5,096 matches
-
a mai parodiat stilul prietenului său într-un scheci de cinci paragrafe, care făcea parte dintr-o serie de astfel de fragmente. A scris despre întâlnirile lor în diverse alte scrieri autobiografice, și i-a dedicat prima versiune a poemului "Balada popii din Rudeni". Sub numele de "Nicolae Pădureanu", Sadoveanu este unul din personajele romanului și a autobiografiei deghizate " În preajma revoluției", scris de colegul său Constantin Stere. Sadoveanu este apreciat în două opere ale lui Nicolae Labiș, intitulate colectiv "Sadoveniene". Prima
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
prima gazeta românească din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifica legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursă de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi. În 1830 era Venerabilul unei loji
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
director al departamentului finanțelor, deputat și epitrop la Sf. Spiridon. Se stinge din viață la 24 august 1868, și este înmormântat în cimitirul bisericii din Trifeștii Vechi. Negruzzi debutează cu traducerea poeziei Șalul negru după Aleksandr Pușkin. Apoi întreprinde traducerea baladelor lui Victor Hugo, lucrare meritorie, pentru că a căutat să întrebuințeze un vers analog cu al poetului francez, vers greu de făcut în românește, mai ales în timpul când scria Negruzzi (ex. "Pasul de arme al Regelui Ioan") și pentru că multe din
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
noștri de totdeauna, ei sunt „doi români”. Sub razele lor se desfășoara întreaga ceremonie poetica a lui Emil Botta. Poetul își așază glasul după farmecul propriei melancolii. Gesturile sunt hamletiene, dar vorbele rămân românești, aproape de invocațiile haiducești din doinele și baladele populare: „Dulciule, ascuncule-n tăcere,/ pământe, pământe, vere,/ fă-te cristalin și morții tăi/ vedea-i-aș ca florile-n văi”. Prozele din volumul „Trântorul” fac parte din aceeași zonă a gândirii poetice emilbotteiene. Spectrul „damnării” motiv incurabil al întregii sale
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
grecilor bizantini în Evul Mediu creștin. Literatura greacă modernă este scrisă în greaca modernă și își trage originile din operele bizantine ale secolului al XI-lea. Poezia renascentistă cretană "" este fără îndoială capodopera acestei perioade în literatura greacă. Este o baladă cavelerească în versuri scrisă pe la 1600 de (1553-1613). Ulterior, în perioada iluminismului grecesc (Diafotismos), scriitori ca și au pregătit Războiului de Independență (1821-1830). Principalele figuri literare ale Greciei moderne sunt , , , , , , , , , , , , și . Doi autori greci au primit Premiul Nobel pentru Literatură
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
-lea și al X-lea și exprima viața și greutățile (grăniceri) Imperiului Bizantin, cele mai bine cunoscute fiind poveștile asociate cu . Ciclul klephtic a apărut între perioada bizantină târzie și Războiul de Independență. Acesta din urmă, împreună cu cântecele istorice, "paraloghes" (balade), cântecele de dragoste, , cântecele de nuntă, cântecele de exil și bocetele exprimau viața grecilor. Există o unitate între lupta poporului grec pentru libertate, bucuriile și regretele lor și atitudinea lor față de dragoste și față de moarte. Kantádhes-urile (καντάδες 'serenade'; sing.: καντάδα
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
sentimentaliștilor. Decepționat de revoluția franceză și de idealurile iluministe, în perioada unei crize sufletești, se întâlnește cu Coleridge (1795) și prietenia care se leagă între ei îi duce la elaborarea unor principii artistice comune. Rodul acestei conlucrări este ""Lyrical Ballads"" ("Balade lirice", 1798). Pentru ediția a doua din 1800, Wordsworth scrie o prefață care constituie manifestul romantismului din cadrul literaturii engleze. Wordsworth vedea salvarea de relele civilizației în întoarcerea la orânduirea patriarhală a țărănimii engleze și în autodesăvârșirea morală cu ajutorul religiei. După
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]
-
Balada (lat. "ballare", pe filieră provensală, "ballada" - „dans“ / „cântec“; cf. fr. "ballade") este o specie a genului epic înfățișându-se ca un amplu poem narativ, fără a exclude și unele accente lirice, unde, în general, se proiectează un eveniment eroic, având
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Luna", "Toma Alimoș" ," Corbea", "Iancu Jianu", "Radu Calomfirescu", "Pintea Viteazul", "Constantin Brâncoveanu", "Ghiță Cătănuță" etc. -, cât și în sfera cultă - "Andrii Popa" de Vasile Alecsandri, "Nunta Zamfirei" de George Coșbuc, "Pintea" de Șt O. Iosif, "Rică" de Miron Radu Paraschivescu, "Balada trupului care s-a frânt pe roată" de Radu Gyr, " Mistrețul cu colți de argint" de Ștefan Augustin Doinaș, "Moartea căprioarei" de Nicolae Labiș, "Balada neîncolțită" de Nichita Stănescu, "Jiana" de Ion Pachia Tatomirescu, "Balada lui Ion" de Octavian Blaga
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Nunta Zamfirei" de George Coșbuc, "Pintea" de Șt O. Iosif, "Rică" de Miron Radu Paraschivescu, "Balada trupului care s-a frânt pe roată" de Radu Gyr, " Mistrețul cu colți de argint" de Ștefan Augustin Doinaș, "Moartea căprioarei" de Nicolae Labiș, "Balada neîncolțită" de Nichita Stănescu, "Jiana" de Ion Pachia Tatomirescu, "Balada lui Ion" de Octavian Blaga etc Balada populară reprezintă o specie literară epică specifică literaturii populare românești. Balada populară relatează o acțiune eroică sau fapte neobișnuite din trecut și în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Rică" de Miron Radu Paraschivescu, "Balada trupului care s-a frânt pe roată" de Radu Gyr, " Mistrețul cu colți de argint" de Ștefan Augustin Doinaș, "Moartea căprioarei" de Nicolae Labiș, "Balada neîncolțită" de Nichita Stănescu, "Jiana" de Ion Pachia Tatomirescu, "Balada lui Ion" de Octavian Blaga etc Balada populară reprezintă o specie literară epică specifică literaturii populare românești. Balada populară relatează o acțiune eroică sau fapte neobișnuite din trecut și în care intervin uneori elemente fabuloase. Balada cultă pornește de la modelul
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
care s-a frânt pe roată" de Radu Gyr, " Mistrețul cu colți de argint" de Ștefan Augustin Doinaș, "Moartea căprioarei" de Nicolae Labiș, "Balada neîncolțită" de Nichita Stănescu, "Jiana" de Ion Pachia Tatomirescu, "Balada lui Ion" de Octavian Blaga etc Balada populară reprezintă o specie literară epică specifică literaturii populare românești. Balada populară relatează o acțiune eroică sau fapte neobișnuite din trecut și în care intervin uneori elemente fabuloase. Balada cultă pornește de la modelul celei populare, dar se deosebește de aceasta
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
colți de argint" de Ștefan Augustin Doinaș, "Moartea căprioarei" de Nicolae Labiș, "Balada neîncolțită" de Nichita Stănescu, "Jiana" de Ion Pachia Tatomirescu, "Balada lui Ion" de Octavian Blaga etc Balada populară reprezintă o specie literară epică specifică literaturii populare românești. Balada populară relatează o acțiune eroică sau fapte neobișnuite din trecut și în care intervin uneori elemente fabuloase. Balada cultă pornește de la modelul celei populare, dar se deosebește de aceasta prin dinamica desfășurării acțiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de Ion Pachia Tatomirescu, "Balada lui Ion" de Octavian Blaga etc Balada populară reprezintă o specie literară epică specifică literaturii populare românești. Balada populară relatează o acțiune eroică sau fapte neobișnuite din trecut și în care intervin uneori elemente fabuloase. Balada cultă pornește de la modelul celei populare, dar se deosebește de aceasta prin dinamica desfășurării acțiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare, și printr-o versificație mai îngrijită. Balada cultă modernă renunța în mare măsură la epic, din care păstrează
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
fapte neobișnuite din trecut și în care intervin uneori elemente fabuloase. Balada cultă pornește de la modelul celei populare, dar se deosebește de aceasta prin dinamica desfășurării acțiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare, și printr-o versificație mai îngrijită. Balada cultă modernă renunța în mare măsură la epic, din care păstrează o schemă generală, preferând simbolurile lirice, metafora, alegoria. Balada a intrat în atenția „gândiriștilor“, îndeosebi a lui Nichifor Crainic și a lui Radu Gyr, încă dintre anii 1927 și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
deosebește de aceasta prin dinamica desfășurării acțiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare, și printr-o versificație mai îngrijită. Balada cultă modernă renunța în mare măsură la epic, din care păstrează o schemă generală, preferând simbolurile lirice, metafora, alegoria. Balada a intrat în atenția „gândiriștilor“, îndeosebi a lui Nichifor Crainic și a lui Radu Gyr, încă dintre anii 1927 și 1930, deoarece în această specie s-au conservat mituri fundamentale dacoromânești: în «Meșterul Manole» - mitul jertfei zidirii și în «Miorița
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
mai precis, dintre anii 1927 și 1943, este cea „programatic-gândiristă“. Radu Gyr a încununat programul de la «Gândirea» privitor la revitalizarea speciei, a baladescului, în anul 1943, când a reușit să publice, în ciuda vremurilor vitregitoare ale războiului, un celebru volum de "Balade", structurat pentaciclic: Fuga Lupului, Cântece, Țară, Mânăstiri și Fântâna cu pandur". Potrivit credințelor rămase în sfera Creștinismului Cosmic - specific Dacoromânilor, desigur, din Zalmoxianism -, sufletul eliberat / descătușat din „temnița trupului pământesc“ se îndreaptă („călăuzit“ de făpturile psihopmpe „specializate“ pe formele de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de spațiu și de piatră. // Roșie și rătăcind în munte, / luna vine din prăpastii, speriată. Lupul mușcă, lacom, carnea lunii, / dinții se împlântă și sfâșie, / și, rupând ca dintr-o pradă vie, / de pe bot îi curge sângele genunii". (Radu Gyr, "Balade", București, Editura Gorjan, 1943, p. 13 sq.). În ciclul secund, "Cântece", autorul trece prin rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
dinții se împlântă și sfâșie, / și, rupând ca dintr-o pradă vie, / de pe bot îi curge sângele genunii". (Radu Gyr, "Balade", București, Editura Gorjan, 1943, p. 13 sq.). În ciclul secund, "Cântece", autorul trece prin rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
a înaltului spirit justițiar valah peste ultima jumătate de mileniu (cf. "Țepeș" - "ibid"., p. 81), Ștefan cel Mare, Ioan Vodă, de icoanele sfinților-cărturari: Popa Ion Românu de Sâmpetru, Șincai, Mureșan (cf. "ibid", pp. 79 - 110). În ciclul al patrulea, cinci balade sunt dedicate mânăstirilor fundamentale dacoromânești din salba carpatin-cogaionică: Tismana, Cozia, Frăsinei, Arnota și Mânăstirea-dintr-un-Lemn. Autohtonismul gândirist a culminat în anul 1943, în cel de-al cincilea ciclu, "Fântâna cu Pandur", unde, mai întâi, protagonistul baladesc-liric ia întruchiparea puterii unui Salmoș-Zalmas-Zalmoxis
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
să-mi dea comorile: / umerii cu zorile, / ochii cu livezile, / sânii cu zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă, Balada fetei de la Jiu, Balada fratelui care-a murit de ciumă" etc. Cercul literar de la
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă, Balada fetei de la Jiu, Balada fratelui care-a murit de ciumă" etc. Cercul literar de la Sibiu și «resurecția baladei» din mai 1945. În primăvara anului 1943, câțiva
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă, Balada fetei de la Jiu, Balada fratelui care-a murit de ciumă" etc. Cercul literar de la Sibiu și «resurecția baladei» din mai 1945. În primăvara anului 1943, câțiva studenți de la Universitatea Clujean-Sibiană, au format - înrăzăriți de prezența, de spiritul lui Lucian Blaga
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă, Balada fetei de la Jiu, Balada fratelui care-a murit de ciumă" etc. Cercul literar de la Sibiu și «resurecția baladei» din mai 1945. În primăvara anului 1943, câțiva studenți de la Universitatea Clujean-Sibiană, au format - înrăzăriți de prezența, de spiritul lui Lucian Blaga - un cerc literar, unde
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă, Balada fetei de la Jiu, Balada fratelui care-a murit de ciumă" etc. Cercul literar de la Sibiu și «resurecția baladei» din mai 1945. În primăvara anului 1943, câțiva studenți de la Universitatea Clujean-Sibiană, au format - înrăzăriți de prezența, de spiritul lui Lucian Blaga - un cerc literar, unde s-au distins, între nenumărați alții: Radu Stanca, Ion Negoițescu, Cornel Regman, Ion Desideriu
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]