4,680 matches
-
de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. Diviziile de vânători erau formate din 2 brigăzi, cu un toatl de 2-3 regimente a două batalioane fiecare. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă a forțelor române era asigurată nominal de către generalul Constantin Prezan numit generalisim de regele Ferdinand la 19 noiembrie 1917. Asigurarea aspectelor administrative
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
înainte de dislocarea unei mari unități peste Prut, o acțiune surpriză destinată să ocupe axa de transport Tighina/Bender - Chișinău - Ungheni. În ceea ce privește preluarea Chișinăului, aceasta ar fi trebuit efectuată cu efective de grăniceri și voluntari ardeleni. Având forța aproximativă a unui batalion, eșalonul de voluntari ardeleni a ajuns în gara Chișinău în dimineața zilei de 6 ianuarie, în condițiile în care sosirea sa - pregătită din timp, fusese deconspirată "„Filialei Forntului”" - organizația militară bolșevică de pe plan local, care între timp declanșase un puci
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
conducerea guberniei. Poziționate din timp, trupele bolșevice au forțat prin folosirea armamentului individual din dotare și a artileriei, depunerea armelor de către detașamentul de voluntari. Dislocate cu 1 până la 2 zile înainte dincolo de Prut, trupele române de sprijin formate din 5 batalioane (din care 4 destinate direct Chișinăului) au întâmpinat o rezistență militară rusă semnificativă, care a determinat fie retragerea lor prin luptă, fie căderea în prizonierat. După eșuarea puciului bolșevic din Chișinău, prizonierii supraviețuitori ai eșalonului de la Kiev au fost eliberați
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
se opună bandelor rusești înarmate - în cazul în care acestea ar fi urmat să încerce restabilirea stării de anarhie. Planul respectiv a fost defalcat în două acțiuni deosebite. Ocuparea Chișinăului ar fi trebuit să revină unui efectiv format din 3 batalioane (2 de ardeleni și 1 de grăniceri), care după ocuparea Unghenilor ar fi urmat să plece de la Socola în 3 trenuri consecutive și să ajungă în capitala Basarabiei dimineața, pentru a dezarma elementele turbulente și a aresta capii acestora. Alături de
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
ardeleni și 1 de grăniceri), care după ocuparea Unghenilor ar fi urmat să plece de la Socola în 3 trenuri consecutive și să ajungă în capitala Basarabiei dimineața, pentru a dezarma elementele turbulente și a aresta capii acestora. Alături de cele 3 batalioane ar fi urmat să fie personal local din Chișinău, pentru a da comandanților informații în legătură cu punctele locale de interes (depozite, locuințe ale conducătorilor, localuri ocupate de trupe). De asemenea, în dotarea transporturilor de trupe ar fi urmat să fie material
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
depozite, locuințe ale conducătorilor, localuri ocupate de trupe). De asemenea, în dotarea transporturilor de trupe ar fi urmat să fie material și echipe de cale ferată, precum și personal și material de poștă și telegraf. După concentrarea diviziei în zona dedicată, batalionul de grăniceri ar fi urmat să fie retras din Chișinău. Pe data de 26 decembrie trimiterea de mărfuri pe căile ferate către România a fost blocată de bolșevici, iar încercarea guvernanților basarabeni de a prelua sub controlul lor căile ferate
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
din Odessa, împreună cu câteva unități militare bolșevizate (conduse de I. Melioșin și E. Venedictov), au declanșat o operațiune împotriva parlamentului moldovenesc, guvernului și susținătorilor acestuia. În aceeași zi în sprijinul detașamentului care urma să sosească au pornit spre Basarabia 2 batalioane de voluntari ardeleni (un al treilea trecuse deja Prutul cu 1 zi înainte) și 2 batalioane de grăniceri români. Misiunea forțelor de sprijin a fost aceea de a se alătura detașamentului din Chișinău pentru a nimici împreună bandele rusofone antiunioniste
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
o operațiune împotriva parlamentului moldovenesc, guvernului și susținătorilor acestuia. În aceeași zi în sprijinul detașamentului care urma să sosească au pornit spre Basarabia 2 batalioane de voluntari ardeleni (un al treilea trecuse deja Prutul cu 1 zi înainte) și 2 batalioane de grăniceri români. Misiunea forțelor de sprijin a fost aceea de a se alătura detașamentului din Chișinău pentru a nimici împreună bandele rusofone antiunioniste, pentru a apăra populația românească cu avutul său și depozitele de materiale, precum și de a asigura
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
6 ianuarie, dar datorită neregularității mersului trenurilor acesta la ora 2 noaptea ajunsese de abia în Tighina. Înștiințate telegrafic de aici că la ora 2 ar fi urmat să plece spre capitala Basarabiei o forță de ardeleni de aproximativ 1 batalion, autoritățile "Front - Otdel-ul" au luat măsuri prin comisariatele gărilor Tighina și Chișinău ca unitatea să nu poată sosi în capitală decât pe la orele 5-6 (aceasta dealtfel a și ajuns pe la 5). Trupele bolșevice - comandate de Kaabak, din Bateria a 60
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
de alimente și armament de la Armata Rusă, într-o mișcare coordonată cu prezumtiva sosire a unității de ardeleni de la Kiev. Ordinul inițial dat acestor unități a fost acela de a se evita folosirea forței și ciocnirile cu unitățile bolșevice. Un batalion de voluntari ardeleni a intrat în Basarabia pe la Leova în 4 ianuarie, iar de la Iași au pornind spre Chișinău pe 5 ianuarie 1918 detașamente de sprijin formate din două batalioane din Regimentul 1 Grăniceri și două batalioane de voluntari ardeleni
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
se evita folosirea forței și ciocnirile cu unitățile bolșevice. Un batalion de voluntari ardeleni a intrat în Basarabia pe la Leova în 4 ianuarie, iar de la Iași au pornind spre Chișinău pe 5 ianuarie 1918 detașamente de sprijin formate din două batalioane din Regimentul 1 Grăniceri și două batalioane de voluntari ardeleni. Organizarea acestora s-a făcut pe 3 eșaloane - direct de către Marele Cartier General, iar comanda lor a fost încredințată locotenent-colonelului N. Dimitriu sub direcțiunea superioară a generalului rus Kantzeroff. În
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
unitățile bolșevice. Un batalion de voluntari ardeleni a intrat în Basarabia pe la Leova în 4 ianuarie, iar de la Iași au pornind spre Chișinău pe 5 ianuarie 1918 detașamente de sprijin formate din două batalioane din Regimentul 1 Grăniceri și două batalioane de voluntari ardeleni. Organizarea acestora s-a făcut pe 3 eșaloane - direct de către Marele Cartier General, iar comanda lor a fost încredințată locotenent-colonelului N. Dimitriu sub direcțiunea superioară a generalului rus Kantzeroff. În compunerea celor 3 eșaloane au intrat: Primele
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
încredințată locotenent-colonelului N. Dimitriu sub direcțiunea superioară a generalului rus Kantzeroff. În compunerea celor 3 eșaloane au intrat: Primele 2 eșaloane au debarcat la Ghidighici în ziua de 6 ianuarie începând cu ora 11. În raport cu direcția de înaintare spre Chișinău, Batalionul III Grăniceri a fost dispus în aripa dreaptă și a avut ca obiectiv partea de sud-vest a orașului, Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 27 Infanterie a fost dispus în centru - pe șosea și calea ferată având ca obiectiv gara
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
2 eșaloane au debarcat la Ghidighici în ziua de 6 ianuarie începând cu ora 11. În raport cu direcția de înaintare spre Chișinău, Batalionul III Grăniceri a fost dispus în aripa dreaptă și a avut ca obiectiv partea de sud-vest a orașului, Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 27 Infanterie a fost dispus în centru - pe șosea și calea ferată având ca obiectiv gara orașului, iar Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 19 infanterie în aripa stângă având cu obiectiv partea de nord-vest
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
a fost dispus în aripa dreaptă și a avut ca obiectiv partea de sud-vest a orașului, Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 27 Infanterie a fost dispus în centru - pe șosea și calea ferată având ca obiectiv gara orașului, iar Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 19 infanterie în aripa stângă având cu obiectiv partea de nord-vest a capitalei. La 6 seara trupele s-au pus în mișcare spre Chișinău, dar s-au angajat în luptă cu trupe rusești concentrate de
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
-i acorda un eventual suport. La 4-5 km înapoi acțiunea de recunoaștere a trebuit stopată, deoarece linia era distrusă și în respectivul punct dintr-un tren debarcau cazaci ostili trupelor române. Ca efect al informației că linia ferată fusese tăiată, batalioanele s-au oprit pe aliniamentul atins (stația Petricani). La ora 22 a parvenit prin intermediul maiorului Nadolu venit de la marele Cartier General din Iași cu o mașină, știrea că cel de-al treilea eșalon nu mai poate ajunge. Ca efect al
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
fost ocupat de o companie românească de grăniceri. Atacat la Cornești, eșalonul a pierdut pe generalul Nekrasov - comandantul Armatei a IX-a ruse și pe colonelul Sokolov, iar pe 9 ianuarie în gara Strășeni a fost copleșit de forțe bolșevice. Batalionul carea a trecut Prutul pe la Leova - ajuns în a doua zi la Basarabeasca (localitate pe lângă care trecea linia ferată ce străbătea Basarabia, pornind dela Chișinău), a căzut în cea mai mare parte în prizonierat fără luptă. Aceasta s-a întâmplat
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
de la 1848 în Giurgiu. Constantin Z. Boerescu a urmat „Școala Fiilor de Militari, Iași” (Liceul Militar din Iași), apoi Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București, în urma absolvirii căreia va fi avansat la gradul de sublocotenent în 1875, în Batalionul de geniu. În 1887 se căsătorește cu Alexandrina Socec (n.1868, d. 1952), fiica cunoscutului librar și editor Ioan V. Socec, cu care a avut doi fii: Pârvu Boerescu (1888-1978) și Neagu Boerescu (1889-1946). A decedat la 11 februarie 1915
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
Căpitan (1882), Maior, în Infanterie (1888), Locotenent-colonel (1893), Colonel (1898), General de brigadă (1906), General de divizie în rezervă (1913). După absolvirea Școlii militare de ofițeri, Constantin Z. Boerescu a luat parte ca sublocotenent în Compania a 4-a din Batalionul de geniu la Campania Armatei Române din Războiul de Independență al României, în anii 1877-1878, executând lucrări de fortificații la Barboși (Galați), la Calafat, la Corabia, și apoi la Plevna, unde se remarcă prin fapte de vitejie. Transferat în Compania
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
la Campania Armatei Române din Războiul de Independență al României, în anii 1877-1878, executând lucrări de fortificații la Barboși (Galați), la Calafat, la Corabia, și apoi la Plevna, unde se remarcă prin fapte de vitejie. Transferat în Compania 1 din Batalionul de geniu, a executat lucrări genistice la Rahova, Lom-Palanca, Vidin și Pitești. Mai târziu, a fost detașat la construirea forturilor „Cetății București” și a liniei ferate de centură a Bucureștiului, unde a condus lucrările la fortul Afumați (1885-1888). Constantin Z
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
lui Trujillo . Printre membrii a fost și naratorul dominican Juan Bosch, care a preluat eforturile internaționale și a călătorit în diferite țări să se întâlnească cu președinții acestora. La 21 septembrie 1947, un grup de dominicani în exil, împreună cu un batalion de voluntari înarmați veniți din Cuba și din alte țări din America Latină, a pornit spre Sânto Domingo într-o operațiune militară numită Expediția Cayo Confites. Expediția a eșuat; membrii expediției au fost nevoiti sa debarce, apoi au fost arestați și
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
Regimentul 2 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 2 Vânători din armată permanentă, dislocat la pace în garnizoana București. Regimentul a făcut parte din organică Divizia 3 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de colonelul "Constantin Constantinescu". Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
Regimentul 5 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 5 Vânători din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Craiova. Regimentul a făcut parte din organica Diviziei 2 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Traian Epure". Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
(n. 18 aprilie 1945, Tâmna, județul Mehedinți - d. 6 decembrie 2007) a fost un prozator, eseist și dramaturg român, fiind cunoscut pentru Trilogia "Batalioane Invizibile" (I. "Craterul", II. "Rhizoma", III. "Asteroidul"), "Coroana Izabelei", "Avocatul Diavolului" și romanul-teatru "Rătăcirea Domnului". a fost unul dintre cei mai activi și importanți scriitori din câmpul literar post-decembrie 1989. A fost redactor șef al revistei de cultură "Luceafărul", pe
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
Izabelei (1982), și, după tăcerea ce a urmat topirii, în corectură, la Ed. Cartea Românească, a romanului Vitrina cu păsări împăiate, îi apare în 1989 romanul Marmura neagră. Este autor a două trilogii romanești (Coroana Izabelei, I-III, 1998, și Batalioane invizibile, 2001) și al unor volume de teatru. A primit premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Coroana Izabelei (1982) și al Uniunii Scriitorilor (1995 și 1998), cât și alte premii literare. Cu începere din 1993, Marius Tupan trece de pe postul
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]