5,357 matches
-
nu-i atacă pe oameni... «La Râmeț, sporul de zonă pentru un profesor este de 50%, iar la Ponor, unde e mai greu, primim 40%. La școala primară de După Deal, se acordă 70% ». Dă-l în supărare! Am întrebat o bătrână dacă-l știe pe Victor Ciobea. - Apăi cum să nu-l știu? Suntem și o țâră ghe neamuri!... Bine că a scăpat ghe tăț nebunii care trăjeu ghe el! Nici Dumnezău nu-i poate împăca. Părintele Victor Bradea se uită
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și a lui Titel Petrescu. Amnistiată în 1954, găzduiește acasă două liturghii greco-catolice. Cineva o denunță și e arestată iar în 1958: mai primește șapte ani de închisoare și e amnistiată în 1964. «I-am iertat pe toți, îmi spune bătrâna cu toată bunătatea. Pentru mine a fost o bună experiență. Am făcut semnul crucii și mi-a dat trei zile de neagra (carceră). Trei zile și trei nopți în picioare, într-o celulă de un metru și ceva. Ofițerul politic
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu m-am blocat, nu mă primește”... Și apoi, am rămas lefter ca luna trecută, am făcut praf și concediul profesoarei mele, să vezi oră de educație cetățenească... Du-te la cerșit! Îmi iau papornița și ies. Lângă ușă, o bătrână, adusă la 90 de grade, stă pe un cadru metalic ruginit. Ține minte că e tare tonifiantă axioma: totdeauna există cineva mai nenorocit ca tine! “Nu mă primește la dializă doctorul Toflăuță, domne. Zice să mă duc să cerșesc dacă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
in), straiță, chimeșă, clop, brăcinare. Pe steag, am cusut chișchineuț, cum ar fi o batistă. A scos mirii afară, la soare, în curte, și i-a rezemat, așa împodobiți, de niște buturugi cenușii de fag. Mă uitam la păpușile acestei bătrâne și m-a cuprins așa, ca o jale, pentru noi cei «evoluați, moderni, europeni». Doamne, câte am pierdut... Finta Floare din Negrești mai așteaptă miresele din Oaș să-i treacă pragul, poate mai vor să le împletească, să le pună
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
30, au venit la mine numiții Tomulescu Adrian, Odea Marin, vecini, care mi-au adus 4 păsări - 3 găini și un cocoș - două jumulite și două cu gâtul rupt, spunându-mi că le au din curtea lor, de la Babau (o bătrână), urmând să vină și părinții lor pentru a le consuma cu toții, deoarece păsările muriseră de boală... În data de 15.02.’99, la orele 18, a venit la mine plt. adj. Zainea Năstase, în civil, chemându-mă la poartă și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lei. Găinile lui Cloșcă și gardul lat de un kilometru Aici intervine un element fabulos, de-a dreptul homeric, dacă n-ar fi tipic pentru Brăila. Bulancea Vasile «stătea de șase» în ograda mortului, în timp ce Cloșcă a sărit în ograda bătrânei Bulancea Sava ca să opereze la coștereața bătrânei. Numai că ograda lui Târâlă Nicu se află la peste un kilometru distanță de cea a lui Bulancea Sava, fapt probat de Băjinaru Marin cu schița satului Jirlău, aprobată de Cadastrul județean, probă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de un kilometru Aici intervine un element fabulos, de-a dreptul homeric, dacă n-ar fi tipic pentru Brăila. Bulancea Vasile «stătea de șase» în ograda mortului, în timp ce Cloșcă a sărit în ograda bătrânei Bulancea Sava ca să opereze la coștereața bătrânei. Numai că ograda lui Târâlă Nicu se află la peste un kilometru distanță de cea a lui Bulancea Sava, fapt probat de Băjinaru Marin cu schița satului Jirlău, aprobată de Cadastrul județean, probă pe care instanțele nu au luat-o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe gârlă cele două rațe furate (fila 84). Și dacă le-a aruncat, nu putea să i le mai vândă lui Băjinaru Marin. În noaptea de 2-3 martie 1997, Ciochină, Cloșcă și Bulancea fură trei găini și un cocoș de la bătrâna Căldăraru Anica. Pe 6 martie, bătrâna spune la poliție că i-au dispărut 11 păsări (fila 67). La proces, vine Căldăraru Zaharia, fiul bătrânei, care pretinde nouă găini. Căldăraru primește două dintre găinile găsite la Băjinaru Marin, dar semnătura ei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fila 84). Și dacă le-a aruncat, nu putea să i le mai vândă lui Băjinaru Marin. În noaptea de 2-3 martie 1997, Ciochină, Cloșcă și Bulancea fură trei găini și un cocoș de la bătrâna Căldăraru Anica. Pe 6 martie, bătrâna spune la poliție că i-au dispărut 11 păsări (fila 67). La proces, vine Căldăraru Zaharia, fiul bătrânei, care pretinde nouă găini. Căldăraru primește două dintre găinile găsite la Băjinaru Marin, dar semnătura ei pe declarații nu există. Hoții i-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
noaptea de 2-3 martie 1997, Ciochină, Cloșcă și Bulancea fură trei găini și un cocoș de la bătrâna Căldăraru Anica. Pe 6 martie, bătrâna spune la poliție că i-au dispărut 11 păsări (fila 67). La proces, vine Căldăraru Zaharia, fiul bătrânei, care pretinde nouă găini. Căldăraru primește două dintre găinile găsite la Băjinaru Marin, dar semnătura ei pe declarații nu există. Hoții i-au vândut cele patru găini furate lui Băjinaru Marin, patronul barului Ascunsa din Jirlău. Vânzarea s-a făcut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pentru tăinuire sau complicitate. Superficialitate sau judecată părtinitoare pentru cei trei hoți. Să ieșim din dosar! Am fost la Jirlău de două ori. Păgubașii au rămas... păgubași. N-am mai fost la Făurei de zece ani, că sunt amărâtă, plânge bătrâna Căldăraru Anica. Mi-a murit omu’, mi-au luat băiatu’ la pușcărie, mi-a furat găinile... Era o sâmbătă de morți, când se împărțea. Am tăiat și eu o găină, am împărțit. Mi-au rămas arichili, chicioarili, căpățâna și ziceam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Macea, zeci de păuni, sute de bibilici aleargă liber prin livadă, printre pomi și trandafiri. A făcut un rai aici. Oamenii se minunează. M-am simțit onorat să mă ducă apoi la Olari cu mașina, ca să-i văd mama, o bătrână frumoasă, care mi-a readus în minte chipurile bătrânelor mele, demult plecate în lumea umbrelor. Aici, la Olari, inginerul a asfaltat drumurile, a ajutat la restaurarea bisericii, a construit vizavi «o casă de părade», cum se spune în Transilvania. Un
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
prin livadă, printre pomi și trandafiri. A făcut un rai aici. Oamenii se minunează. M-am simțit onorat să mă ducă apoi la Olari cu mașina, ca să-i văd mama, o bătrână frumoasă, care mi-a readus în minte chipurile bătrânelor mele, demult plecate în lumea umbrelor. Aici, la Olari, inginerul a asfaltat drumurile, a ajutat la restaurarea bisericii, a construit vizavi «o casă de părade», cum se spune în Transilvania. Un fel de casă socială, lungă de 33 de metri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
silozul meu. Societatea mea personală. Nu mai este amestecată cu nimeni. Am și pământul meu. Să fiu agronom și să nu am? Are o capacitate de 12000 plus 8000 de tone. Cu firma Prive.” Cum spuneam, mama lui este o bătrână de poveste. Iese înaintea noastră ca Sfânta Duminică, înconjurată de păsări și animale. „Pentru tăți fac. Lor le dau tăte păsările. Mă grijesc singurică. Mai spăl hăinițile mele. Mai vine primarul, mi-aduce mâncare făcută. Pentru ei cresc și păsări
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și colecționase vreo 60 de icoane. Nu l-am iertat: am trimis experții să-i verifice icoanele și să i le ia în evidență, ca să nu le înstrăineze. Feciorul unui polițist de-aici a dat o icoană de la bunică-sa. Bătrâna tăia așchii, le ținea cruce, spunea «Tatăl nostru» și-i afuma pe copiii bolnavi. Îi tămăduia. Nepotul a luat icoana și-a dat-o pe dolari la Constanța. Am patru icoane de la 1700. Le scot când fac sfântul maslu, ajung acasă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lumînările și făceau lumină." "Eroare scrie Colomb. Toate astea au avut loc la patru minute după isprava noastră, iar noi ne aflam toți trei în casă..." "Eu și încă unul, poate Colomb [...] am urcat și ne-am refugiat la două bătrîne și foarte habotnice modiste..." Intră comisarii. Bătrînele janseniste mint, spunînd că ei și-au petrecut acolo toată seara. Nota lui R. Colomb: "Doar H.B. a intrat la domnișoarele Caudey; R.C. și Mante au șters-o prin pasaj în pod, ajungînd
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Toate astea au avut loc la patru minute după isprava noastră, iar noi ne aflam toți trei în casă..." "Eu și încă unul, poate Colomb [...] am urcat și ne-am refugiat la două bătrîne și foarte habotnice modiste..." Intră comisarii. Bătrînele janseniste mint, spunînd că ei și-au petrecut acolo toată seara. Nota lui R. Colomb: "Doar H.B. a intrat la domnișoarele Caudey; R.C. și Mante au șters-o prin pasaj în pod, ajungînd astfel la Grande-Rue". Stendhal: "Cînd nu i-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
adânci, de neșters. Ce ne păsa nouă atunci despre ce a spus Marcus Bandinus pe la 1644 în limba lui latinească despre felul cum i-au apărut Iașii la prima vedere? „Quasi nova Roma apparet.” Ce știam noi despre faptul că bătrâna noastră cetate stă cuminte de veacuri pe șapte coline și că prelatului italian i-a apărut ca o nouă Romă? Ei, da’ ce ți-i și cu colinele acestea! Să nu mă întrebi cât mam luptat să le dau cât
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe Valea Cozmoaiei. Hai să vedem de unde vine numele acestei văi. În „Dicționarul geografic al județului Iași” din 1888 al lui Constantin Chirilă citim: „Valea Cozmoae - podgorie din trupul moșiei Buciumi, plasa Codru...I s-a dat numele după o bătrână care avea o locuință și o vie în acest loc.” Sper să nu te plictisesc cu aceste amănunte dar, ți-am promis să-ți lămuresc pe cât pot istoria locurilor pe unde am hoinărit cândva. Și apoi te știu tare curios
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pentru a insista pe anumite unități. În ceea ce privește ghilimelele, ele convin mai degrabă când este vorba de a marca rezerva din partea enunțătorului. Să supunem analizei următoarele două exemple extrase din proza narativă din secolul al XIX-lea: (a) La capul patului, bătrâna topea un boț de zahăr într-un păhărel pentru a-i da să bea când avea să se trezească. La picioare, Gillioury își zgrepțăna ușor, ușor, banjo-ul, fredonând în surdină în gaura instrumentului 172. (b) (Naratorul se adresează lui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în italice fragmentele pe care considerăm ca aparținând discursului direct liber. În exemplul (a) este vorba despre un scurt dialog, în exemplul (b) despre o frază atribuită tinerei care a plecat. În acest text, în întregime construit pe monologul unei bătrâne singuratice, vorbele celuilalt nu sunt clar ierarhizate în raport cu instanța care narează, nu sunt spusele unor personaje exterioare, ci provin din mintea naratoarei; tocmai discursul direct liber permite evitarea plasării ei în poziție de naratoare, în sensul obișnuit al termenului. După cum
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ceva și de la ea, luând un aer tandru și gângurind: Mii de sărutări pe frumoșii tăi ochi". Chiar așa: Mii de sărutări pe frumoșii tăi ochi!", repetă Nana, în timp ce o expresie de fericire tâmpă îi trecea peste fețele celor două bătrâne. Sunară la Zoé, ca să dea scrisoarea unui comisionar. Tocmai atunci, camerista stătea de vorbă cu un băiat de la teatru, care aducea doamnei un buletin de serviciu, uitat dimineața. Nana pofti pe acest om să intre, îi încredință scrisoarea s-o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
această stradă, nehotărât ca un îndrăgostit care nu cutează să intre la prima sa iubită, oricât de ușuratică ar fi ea, trecu, în sfârșit, pragul acelei uși și întrebă dacă maestrul François Porbus era acasă. La răspunsul afirmativ al unei bătrâne care mătura o încăpere de jos, tânărul urcă încet scara, oprindu-se la fiecare treaptă ca un proaspăt curtean îngrijorat de primirea pe care avea să i-o facă regele. Când ajunse sus, rămase o clipă pe palier, șovăind să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
legătură strânsă și plăcută, destăinuindu-ne doar telefonic unele aspecte mai deosebite din viața noastră. Pot să remarc una mai aparte, când eram studenți la Cluj, în zilele când masa era mai slabă la cantina studențească, mergeam împreună la o bătrână, unde comandam câte o farfurie de griș pârjolit pe care îl înfulecam cu greutate. Și acum am să relatez succint cum am avut privilegiul să lucrez cu unul dintre cei mai renumiți psihiatri din România, profesor doctor Pamfil Eduard. Acesta
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
foaie vreți să ne surghiuniți! Vorbește lui Rosetti, cu cinste și cu bine, Să nu ne facă nouă această rea rușine! Căci la din împotrivă o să vă supărați: Vom spune scopu-i negru la domnii abonați Și vom scula asupră-i bătrânele rugine Și toți neprocopsiții în litere latine. Vom spune la toți ăia ce nu știu judeca Că vreți cu papistașii chiar legea a strica, Că sunteți răi spre lege, familie, avere, Cu talian Mazini în strânsă perechere ... Căci calomnia este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]