage atenția sunt cele Zece argumente pentru intrarea în "canonul literar", în care autorul monografiei insistă argumentat asupra faptului că specialiștii, cititorii în genere trebuie să-l considere pe poetul basarabean ca făcând parte din adevărata istorie a literaturii române. Desigur, tonul este unul polemic, materialul fiind redactat imediat după trecerea poetului în neființă. Practic, criticul cere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tip de romantism, față de cel întâlnit la Hölderlin sau Eminescu. Poetul basarabean ia și din romantism, și din sămănătorism, și din simbolism, și din postmodernism atâta cât crede că are nevoie să-și înfățișeze poezia solară. De altfel, Th. Codreanu argumentează că Grigore Vieru este un poet al dimineții, al răsăritului de soare, al lacrimii de rouă. Prăbușirea totului vegetal, spune criticul, ar însemna pentru poet o catastrofă cosmică, motiv pentru care în multe din poezii intrăm în zona liturgică: "vegetalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
termenului, Th. Codreanu construiește un discurs tăios, bogat în informație, personalizat printr-o subiectivitate lucidă, departe de orice umbre ale mediocrității agresive. Descoperind la aproape toți contestatarii o deplasare a argumentelor spre boala lui Eminescu (spre "nebunia lui") Th. Codreanu argumentează serios o idee îndrăzneață: dubla sacrificare a lui Eminescu. Cei care caută cu obstinație dovezi pentru discernământ discutabil (ori chiar abolit) își doresc o cheie sigură cu care se poate ajunge la starea de iresponsabil a omului. De aici, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
starea sănătății lui s-a înrăutățit. Altfel, ajutat de fratele, Matei, și de sora, Harieta, într-un mediu natural, ar fi avut toate șansele de supraviețuire normală. Dar un "vid intelectual" în existența lui Eminescu n-a existat, afirmă și argumentează pe larg eminescologul nostru. Și explică, atitudinea divergență a lui Maiorescu, prin o anume "suferință" ontologică provocată de conflictul dintre ambițiile lui nemăsurate și recunoașterea genialității poetului: "Dar dincolo de raționalitatea voinței personale săpa adânc destinul, atât în ființa poetului, cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care le au "antitezele monstruoase" în care ne aflăm prinși ca într-o capcană, întrezărind cu o sinceră satisfacție, în sfârșit, o cale transmodernismul, în care îmi doresc să cred, în măsura în care aceasta își va dovedi eficiența. Pentru a legitima și argumenta noul concept pus în circulație de Paul H. Raz, ca o "a treia percepție a lumii" (Integral Culture), Theodor Codreanu se nutrește din ontologia arheității (M. Eminescu), filosofia lui L. Blaga și cea a lui C. Noica, arhetipologia lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
recunoscut ca atare, istoric literar, prozator, eseist, biofizician, muzicolog, ceea ce îi dă dreptul lui Theodor Codreanu să aprecieze că "opera de ansamblu a lui C.D. Zeletin este poezie în sens multidisciplinar" (p. 239). Este un prilej pentru autorul vasluian să argumenteze transdisciplinaritatea teoretizată de Basarab Nicolescu, apreciind cu dreptate că poezia lui C.D. Zeletin "este risipită peste tot în operă", probând prin tot ce a făcut, indiferent de domeniul de manifestare, "o acută conștiință a zării transdisciplinare a propriei personalități". Deloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
structurilor ritmice în lirica barbiană) și al dogmei înțeleasă în sensul pozitiv de reunire a contrariilor, ca fiind "cea mai înaltă formă de Poezie". Fiecăror acestor aspecte, criticul Theodor Codreanu le rezervă câte un capitol amplu documentat și mai ales argumentat prin metoda transdisciplinarității. Ideile vehiculate în eseul de față reprezintă o viziune originală asupra creației poetice a lui Ion Barbu, cu accente preluate din sistemul epistemologic al lui Gaston Bachelard, din psihanaliza jungiană, filosofie, mituri străvechi, din alchimie și din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cele două producții lirice, ajungând la concluzia că "performanța unică a lui Ion Barbu este că a concentrat vasta panoramă a deșertăciunilor din Memento mori doar în pătratul zilei unui catren, transformând o epopee într-o teoremă lirică". Dar, așa cum argumentează autorul acestui volum, poetul nu s-a lăsat sedus doar de perfecțiunea și bogăția sensurilor versului eminescian, ci și de romanul lui Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche, ale cărui ecouri se regăsesc în imaginea oului dogmatic barbian, dar și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în proximitatea lui Eminescu, cel care proiectase cu aproape jumătate de veac înaintea sa situarea poeziei în trans-logic și trans-lingvistic; nu întâmplător Codreanu îl situează pe Nichita Stănescu în proximitatea lui Barbu, prin aceeași materie translingvistică, prin necuvânt. Iată cum argumentează criticul moldav punctul de vedere: "(...) scrierea originară este translingvistică, iar poezia, ca scriere originară, nu face excepție, însă cei mai mulți o reduc la o artă a cuvântului. Este și marea eroare a poeziei moderne, de care Nichita Stănescu a încercat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mi-a fost mai ușor să adun aici texte deja culese la calculator, în ultimul deceniu, încât valori adunate anterior vor mai trebui să aștepte pentru alte volume, dacă acestea vor trezi interesul unor edituri", spune Theodor Codreanu, încercând să argumenteze cum și-a construit acest, prim volum al valorilor din două veacuri. Temele abordate de Theodor Codreanu în acest op sunt de o mare și variată amplitudine. De la Ermetismul canonic la Logica "integrală", de la Energie și ființă la C. Rădulescu-Motru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ales ce interese servesc. De aceea istoricul American Larry L. Watts, în cartea Ferește-mă, Doamne, de prieteni, carte apărută în versiune românească în 2012, studiată și citată în multe pagini de către autorul cărții Basarabia eminesciană, arătând că istoricul american, argumentează, cu suficiente documente, continuitatea politicii țariste și bolșevice, față de Basarabia, politică atât de puternic atacată, în articolele sale politice de poetul M. Eminescu. Politica țaristă, dar și cea bolșevică a avut la bază, printre altele, spusele lui F. Engels, cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spune oarecum emfatic: este păcat pentru istorie dacă nu izbutește să facă "sinteza"! Aș sublinia că dacă Eminescu a izbutit să "transceandă" ambele ipostaze, Kant și Hegel cum scrie Theodor Codreanu eventualitate ce nu poate fi exclusă, acest fapt trebuie argumentat pe texte, în termeni filosofici. Vrem-nu vrem, filosofia are, la rândul ei, reguli de construcție, încât intuiția unei posibilități nu ajunge și este superfluu să o invocăm. Câtă vreme este vorba de filosofie elaborată! La drept vorbind, pe un plan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care trebuie să fie promptă, adecvată și efectivă", adaugă la Constituție, prin aceasta devenind neconstituțional cît privește specificarea "naționalizării". Cu privire la acest aspect, Curtea Constituțională observa că motivele invocate în punctele de vedere discutate mai înainte nu sînt de natură a argumenta caracterul constituțional al prevederii legale în discuție. Afirmația în sensul căreia "naționalizarea" este situată pe același plan cu exproprierea, ca regim juridic și finalitate, trebuie privită cu serioase rezerve. Dacă naționalizarea și exproprierea au aceeași finalitate și, eventual, efecte juridice
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
comparativ cu nivelul cheltuielilor pe care aceștia le înregistrează utilizînd alte produse și servicii existente în circuitul economic; i) date privind acțiunea conjugata a cererii și ofertei în perspectiva previzibilă pe piața internă și externă, precum și alte elemente care pot argumenta nivelul de preț sau tarif în cadrul negocierilor de stabilire sau de modificare a nivelului existent; ... j) în cazul propunerilor de adaptare a unor prețuri și tarife existente în noile condiții de aprovizionare sau desfacere, la intern sau extern, se vor
HOTĂRÂRE nr. 211 din 26 martie 1991 cu privire la unele măsuri în domeniul preturilor şi tarifelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107739_a_109068]
-
în cauză nu au un comportament care să constituie abuz de poziție dominantă? Secțiunea a 10-a Motivele cererii pentru dispensa 10.1. În conformitate cu art. 5 alin. (2) din lege, prezentați modul concret în care sunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care sunt scontate în cazul derulării acordului pentru care s-a cerut dispensa, cu precizarea domeniului concret în care acestea se vor produce și a efectului în reducerea substanțială și de durată a prețurilor la
REGULAMENT pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 , privind practicile anticoncurentiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116779_a_118108]
-
Motivația pentru obținerea beneficiului încadrării în categoria respectivă de acorduri exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din lege 26. În spiritul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, prezentați modul concret în care șunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care șunt scontate în cazul derulării acordului notificat, cu precizarea domeniului concret în care acestea se vor produce (producție, distribuție, service) și a efectului în reducerea substanțială și de durată a prețurilor la consumatori și
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]
-
Motivația pentru obținerea beneficiului încadrării în categoria respectivă de acorduri exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din lege 25. În spiritul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, prezentați modul concret în care șunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care șunt scontate în cazul derulării acordului notificat, cu precizarea domeniului concret în care acestea se vor produce (producție, distribuție, export etc.) și a efectului în reducerea substanțială și de durată a prețurilor la consumatori
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]
-
Motivația pentru obținerea beneficiului încadrării în categoria respectivă de acorduri exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din lege 28. În spiritul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, prezentați modul concret în care șunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care șunt scontate în cazul derulării acordului notificat, cu precizarea domeniului concret în care acestea se vor produce (producție, distribuție, export etc.) și a efectului în reducerea substanțială și de durată a prețurilor la consumatori
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]
-
Motivația pentru obținerea beneficiului încadrării în categoria respectivă de acorduri exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din lege 27. În spiritul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, prezentați modul concret în care șunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care șunt scontate în cazul derulării acordului notificat, cu precizarea domeniului concret în care acestea se vor produce (producție, distribuție, export etc.) și a efectului în reducerea substanțială și de durată a prețurilor la consumatori
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]
-
Motivația pentru obținerea beneficiului încadrării în categoria respectivă de acorduri exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din lege 27. În spiritul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, prezentați modul concret în care șunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care șunt scontate în cazul derulării acordului notificat, cu precizarea domeniului concret în care acestea se vor produce (producție, distribuție, export etc.) și a efectului în reducerea substanțială și de durată a prețurilor la consumatori
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]