4,831 matches
-
Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicită acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție de urină; 22. Meningită la adulți, holeră, difterie, tetanos, botulism, boală renală cu stare generală alterată; 23. Agitație psihomotorie sau catatonică; 24. Politraumatisme minore; 25. Avort necomplicat; 26. Diabet zaharat decompensat; 27. Primipară contracții uterine dureroase, sarcină până în luna a VII-a cu contracții uterine dureroase; 28. Stare febrilă cu alterarea stării generale; 29. Afecțiuni reumatologice cronice confirmate în puseu inflamator, cu deficit motor al membrelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
care perturbă dezvoltarea normală, atât înainte, cât și după naștere. Aceasta include efectele induse sau manifeste prenatal, precum și acelea manifeste postnatal. Aceasta include efectele embriotoxice/fototoxice , cum ar fi scăderea greutății corporale, întârzierea creșterii și dezvoltării, toxicitatea pentru organe, decesul, avortul, defectele structurale (efecte teratogene), defectele funcționale, defectele peri-postnatale și alterarea dezvoltării mentale sau fizice după naștere, până la și inclusiv dezvoltarea normală la pubertate. Clasificarea substanțelor că toxice pentru reproducere se intenționează a fi utilizată pentru produsele care au o proprietate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
Tentative de suicid; 30. Intoxicații involuntare; 31. Supradozare droguri; 32. Convulsii; 33. Înec; 34. Electrocutare; 35. Viol; 36. Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive; 37. Sindrom de coagulare intravasculară diseminată; 38. Insuficiență renală acută; 39. Sarcină ectopică ruptă; 40. Avort complicat cu infecție sau cu șoc hemoragic; 41. Placentă praevia; 42. Apoplexie uteroplacentară; 43. Ruptură uterină; 44. Eclampsie și preeclampsie; 45. II P - multipară, contracții uterine dureroase, membrane rupte; 46. LVII contracții uterine dureroase; 47. Atac de glaucom; 48. Stări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicită acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție de urină; 22. Meningită la adulți, holeră, difterie, tetanos, botulism, boală renală cu stare generală alterată; 23. Agitație psihomotorie sau catatonică; 24. Politraumatisme minore; 25. Avort necomplicat; 26. Diabet zaharat decompensat; 27. Primipară contracții uterine dureroase, sarcină până în luna a VII-a cu contracții uterine dureroase; 28. Stare febrilă cu alterarea stării generale; 29. Afecțiuni reumatologice cronice confirmate în puseu inflamator, cu deficit motor al membrelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Tarif crt. Denumirea prestației - lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. (A) LABORATOR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ*) 1. Examinarea persoanelor și constatarea leziunilor traumatice 284.000 2. Examinarea persoanelor pentru constatarea virginității, deflorării, sarcinii, viduitatea sau avortul patologic 378.000 3. Examinarea persoanelor pentru constatarea infirmității sau incapacității de muncă determinate de afecțiuni patologice (A1/A2) 378.000 4. Examinarea persoanelor pentru constatarea sexului, vârstei, conformației și dezvoltării psihosomatice; diverse alte constatări 284.000 5. Examinarea medicală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154955_a_156284]
-
să susțină religia sau instituțiile de cult și dacă da, care dintre ele și în ce fel; sau referitor la conduitele unei comunități considerate de ceilalți drept profund ofensatoare și pe care ei le-ar dori interzise, cum ar fi avortul, măcelărirea bovinelor sau vestimentația "indecentă"; sau în legătură cu modul de adaptare a granițelor teritoriale și politice pentru a răspunde cerințelor și dorințelor unui grup. Și așa mai departe. Asemenea chestiuni ridică o problemă esențială pentru democrație. Adepții unei anumite culturi deseori
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Morris e ca și despărțit) are doi gemeni. Cu ironie evidentă, autorul îl pune pe Morris să cumpere un bilet ieftin de avion de la o studentă și acesta se trezește înconjurat de june americance care zboară spre Anglia ca să facă avorturi, profitând de "noua lege îngăduitoare" britanică. Intâlnim mereu asemenea situații comice. Lodge e foarte hotărât să ne silească să izbucnim în râs, lucru care se atenuează în ultimul roman al trilogiei, Nice Work. Philip și Morris nimeresc amândoi din pură
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din care au rămas cele mai importante. Un Tratat de obstetrică este tradus în 1895 în Franța. Acest tratat îl impune ca fondatorul ginecologiei și obstetricii. Probleme ca: virginitate, pubertate, fecundație, patologie ginecologică, naștere etc. sunt judicios tratate. Adversar al avortului, Soranos propune proceduri anticoncepționale. Prescripțiile pentru naștere ca și metodele tratamentului unor maladii au fost utilizate timp de secole până în Evul mediu. Soranos s-a impus și ca pediatru, tratând problematica igienei, alimentației, selecției doicelor, abordând probleme de medicină infantilă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Iuliu al II-lea (1503-1513) era ostil familiei Borgia, ducelui de Ferrara. Lucrezia a condus rezistența împotriva papei Iuliu al II-lea, după moartea căruia ea s-a convertit la luteranism. După nașterea ultimei fetițe (a avut unsprezece nașteri și avorturi), a murit în anul 1519. Viața complicată și agitată a Lucreziei Borgia a inspirat mai mulți artiști. Compozitorul Domenico Donizetti a scris o operă, în 1833, "Lucrezia Borgia". Victor Hugo a scris, tot în 1833, o dramă, având-o ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
3. Educația sexuală / 159 Bibliografie / 162 Capitolul 10. BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALĂ / 163 10.1. Bolile cu transmitere sexuală cunoscute / 163 10.2. Cunoștințe despre SIDA / 164 10.3. Bolile cu transmitere sexuală sursele de informare / 167 Bibliografie / Capitolul 11. AVORTUL / 173 11.1. Sarcina nedorită / 173 11.2. Riscul avortului pentru sănătate și justificarea acestuia / 174 11.3. Problema avortului explorată printr-o analiză de clase latente / 1766 Bibliografie / 180 Capitolul 12. VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC / 181 12.1. Violența
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
TRANSMITERE SEXUALĂ / 163 10.1. Bolile cu transmitere sexuală cunoscute / 163 10.2. Cunoștințe despre SIDA / 164 10.3. Bolile cu transmitere sexuală sursele de informare / 167 Bibliografie / Capitolul 11. AVORTUL / 173 11.1. Sarcina nedorită / 173 11.2. Riscul avortului pentru sănătate și justificarea acestuia / 174 11.3. Problema avortului explorată printr-o analiză de clase latente / 1766 Bibliografie / 180 Capitolul 12. VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC / 181 12.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală / 182 12.2. Identificarea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
163 10.2. Cunoștințe despre SIDA / 164 10.3. Bolile cu transmitere sexuală sursele de informare / 167 Bibliografie / Capitolul 11. AVORTUL / 173 11.1. Sarcina nedorită / 173 11.2. Riscul avortului pentru sănătate și justificarea acestuia / 174 11.3. Problema avortului explorată printr-o analiză de clase latente / 1766 Bibliografie / 180 Capitolul 12. VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC / 181 12.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală / 182 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent / 183 Bibliografie
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a descoperi modele predictive de comportament; * se determină gradul de cunoaștere, de practicare a mijloacelor contraceptive și atitudinea față de planificarea familială în funcție de mediul de proveniență, condițiile socio-economice și nivelul de școlarizare, cu implicare medico-socială; * se evaluează situația actuală privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu studii anterioare de valoare din domenii multidisciplinare; * constituie o tipologie privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice tradiționale ale României; * analizează factorii care explică comportamentul masculin violent în familie și alte
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
astfel încât să răspundă următoarelor obiective generale legate de sănătatea reproducerii, după cum urmează: * să furnizeze informații privind nivelul de cunoaștere a metodelor de contracepție, prevalența contracepției, utilizarea metodelor și serviciilor de planificare familială precum și nevoia pentru acestea; * să ofere date despre avortul provocat, îngrijirea prenatală, alăptare și să evalueze situația curentă a fertilității pentru eșantionul de femei; * să furnizeze informații asupra nivelului de cunoștințe privind transmiterea și prevenirea BTS, inclusiv HIV/SIDA, și asupra atitudinii față de persoanele infectate HIV/SIDA (stigmatizare și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
serie de obiective antropologice specifice, din care evidențiem: * determinarea gradului de cunoaștere și de practicare a mijloacelor de contracepție și a atitudinii față de planificarea familială în funcție de mediul de proveniență, condițiile socioeconomice și nivelul de școlarizare; * evaluarea situației actuale privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu studiile anterioare; * constituirea unei tipologii privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice tradiționale ale României; * realizarea unor patternuri atitudinale și comportamentale în funcție de structura de bază a eșantionului privind: satisfacția, dinamica sexuală
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
structură: * date socio-demografice (sex, vârstă, localitate, ocupație, statut marital, venit etc.); * activitatea sexuală și natalitatea (vârsta la primul contact sexual, la prima căsătorie etc.); * contracepția (mijloace cunoscute, utilizare etc.); * bolile cu transmitere sexuală; * educația sexuală; * familia; * violența în familie; * sănătatea; * avortul; * îngrijirea prenatală și alimentația sugarului; * depistarea precoce a cancerului. Chestionarul a fost proiectat să poată fi aplicat fără asistența unui operator de teren specializat. Chestionarul, în forma sa inițială, a fost testat pe un eșantion (lot) pilot de 105 subiecți
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
grupa 25-29 (80,7%), iar cele de la grupa 30-34 (46,2%) capătă consistență față de cele de la 15-19 ani (33,8%) [5, p. 60]. O analiză a tendinței ratelor de fertilitate în corelație cu legislația din România privind interzicerea și liberalizarea avortului în perioada 1956-2004 evidențiază în Figura 31 următoarele: * Putem observa ceea ce era de așteptat * descreșterea după liberalizarea avortului între 1957-1966; * descreșterea după liberalizarea avortului între 1989-2004. * Dar putem observa ceea ce nu era de așteptat: * o descreștere și după interdicția avortului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
33,8%) [5, p. 60]. O analiză a tendinței ratelor de fertilitate în corelație cu legislația din România privind interzicerea și liberalizarea avortului în perioada 1956-2004 evidențiază în Figura 31 următoarele: * Putem observa ceea ce era de așteptat * descreșterea după liberalizarea avortului între 1957-1966; * descreșterea după liberalizarea avortului între 1989-2004. * Dar putem observa ceea ce nu era de așteptat: * o descreștere și după interdicția avortului între 1967-1988. * Semnalăm că: * ratele au crescut omogen la fiecare grupă de vârstă în perioada 1957-1988; * dar în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
analiză a tendinței ratelor de fertilitate în corelație cu legislația din România privind interzicerea și liberalizarea avortului în perioada 1956-2004 evidențiază în Figura 31 următoarele: * Putem observa ceea ce era de așteptat * descreșterea după liberalizarea avortului între 1957-1966; * descreșterea după liberalizarea avortului între 1989-2004. * Dar putem observa ceea ce nu era de așteptat: * o descreștere și după interdicția avortului între 1967-1988. * Semnalăm că: * ratele au crescut omogen la fiecare grupă de vârstă în perioada 1957-1988; * dar în ultimii 15 ani asistăm însă la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
avortului în perioada 1956-2004 evidențiază în Figura 31 următoarele: * Putem observa ceea ce era de așteptat * descreșterea după liberalizarea avortului între 1957-1966; * descreșterea după liberalizarea avortului între 1989-2004. * Dar putem observa ceea ce nu era de așteptat: * o descreștere și după interdicția avortului între 1967-1988. * Semnalăm că: * ratele au crescut omogen la fiecare grupă de vârstă în perioada 1957-1988; * dar în ultimii 15 ani asistăm însă la o modificare semnificativă a ratei de descreștere care a scos în evidență un nou pattern de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
active sexual în momentul studiului, nu aveau nevoie de contracepție. Rata prevalenței contracepției la femei a crescut în mod constat în România după 1989, când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. Respondenții au avut de numit două metode de contracepție pe care le-au folosit în trecut. În eșantionul supus cercetării 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a fost prezervativul, iar a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
prevalența utilizării unei metode de contracepție fiind mai mare. Și alte cercetări, precum Studiul Sănătății reproducerii în România, 2004 [4], au evidențiat o dublare a utilizării metodelor contraceptive moderne. În perioada comunistă în România era promovată o politică agresivă pronatalistă: avortul era ilegal, nu erau servicii de planificare familială, oamenii nu aveau acces în mod legal la metodele moderne de contracepție, putându-le utiliza numai pe cele tradiționale: calendarul și coitul întrerupt. Comparând mediile între utilizarea curentă și trecută a contraceptivelor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
planificare familială, pentru a putea evidenția atât mentalitatea, cât și nevoia potențială de acestea, în Tabelul 61 se observă următoarele: bărbații și femeile au apreciat în proporții egale că nu au nevoie de serviciile de planificare familială (54,3%). Evitarea avorturilor este principalul motiv pentru care s-a apreciat necesitatea serviciilor de planificare familială. Motivele pentru care se apreciază utilitatea serviciilor de planificare familială Sexul Total Feminin Masculin Nu am nevoie de serviciile de planificare familială 54.2 54.3 54
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
utilitatea serviciilor de planificare familială Sexul Total Feminin Masculin Nu am nevoie de serviciile de planificare familială 54.2 54.3 54.3 Limitarea sarcinilor 9.1 11.8 10.4 Spațierea sarcinilor 1.2 3.0 2.1 Evitarea avorturilor 32.2 28.5 30.3 Alte motive 3.3 2.4 2.9 Total 100 100 100 Tabelul 61. Variabilitatea pe sexe privind motivele pentru care se apreciază utilitatea serviciilor de planificare familială Deși nu s-au înregistrat diferențe
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
100 Tabelul 61. Variabilitatea pe sexe privind motivele pentru care se apreciază utilitatea serviciilor de planificare familială Deși nu s-au înregistrat diferențe semnificative pe sexe privind opinia utilității serviciilor de planificare familială, putem remarca faptul că la femei evitarea avorturilor este un motiv mai important decât pentru bărbați, în timp ce spațierea și limitarea sarcinilor dețin o pondere mai mare la bărbați. 6.5. Contracepția surse de informare În legătură cu sursele de informare referitoare la controlul sarcinilor, din analiza datelor reiese că în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]