4,701 matches
-
Acesta este situat în orașul vechi pe Ali Münif Caddesi. Construcția a fost începută în anul 1879 de către guvernatorul Ziya Pașa și a fost finalizată de următorul guvernator Abidin Pașa în 1882 ca un simbol de modernizare. Cei doi arhitecți armeni, Krikor Agha Bzdikian și Kasbar Agha Bzdikian au fost responsabili pentru proiectarea sa. Primarul Haci Yunus a avut, de asemnea o contribuție semnificativă la construcție. De atunci, turnul este unul dintre cele mai importante repere ale orașului. Büyük Saat a
Büyük Saat () [Corola-website/Science/336223_a_337552]
-
oficială este bazată cel mai mult pe dialectul "tosk", care se vorbește în sudul Albaniei, iar dialectul "gheg" se vorbește mai mult în nord, în Kosovo și în Macedonia. Singura limbă care se aseamănă cu limba albaneză este româna. Limba armeană (հայերեն, "hayeren") este o limbă indo-europeană vorbită majoritar în Armenia, în Republica Nagorno-Karabah și în regiunea Javakheti din sud-vestul Georgiei, dar și minoritar de diaspora armeană în multe state ale lumii, inclusiv în România. Limba are în total în jur
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
și în Macedonia. Singura limbă care se aseamănă cu limba albaneză este româna. Limba armeană (հայերեն, "hayeren") este o limbă indo-europeană vorbită majoritar în Armenia, în Republica Nagorno-Karabah și în regiunea Javakheti din sud-vestul Georgiei, dar și minoritar de diaspora armeană în multe state ale lumii, inclusiv în România. Limba are în total în jur de șase milioane de vorbitori. Actualmente există două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia și Iran, promovată de Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
Armenia, în Republica Nagorno-Karabah și în regiunea Javakheti din sud-vestul Georgiei, dar și minoritar de diaspora armeană în multe state ale lumii, inclusiv în România. Limba are în total în jur de șase milioane de vorbitori. Actualmente există două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia și Iran, promovată de Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular și gramatică de armeana clasică, dar mai
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
în total în jur de șase milioane de vorbitori. Actualmente există două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia și Iran, promovată de Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular și gramatică de armeana clasică, dar mai îndepărtată ca pronunțare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana clasică în privința pronunțării. Numărul total de vorbitori de limbi baltice nu este mai mare de cinci milioane
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
există două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia și Iran, promovată de Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular și gramatică de armeana clasică, dar mai îndepărtată ca pronunțare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana clasică în privința pronunțării. Numărul total de vorbitori de limbi baltice nu este mai mare de cinci milioane de oameni. Acestea sunt vorbite în zona Mării Baltice - mai ales
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
în Armenia și Iran, promovată de Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular și gramatică de armeana clasică, dar mai îndepărtată ca pronunțare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana clasică în privința pronunțării. Numărul total de vorbitori de limbi baltice nu este mai mare de cinci milioane de oameni. Acestea sunt vorbite în zona Mării Baltice - mai ales în Lituania (lituaniana, samogițiana) și Letonia (letona
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular și gramatică de armeana clasică, dar mai îndepărtată ca pronunțare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana clasică în privința pronunțării. Numărul total de vorbitori de limbi baltice nu este mai mare de cinci milioane de oameni. Acestea sunt vorbite în zona Mării Baltice - mai ales în Lituania (lituaniana, samogițiana) și Letonia (letona, latgaliana), și unele zone limitrofe din
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
ministru de interne și ministru de finanțe și în cele din urmă, în 1917, ca Mare Vizir (funcție echivalentă cu cea de prim-ministru). În calitate de ministru de interne, Talaat Pașa la data de 24 aprilie 1915 arestarea și deportarea intelectualilor armeni din Constantinopol, cei mai mulți dintre ei fiind în cele din urmă uciși, iar pe 30 mai 1915 a solicitat punerea în aplicare a Legii Tehcir (Legea Deportării Temporare); aceste evenimente au reprezentat începutul Genocidului Armean. Talaat este considerat principalul autor al
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
aprilie 1915 arestarea și deportarea intelectualilor armeni din Constantinopol, cei mai mulți dintre ei fiind în cele din urmă uciși, iar pe 30 mai 1915 a solicitat punerea în aplicare a Legii Tehcir (Legea Deportării Temporare); aceste evenimente au reprezentat începutul Genocidului Armean. Talaat este considerat principalul autor al Genocidului. El a fost unul dintre liderii mișcării politice a Junilor Turci și primul Mare Maestru turc al Francmasoneriei, potrivit Marii Loje a Masonilor Liberi și Acceptați din Turcia. În noaptea de 2-3 noiembrie
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
și cu ajutorul lui Ahmed Izzet Pașa, Talaat Pașa și Ismail Enver Pașa (cei doi principali autori ai Genocidului) au părăsit Imperiul Otoman. Talaat a fost asasinat la Berlin în 1921 de către Soghomon Tehlirian (în cadrul Operațiunii Nemesis), unul dintre supraviețuitorii Genocidului Armean. Mehmed Talaat s-a născut în 1874 în orașul Kırcaali din vilayetul Edirne într-o familie de origine pomacă și turcă. Tatăl său provenea dintr-un sat aflat în colțul muntos de sud-est al Bulgariei de astăzi și era un
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
format un grup cunoscut mai târziu ca Cei Trei Pași. Acești bărbați au format triumviratul care a condus guvernul otoman până la sfârșitul Primului Război Mondial în octombrie 1918. Potrivit unor surse diverse, Talaat Pașa a conceput planuri pentru a-i extermina pe armeni încă din 1910. Filologul danez Johannes Østrup a scris în memoriile sale că, în toamna anului 1910, Talaat i-a vorbit deschis despre planurile sale de a-i „extermina” pe armeni. Potrivit lui Østrup, Talaat a declarat: „Dacă voi ajunge vreodată
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
Pașa a conceput planuri pentru a-i extermina pe armeni încă din 1910. Filologul danez Johannes Østrup a scris în memoriile sale că, în toamna anului 1910, Talaat i-a vorbit deschis despre planurile sale de a-i „extermina” pe armeni. Potrivit lui Østrup, Talaat a declarat: „Dacă voi ajunge vreodată la putere în această țară, mă voi folosi de toată puterea mea pentru a-i extermina pe armeni.” În luna noiembrie a acelui an, o decizie de a urma un astfel
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
Talaat i-a vorbit deschis despre planurile sale de a-i „extermina” pe armeni. Potrivit lui Østrup, Talaat a declarat: „Dacă voi ajunge vreodată la putere în această țară, mă voi folosi de toată puterea mea pentru a-i extermina pe armeni.” În luna noiembrie a acelui an, o decizie de a urma un astfel de plan a fost adoptată la Salonic, unde membrii proeminenți ai Comitetului Uniunii și Progresului (CUP) au organizat o conferință secretă. Conferința a concluzionat că ideologia Imperiului
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
sub numele de „triumviratul dictatorial”. Cei Trei Pași au fost responsabili în mare măsură pentru intrarea Imperiului Otoman în Primul Război Mondial. Odată cu începerea Primului Război Mondial, cei Trei Pași au găsit o oportunitate adecvată pentru a începe campania de exterminare a armenilor din Imperiul Otoman. Pe 24 aprilie 1915 Talaat a emis un prin care erau desființate toate organizațiile politice armene care funcționau în cadrul Imperiului Otoman și arestarea armenilor ce făceau parte din ele, justificându-și acțiunea prin existența unor dovezi că
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
Primul Război Mondial. Odată cu începerea Primului Război Mondial, cei Trei Pași au găsit o oportunitate adecvată pentru a începe campania de exterminare a armenilor din Imperiul Otoman. Pe 24 aprilie 1915 Talaat a emis un prin care erau desființate toate organizațiile politice armene care funcționau în cadrul Imperiului Otoman și arestarea armenilor ce făceau parte din ele, justificându-și acțiunea prin existența unor dovezi că organizațiile erau controlate din afara imperiului, incitau la revolte în spatele liniilor otomane și cooperau cu forțele ruse. Acest ordin a
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
Pași au găsit o oportunitate adecvată pentru a începe campania de exterminare a armenilor din Imperiul Otoman. Pe 24 aprilie 1915 Talaat a emis un prin care erau desființate toate organizațiile politice armene care funcționau în cadrul Imperiului Otoman și arestarea armenilor ce făceau parte din ele, justificându-și acțiunea prin existența unor dovezi că organizațiile erau controlate din afara imperiului, incitau la revolte în spatele liniilor otomane și cooperau cu forțele ruse. Acest ordin a dus la arestarea în noaptea de 24/25
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
prin existența unor dovezi că organizațiile erau controlate din afara imperiului, incitau la revolte în spatele liniilor otomane și cooperau cu forțele ruse. Acest ordin a dus la arestarea în noaptea de 24/25 aprilie 1915 a 235-270 de lideri ai comunității armene din Istanbul, inclusiv politicieni, clerici, medici, scriitori, jurnaliști, avocați și profesori, ei fiind uciși ulterior în majoritate. Deși uciderea în masă a civililor armeni începuse în vilayetul Van cu câteva săptămâni mai devreme, aceste arestări în masă în Istanbul sunt
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
dus la arestarea în noaptea de 24/25 aprilie 1915 a 235-270 de lideri ai comunității armene din Istanbul, inclusiv politicieni, clerici, medici, scriitori, jurnaliști, avocați și profesori, ei fiind uciși ulterior în majoritate. Deși uciderea în masă a civililor armeni începuse în vilayetul Van cu câteva săptămâni mai devreme, aceste arestări în masă în Istanbul sunt considerate de către mulți istorici ca începutul Genocidului Armean. Talaat a emis apoi ordinul pentru punerea în aplicare a Legii Tehcir de la 1 iunie 1915
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
jurnaliști, avocați și profesori, ei fiind uciși ulterior în majoritate. Deși uciderea în masă a civililor armeni începuse în vilayetul Van cu câteva săptămâni mai devreme, aceste arestări în masă în Istanbul sunt considerate de către mulți istorici ca începutul Genocidului Armean. Talaat a emis apoi ordinul pentru punerea în aplicare a Legii Tehcir de la 1 iunie 1915 la 8 februarie 1916, ceea ce a permis deportarea în masă a armenilor, principalul vehicul al Genocidului Armean. Deportații nu au beneficiat de nici o asistență
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
în masă în Istanbul sunt considerate de către mulți istorici ca începutul Genocidului Armean. Talaat a emis apoi ordinul pentru punerea în aplicare a Legii Tehcir de la 1 iunie 1915 la 8 februarie 1916, ceea ce a permis deportarea în masă a armenilor, principalul vehicul al Genocidului Armean. Deportații nu au beneficiat de nici o asistență umanitară și nu există nici o dovadă că guvernul otoman ar fi alocat provizii care ar fi fost necesare pentru a susține viața a sute de mii de deportați
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
considerate de către mulți istorici ca începutul Genocidului Armean. Talaat a emis apoi ordinul pentru punerea în aplicare a Legii Tehcir de la 1 iunie 1915 la 8 februarie 1916, ceea ce a permis deportarea în masă a armenilor, principalul vehicul al Genocidului Armean. Deportații nu au beneficiat de nici o asistență umanitară și nu există nici o dovadă că guvernul otoman ar fi alocat provizii care ar fi fost necesare pentru a susține viața a sute de mii de deportați armeni în timpul marșului forțat spre
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
principalul vehicul al Genocidului Armean. Deportații nu au beneficiat de nici o asistență umanitară și nu există nici o dovadă că guvernul otoman ar fi alocat provizii care ar fi fost necesare pentru a susține viața a sute de mii de deportați armeni în timpul marșului forțat spre deșertul Sirian. Între timp, deportații au fost supuși periodic violurilor și masacrelor, acestea fiind de multe ori rezultatul unor ordine directe ale CUP. Talaat, care era operator de telegraf de la o vârstă fragedă, avea instalat un
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
reședința lui Talaat. El a mărturisit: Hasan Tahsin Uzer, guvernator de Erzurum, a mărturisit în mod similar în cursul procesului Mamuretulaziz că unitatea specială Teskilat-ı Mahsusa, aflată sub comanda lui Behaeddin Shakir, a fost mobilizată pentru a-i ucide pe armeni și că această organizație s-a aflat în contact permanent cu Ministerul de Interne. El a explicat: Alte surse indică, de asemenea, că Talaat Pașa ar fi trimis telegrame ce coordonau executarea masacrului. Rafael de Nogales Méndez, un ofițer venezuelean
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
cu reprezentantul Ambasadei Germane, dr. Mordtmann, Talaat i-a declarat că scopul lui este anihilarea creștinilor din Turcia, sub acoperirea Primului Război Mondial: Într-un memoriu trimis la Berlin prin care cerea schimbarea ambasadorului german Paul Wolff Metternich pentru că a intervenit pe seama armenilor, Talaat a reafirmat acest angajament: „Acțiunea trebuie să fie făcută acum pentru că după război va fi prea târziu.” Pe la sfârșitul războiului, ambasadorul german ulterior Johann von Bernstorff a prezentat discuția sa cu Talaat: „Când am continuat să-l bat la
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]