4,796 matches
-
la conventul fraților pentru a-l vizita pe fratele Elia. Acesta stătea în camera unde mănâncă oaspeții, adică străinii, așezat pe un pat cu pernă, și avea în fața sa un foc mare, iar pe cap purta o beretă de tip armean. Nici măcar nu s-a ridicat atunci când guvernatorul a intrat și l-a salutat, așa cum am văzut cu ochii mei. Acest gest a fost considerat de toți o mare bădărănie... (p. 136). 22. Tatăl fratelui Elia era din Castel de’ Britti
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
perete, prin care conversau cu femeile, deși erau laici, incapabili să le asculte spovezile și să le dea sfaturi; ... unii locuiau singuri, adică fără un frate însoțitor, prin aziluri... Am văzut și alții care purtau mereu o barbă lungă precum armenii și grecii. Unii nu foloseau ca cingol o frânghie obișnuită, ci o funie modificată, făcută din fire împletite într-un mod ciudat, și fericit era cel care putea să-și procure una cât mai frumoasă!... Ar dura prea mult să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dar și diferențiat social. Această condiționare ne invita, practic, la o multiplicare spre infinit a tipurilor de viață cotidiană. Astfel, fragmentările ar fi putut opera chiar în interiorul diferitelor criterii de departajare - criteriul etnic, provoca analiza cotidianului la români, evrei sau armeni, criteriul profesional, ar fi atras cotidianul medicilor, al avocaților, al muncitorilor etc. În aceste condiții, am optat să ne plasăm în siajul teoriei formulată de Erving Goffman - „reprezentarea de sine în viața cotidiană” -, cu scopul de a găsi cadrele cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul de cetățenie în orașul Lvov (de acest drept puteau beneficia numai locuitorii de confesiune catolică) și nici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Voievozi (1777) și Sf. Ioan Botezătorul (1815) - marcând extinderea orașului de-a lungul drumului sării; vechea biserică armenească (1808) și biserica Sfinții Împărați (1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din aceste mahalale periferice”. Totuși, explozia urbanistică înregistrată de localitatea Târgu Ocna avea să-și arate limitele în foarte scurt timp. De-a lungul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Mai mult decât atât, modul în care diferitele naționalități au ocupat teritoriul urban ne indică aceeași distribuție a hărților etnice. Cu foarte puține excepții, zona centrală a orașelor din Moldova a purtat amprenta dominației grupurilor minoritare - în special evrei, alături de armeni și greci - cu o palidă prezență a elementului românesc, acesta din urmă rezervându-și restul teritoriului, adică periferia. În zonele centrale, funcția predilect comercială a acestora alături de stereotipia profilului etnic - majoritar evreiesc - au generat realități arhitectonice comune pentru majoritatea orașelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform unei statistici realizată în martie 1920 de Grigori Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice comunitatea armenilor băcăuani era formată din 367 membri, ce trăiau în 63 de case. În marea lor majoritate, aceștia locuiau în zona centrală a orașului, pe străzile Ioniță Sandu Sturdza, Negel, Cristoveanu, Busuioc, general Averescu și, foarte puțini, pe strada Mare. Dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
putem constata o realitate extrem de interesantă: românii (19,17%) și rromii (11,69%) sunt singurele etnii care au un coeficient de absorbție urbană de sub 20%! În rest, toate celelalte etnii au un coeficient de peste 32%, pe primele locuri situându-se armenii, grecii și evreii. Județele moldovenești în care etnicii români au înregistrat cele mai scăzute procente de integrare în mediul urban erau Vaslui - cu 8,52 % (11.104 din 130.270) și Tecuci - cu 10,00 % (14.847 din 148.438
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urban erau Vaslui - cu 8,52 % (11.104 din 130.270) și Tecuci - cu 10,00 % (14.847 din 148.438). Acest clasament al departajării citadine pe etnii se păstrează și la nivel național. Pe primul loc se aflau tot armenii cu un procent de 90,03% (13.995 din 15.544). Ei sunt urmați de greci - 85,45% (22.641 din 26.495), evrei - 68,17% (496.375 din 728.115) și de ruși - 30,59% (125.190 din 409
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
configurație demografică: 19.461 români (62,49% din totalul de 31.138 locuitori), 9.424 evrei (30,26%), 822 unguri (2,63%), 406 germani (1,30%), 246 ruși (0,79%), 210 polonezi (0,67%), 96 rromi (0,30%) și 95 armeni (0,30%). Datele rezultate în urma recenzării după criteriul apartenenței la o anumită religie sau confesiune nu diferă foarte mult față de situația descrisă mai sus: numărul ortodocșilor era de 19.091 (mai mic decât numărul etnicilor români - 19.461), în vreme ce numărul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioada interbelică își are originea tocmai în această etapă a modernizării postfanariote inițiată în deceniile trei și patru ale secolului al XIX-lea. Încă de atunci, mediul urban moldovenesc se profilează a fi un univers etnic relativ complex - români, evrei, armeni, greci -, cu majorități fluctuante, deținute când de evrei, când de români. Focarul generator al orașului Bacău, „pretextul” ce a declanșat mecanismul transformării vechiului centru administrativ în spațiu urban a fost, din punctul nostru de vedere, oborul de vite. Această perspectivă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nord pentru că aici a existat posibilitatea unui dialog continuu cu „sateliții” rurali ai orașului: Șerbănești (N-E) și Mărgineni (N-V). Felul în care diferitele comunități etnice și au repartizat suprafața orașului sugerează perfect profilul socio-economic al membrilor acestora. Pe armeni, de pildă, începutul secolului al XIXlea îi găsește poziționați în partea de Vest a orașului, în imediata apropiere a sediului isprăvniciei. Deloc întâmplător, aici prinde contur o uliță armenească - veritabilă arteră comercială ce deservea, în special, nevoile locuitorilor din satele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
negustorii de rit ortodox, evreii fiind abia la începutul dezvoltării propriilor afaceri. În intervalul mai sus amintit, negustorii din ulița mare, crâșmarii cu debite însemnate, bacalii, blănarii, comercianții de vite, casapii (măcelarii) etc., proveneau în special din rândul românilor și armenilor, între ei existând numeroase legături de rudenie. În general, negustorii români își aduceau marfa de băcănie din Galați, iar cei armeni din Brașov. Singurul magazin cu produse de lux era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
crâșmarii cu debite însemnate, bacalii, blănarii, comercianții de vite, casapii (măcelarii) etc., proveneau în special din rândul românilor și armenilor, între ei existând numeroase legături de rudenie. În general, negustorii români își aduceau marfa de băcănie din Galați, iar cei armeni din Brașov. Singurul magazin cu produse de lux era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura marfa de la Paris. Tot în această perioadă, românii, alături de unguri, dețineau majoritatea și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
listă reprezintă un indiciu clar al accesării calității de cetățeni români. Pe listă mai sunt prezente trei instituții bancare (filiala Băncii Naționale, Banca Agricolă și Societatea de Asigurări „Carpați”), în vreme ce majoritatea alegătorilor - 36 la număr - era formată din etnici români, armeni și greci. Legea pentru organizarea meseriilor nu a fost singura care stabilea măsuri restrictive la adresa locuitorilor evrei. Măsurile legislative „contra străinilor” au fixat un perimetru extrem de limitat de activitate pentru aceștia. Printre altele, străinii nu aveau voie să posede terenuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
procedurile juridice de acordare a cetățeniei nu erau finalizate pentru toți locuitorii evrei - ne indică următoarea structură etnică a comerțului și industriei orașului Bacău: total - 132 de patentari, din care - persoane fizice - 130 - 82 etnici evrei și 48 etnici români, armeni, greci, italieni - și persoane juridice - 2 societăți comerciale<footnote id=”31”><D.J.B.A.N., fond Primăria Bacău, dosar 63/1919, f. 35./footnote>. Coroborând aceste date cu cele din listele provizorii (octombrie 1919)- în care au fost trecute și alte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au fost trecute și alte categorii socioprofesionale precum birjarii, bragagiii, zugravii, simigiii, geamgiii, zarzavagiii ș.a. - ajungem la următoarea hartă etnică a economiei băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale (0,5%). Fructificăm aceste date statistice în graficul de mai jos: Viața comercială citadină, în special ramura alimentară a acesteia, a cunoscut în perioada interbelică o spectaculoasă dezvoltare. Băcăniile te ademeneau la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fabricilor din localitate, ce încasau salariile sâmbătă, înfundă cârciumile, care n-au văzut niciodată o perioadă de mai mare înflorire”. Micul și marele comerț erau desfășurate, aproape în întregime, de negustorii evrei, urmați, la mare distanță, de etnicii români și armeni. Pentru exemplificare, am apelat - motivați de plaja limitată a surselor arhivistice, dar și de acuratețea informației - tot la datele cuprinse în listele de alegători afișate de Camera de Comerț și Industrie Nr. 13 Bacău. Astfel, lista definitivă pentru alegerile din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și mari ateliere ce-și desfășurau activitatea pe plan local. Statistica ponderii etnice a industriei băcăuane este redată în graficul de mai jos: Harta etnică a industriei orașului Bacău - 1925 (numărul patronilor/delegaților și ponderea etnică) evrei 76 (70%) români, armeni, greci, alții 26 (24%) societăți cu patronat neidentificat 7 (6%) Cel puțin dou) concluzii se pot desprinde din această succintă prezentare a evoluției industriei băcăuane în perioada 1900-1930. În primul rând, așa cum ne indică datele statistice, trecerea în noul secol
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
listelor electorale pentru alegerile comunale din anul 1926 - total 2.916 alegători. Datele de mai jos, prezentate „în oglindă”, pe diferite domenii de activitate, sunt mai mult decât relevante: comerciant - total - 342 persoane: 270 evrei (79%), 61 români (18%), 11 armeni (3%); croitor - total - 30 persoane: 25 evrei (83%), 5 români (17%); cizmar - total - 59 persoane: 31 evrei (53%), 28 români (47%); măcelar - total - 22 persoane: 15 evrei (68%), 6 români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
270 evrei (79%), 61 români (18%), 11 armeni (3%); croitor - total - 30 persoane: 25 evrei (83%), 5 români (17%); cizmar - total - 59 persoane: 31 evrei (53%), 28 români (47%); măcelar - total - 22 persoane: 15 evrei (68%), 6 români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83%), 5 români (17%); mare industriaș - total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
59 persoane: 31 evrei (53%), 28 români (47%); măcelar - total - 22 persoane: 15 evrei (68%), 6 români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83%), 5 români (17%); mare industriaș - total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27 persoane: 21 români (78%), 4 armeni (14%), 1 evreu și 1 italian; institutor - total - 16 persoane: 12 români (75%), 3
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83%), 5 români (17%); mare industriaș - total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27 persoane: 21 români (78%), 4 armeni (14%), 1 evreu și 1 italian; institutor - total - 16 persoane: 12 români (75%), 3 evrei (19%) și 1 armean; agricultor - total - 75 persoane: 57 români (76%), 10 evrei (13%), 8
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
83%), 5 români (17%); mare industriaș - total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27 persoane: 21 români (78%), 4 armeni (14%), 1 evreu și 1 italian; institutor - total - 16 persoane: 12 români (75%), 3 evrei (19%) și 1 armean; agricultor - total - 75 persoane: 57 români (76%), 10 evrei (13%), 8 armeni, greci ș.a. (11%); inginer - total - 16 persoane: 7 români
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27 persoane: 21 români (78%), 4 armeni (14%), 1 evreu și 1 italian; institutor - total - 16 persoane: 12 români (75%), 3 evrei (19%) și 1 armean; agricultor - total - 75 persoane: 57 români (76%), 10 evrei (13%), 8 armeni, greci ș.a. (11%); inginer - total - 16 persoane: 7 români (44%), 4 armeni și greci, 3 evrei, 2 elvețieni naturalizați; avocat - total - 45 persoane: 31 români (69%), 10 armeni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]