5,020 matches
-
(27 iulie 1940 în Solingen - 30 iunie 2009 în Wuppertal) a fost o coregrafă și dansatoare germană. Este considerată o reprezentantă de primă mărime a școlii germane de balet și o importantă inovatoare a dansului modern din a doua jumătate a secolului al XX-lea. a studiat baletul la Facultatea Folkwang din Essen și la Juilliard School of Music din New York. La începutul carierei ea a dansat în ansamblurile
Pina Bausch () [Corola-website/Science/329718_a_331047]
-
2009 în Wuppertal) a fost o coregrafă și dansatoare germană. Este considerată o reprezentantă de primă mărime a școlii germane de balet și o importantă inovatoare a dansului modern din a doua jumătate a secolului al XX-lea. a studiat baletul la Facultatea Folkwang din Essen și la Juilliard School of Music din New York. La începutul carierei ea a dansat în ansamblurile „New American Ballet”, „Metropolitan Opera Ballet” și „Paul Tyler Company”. În anul 1962 a devenit solistă a Baletului Folkwang
Pina Bausch () [Corola-website/Science/329718_a_331047]
-
studiat baletul la Facultatea Folkwang din Essen și la Juilliard School of Music din New York. La începutul carierei ea a dansat în ansamblurile „New American Ballet”, „Metropolitan Opera Ballet” și „Paul Tyler Company”. În anul 1962 a devenit solistă a Baletului Folkwang din Essen, în 1973 a preluat conducerea artistică a „Baletului Scenelor” din Wuppertal, redenumit atunci în „Teatrul de Dans Wuppertal” („Tanztheater Wuppertal”). În această funcțiune este responsabilă în 1975 pentru o nouă abordare a baletului "Sacre du Printemps", devenită
Pina Bausch () [Corola-website/Science/329718_a_331047]
-
of Music din New York. La începutul carierei ea a dansat în ansamblurile „New American Ballet”, „Metropolitan Opera Ballet” și „Paul Tyler Company”. În anul 1962 a devenit solistă a Baletului Folkwang din Essen, în 1973 a preluat conducerea artistică a „Baletului Scenelor” din Wuppertal, redenumit atunci în „Teatrul de Dans Wuppertal” („Tanztheater Wuppertal”). În această funcțiune este responsabilă în 1975 pentru o nouă abordare a baletului "Sacre du Printemps", devenită notorie datorită ruperii radicale de estetica baletului clasic. Limbajul coregrafic al
Pina Bausch () [Corola-website/Science/329718_a_331047]
-
a devenit solistă a Baletului Folkwang din Essen, în 1973 a preluat conducerea artistică a „Baletului Scenelor” din Wuppertal, redenumit atunci în „Teatrul de Dans Wuppertal” („Tanztheater Wuppertal”). În această funcțiune este responsabilă în 1975 pentru o nouă abordare a baletului "Sacre du Printemps", devenită notorie datorită ruperii radicale de estetica baletului clasic. Limbajul coregrafic al Pinei Bausch se dezvoltă treptat, în strânsă colaborare cu membrii propriului ansamblu. Interpreții au fost încurajați să-și transpună propriile gesturi și trăiri într-un
Pina Bausch () [Corola-website/Science/329718_a_331047]
-
preluat conducerea artistică a „Baletului Scenelor” din Wuppertal, redenumit atunci în „Teatrul de Dans Wuppertal” („Tanztheater Wuppertal”). În această funcțiune este responsabilă în 1975 pentru o nouă abordare a baletului "Sacre du Printemps", devenită notorie datorită ruperii radicale de estetica baletului clasic. Limbajul coregrafic al Pinei Bausch se dezvoltă treptat, în strânsă colaborare cu membrii propriului ansamblu. Interpreții au fost încurajați să-și transpună propriile gesturi și trăiri într-un dans caracterizat de emotivitate, izbucniri agresive și elemente iterative. O temă
Pina Bausch () [Corola-website/Science/329718_a_331047]
-
49, pe tema istorică a capturării Granadei a fost premiată la Berlin în 1892, iar câțiva ani mai târziu a fost jucată în orașe precum Praga sau New York. Un lucrul mai puțin știut este că a compus și muzică pentru balet, lucrările sale fiind foarte cunoscute pentru câțiva ani. A scris un balet în trei acte, "Laurin", în 1896. Odată a scris pe o carte împreună cu un autograf, carte care înainte a aprținut marelui dirijor, pianist și compozitor german Hans von
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]
-
în 1892, iar câțiva ani mai târziu a fost jucată în orașe precum Praga sau New York. Un lucrul mai puțin știut este că a compus și muzică pentru balet, lucrările sale fiind foarte cunoscute pentru câțiva ani. A scris un balet în trei acte, "Laurin", în 1896. Odată a scris pe o carte împreună cu un autograf, carte care înainte a aprținut marelui dirijor, pianist și compozitor german Hans von Bülow, care scrisese ""Bach, Beethoven, Brahms: Tous les autres sont des crétins
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]
-
în repertoriul numeroaselor companii de operă. Poate cea mai cunoscută piesă din operă este Marșul, folosit de CBS pentru seria "The FBI in Peace and War", difuzată între 1944 și 1958. Prokofiev citează acest marș și în actul II al baletului "Cenușăreasa" (Op. 87). Critica a inițială a premierei din Chicago a fost dură: "A lasat pe mulți dintre cei mai buni dintre noi zăpăciți și nelămuriți" sau "Jazz rusesc cu garnitură de bolșevism". Opera nu a mai fost jucată în
Dragostea celor trei portocale () [Corola-website/Science/329894_a_331223]
-
Koussevitzki. Un alt aspect care a contribuit la eșecul lucrării a fost gustul publicului parizian. Spectatorii, în special cei care veneau la concertele lui Koussevitzki, doreau lucrări moderne și puțin șocante. În vreme ce publicul a primit cu căldură lucrări disonante precum baletul "Bufonul" sau "Suita scită", primul concert pentru vioară era prea Romantic pentru gusturile lor. Compozitorul Georges Auric chiar a numit lucrarea "Mendelssohniană". Premiera sovietică merită menționată deoarece a avut loc la doar trei zile după premiera pariziană interpretată de Nathan
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
secund a fost Nicu Gheorghe. Cântecele din film sunt interpretate de Marina Florea și Gabriel Cotabiță. Orchestra a fost dirijată de compozitorul Ionel Tudor. Dansurile sunt realizate de Colectivul coregrafic Izvor al ansamblului artistic U.T.C., sub coordonarea maeștrilor de balet Cornel Patrichi și Dan Ionescu. Casa de discuri Electrecord a realizat în anul 1991 un disc de vinil cu muzica filmului compusă de George Grigoriu și Ionel Tudor (Titlu: "Muzica din filmul ", Electrecord, ISBN: 911-T-T). Melodiile au fost interpretate de
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
Innbruck. Chiar lângă clădire se află "Kammerspiele Innsbruck" (Neuer Stadtsaal, fostul Casineum). Sala mare are aproximativ 800 de locuri, iar sala studio din subsol aproximativ 250. În repertoriul teatrului sunt piese de teatru, musicaluri, spectacole de operă, operetă și de balet. Arhitectul Christoph Gumpp cel Tânăr a transformat în anul 1629 o clădire din Rennplatz într-o sală "Comedihaus" - sala mare de teatru a arhiducelui Leopold. În 1654 a fost inaugurată o nouă clădire construită de Christoph Gumpp pe cealaltă parte
Tiroler Landestheater Innsbruck () [Corola-website/Science/328080_a_329409]
-
este bursiera British Council. În perioada 1992-1994, Adina Cezar, activează că Lector colaborator la Academia de Teatru și Film din București. Ca pedagog, își începe activitatea în 1957, la Liceul de Coregrafie din București unde desfășoară activitatea de profesor de balet clasic și dans modern formând generații de profesioniști: Vavara Ștefănescu, Răzvan Mazilu, Mihai Mihalcea, Liliana Iorgulescu,etc. Ea realizează coregrafia și regia mai multor spectacole la Operă Română, Teatrul de Dans Clasic și Contemporan "Oleg Danovski" din Constantă, Operă Română
Adina Cezar () [Corola-website/Science/328318_a_329647]
-
film de Dan Spătaru sunt „Tu, eu și-o umbrelă” și „Să cântăm chitara mea”. Cântecul "Valsul mării" a fost compus de Mark Fradkin și interpretat de Orchestra Electrecord dirijată de Alexandru Imre. Coregrafia a fost coordonată de maestrul de balet Cornel Patrichi. În paralel cu versiunea în limba română, a fost realizată și o versiune dublată în limba rusă, care a fost montată de Ludmila Feighinova. Melodiile sunt cântate în întregime în limba rusă, fiind dublată și vocea lui Dan
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
Flacăra și cu mari interpreți precum Marină Voica, Mirabela Dauer, Păunită Ionescu, Cornel Constantiniu, Eva Kiss, Gil Dobrică etc. ..și cu formații rock..Iris, Metropol Semnal-M...etc. În 1983 turneu cu Teatrul C. Tănase la Cairo, împreună cu Trupa de Balet Cornel Patrichi și actorii Alexandru Arșinel, Cristina Stamate, Mihai Perșa..etc. Din anul 1984 turnee în Egipt, Yemen, Franța și Maroc până în anul 1997. Din anul 1998 este stabilită în Ungaria. a avut la cererea Fanilor de pe Facebook o revenire
Maria Nagy () [Corola-website/Science/327532_a_328861]
-
Vieru și puse pe muzică de compozitorul moldovean Eugen Doga. Piesele muzicale au fost cântate în limba română de Mihai Constantinescu, Loredana Groza, Stela Popescu, Anda Călugăreanu, Mihaela Runceanu, Alexandru Arșinel, grupul „Choralis” și Voicu Enăchescu. A dansat ansamblul de balet al Teatrului de Operetă din Moscova coordonat de coregraful Boris Baranovschi. Filmul "Maria Mirabela în Tranzistoria" a avut parte de un succes moderat la public (în comparație cu filmul "Maria Mirabela"), fiind vizionat de 450.159 de spectatori la cinematografele din România
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
Jak Fulga, iar muzica de compozitorul Henri Mălineanu. Versurile cântecelor stihiilor sunt scrise de Mihai Maximilian, iar muzica de compozitorul Nicolae Kirculescu. Orchestrația este realizată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Coregrafia este realizată de maestrul de balet Nicolae Sever, dansurile fiind executate de balerinii Ion Alexe și Andreea Constantinescu. La realizarea filmului a fost folosit Victor Dona pe post de maestru de lupte. Masca plastică a fost realizată de Agop Arachelian, iar trucajele de ing. Alecu Popescu
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
interiorul bisericii a fost transformat în stație de observare a nivelului apelor carstice, subordonat "Institutului de Geologie" al "Academiei de Științe". Clădirea mănăstirii de pe faleza Dunării a fost modificată pentru a deveni cămin studențesc și atribuită spre folosință "Institutului de Balet". La prăbușirea regimului comunist, în anul 1989, "Ordinul Paulinilor Maghiari", la data de 27 august, a redeschis biserica și mănăstirea în cadrul unei ceremonii religioase. Noul altar, cioplit din granit după proiectul lui Győző Sikota a fost sfințit de nunțiul papal
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
(n. 12 octombrie 1872 - d. 26 august 1958) a fost un compozitor, dirijor, profesor și aranjor englez. Vaughan Williams a compus lucrări aparținând multor genuri, inclusiv opere, balete, simfonii, concerte, muzică de cameră și muzică de film. Pe lângă activitatea sa de compozitor, Vaughan Williams a fost și un culegător de cântece folclorice engleze, cântece care i-au influențat multe dintre compozițiile sale proprii. s-a născut pe 12
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
premiera pe 26 ianuarie 1922 la Londra sub bagheta lui Adrian Boult. După 1924 a început o nouă fază în viața sa muzicală, caracterizată prin ritmuri încrucișitare vesele și prin armonii izbitoare. Lucrări importante din această perioadă sunt "Toccata Marziale", baletul "Old King Cole", Concertul pentru pian, oratoriul "Sancta Civitas" (preferata sa dintre lucrările sale corale) și baletul "Job: A Masque for Dancing". De asemenea a compus și "Te Deum în Sol major" pentru înscăunarea lui Cosmo Gordon Lang ca Arhiepiscop
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
nouă fază în viața sa muzicală, caracterizată prin ritmuri încrucișitare vesele și prin armonii izbitoare. Lucrări importante din această perioadă sunt "Toccata Marziale", baletul "Old King Cole", Concertul pentru pian, oratoriul "Sancta Civitas" (preferata sa dintre lucrările sale corale) și baletul "Job: A Masque for Dancing". De asemenea a compus și "Te Deum în Sol major" pentru înscăunarea lui Cosmo Gordon Lang ca Arhiepiscop de Canterbury. Această perioadă muzicală a culminat cu Simfonia nr. 4 în Fa minor, care a avut
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
de compoziție - compoziția omofonă dominată de considerații verticale și polifonia dominată de imitație și considerații contrapunctuale. Formele care s-au dezvoltat în barocul mijlociu au înflorit și au devenit tot mai diverse. Concertele, suitele, sonatele, concerto grosso, oratoriile, opera și baletele s-au bucurat de succes în toate țările. Formele lucrărilor erau în general simple, cu forme binare repetate (AABB) sau forme tripartite simple (ABC), formele de rondo fiind foarte frecvente. Aceste scheme au influențat și compozitorii ulteriori. Antonio Vivaldi a
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
Elveția și desăvârșită în Austria și Italia, o carieră bogată începută la Monte Carlo, Geneva și Torino, continuată peste ocean - în Canada și SUA - și nu în ultimul rând în România, un repertoriu variat reunind lucrări simfonice, opere, dar și balet, format alături de prestigioase orchestre de pretutindeni, caracterizează în doar câteva cuvinte evoluția dirijorului român . Muzicianul și-a început pregătirea în România (Liceul de Muzică “George Enescu” din București), debutul său scenic desfășurându-se la doar 13 ani, ca solist alături de
Vladimir Vlad Conta () [Corola-website/Science/330311_a_331640]
-
colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri. În anii maturității s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea Vulturilor", "Luceafărul de ziuă" (balet cu cor după o baladă maramureșeană), "Inger și demon" (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică "Dreptul la viață", "Irinca" (balet cu cor în trei acte), "Cu țurca" (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris "Ioan al Saftei", "Liturghia valahă
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea Vulturilor", "Luceafărul de ziuă" (balet cu cor după o baladă maramureșeană), "Inger și demon" (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică "Dreptul la viață", "Irinca" (balet cu cor în trei acte), "Cu țurca" (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris "Ioan al Saftei", "Liturghia valahă", "Din scripturi". Creația sa cuprinde și patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]