7,605 matches
-
pentru subordonați; grupali - conflicte intragrupale, incongruența statutelor; organizaționali - climat, tehnologie, stil managerial, structură organizatorică; extraorganizaționali - familie, economie, calitatea vieții. Apoi ei introduc variabile moderatoare (ereditate, vârstă, sex, suportul social, coping-ul, trăsăturile de personalitate) pentru ca în final să subdividă „ieșirile” în: comportamentale (satisfacție, performanță, absenteism, accidente, abuz de substanțe), cognitive (de exemplu, luarea deciziilor) și fiziologice (creșterea tensiunii, creșterea colesterolului, aritmii cardiace). Kahn și Byosiere (1992) introduc în ciclurile stresului alte două momente importante: antecedentele organizaționale ale stresului (indicatorii stresului, caracteristicile organizației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Faptul că stresul produce efecte în plan psihocomportamental este de domeniul evidenței. Aceste efecte au fost observate și descrise de doi medici cardiologi, Meyer Friedman și Ray Rosenman, care au introdus în 1974 în literatura de specialitate conceptul de „pattern comportamental de tip A” (PCTA). Persoanele caracterizate printr-un asemenea pattern se disting prin: dorința de a face cât mai multe lucruri într-un timp cât mai scurt; trăsături cum ar fi agresivitatea, ambiția, simțul competitivității, impulsivitatea; comportamente verbale explozive și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
timpul și cu oamenii; muncește mult, bine, bazându-se pe motivație, voință; posedă un stil încrezător care îi dă posibilitatea să lucreze constant și să nu fie într-o permanentă alertă și competiție cu ceasul. Diferența dintre cele două patternuri comportamentale este ca diferența dintre „calul de curse și broasca-țestoasă”. Nu este greu să recunoaștem în PCTA portretul aproape „ideal” al unei persoane stresate, iar în PCTB al uneia non-stresate. Studiile lui Friedman și Rosenman au evidențiat un fapt și mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
transpirația abundentă, dilatarea pupilei); subiective, psihoindividuale (anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos); psihoorganizaționale (absenteism, scăderea productivității, alienarea la relațiile cu ceilalți membri ai organizației, reducerea implicării, insatisfacții în muncă, scăderea încrederii și loialității în/față de organizație
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de muncă, și nu spre schimbarea acestora. În fine, dacă pornim de la paradigma tranzacțională a stresului care − într-un fel, o încorporează și pe cea interacțională −, atunci cele mai potrivite strategii de gestionare a stresului ar fi terapiile cognitive și comportamentale, precum și formarea competențelor și resurselor individuale care cresc atât capacitățile de evaluare cognitivă ale angajaților, cât și pe cele de coping (centrate pe problemă, centrate pe emoții), amplu descrise de Lazarus și Folkman (1984). Primele, cele centrate pe problemă, vizează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Maslach și Jackson (1981) este în măsură să elimine orice confuzie între cele două fenomene. Chiar dacă în burnout observăm o serie de simptome astenice, cum ar fi epuizarea emoțională, oboseala, tendințele depresive, ele sunt, în esență, mai curând cognitive sau comportamentale decât fizice. Manifestările simptomatice asociate burnout-ului sunt observate la persoanele „normal echilibrate”, nesuspecte de tulburări psihice și fără antecedente psihiatrice sau psihopatologice (Maslach, Schaufeli, 1993). Ele sunt „indici nozografici care pot ajuta la distingerea burnout-ului de tulburările psihopatologice autentice” (Pezet-Langevin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
controla sau abandona comportamentul în cauză; acordarea unui timp special pentru pregătirea și parcurgerea episoadelor; apariția bruscă a episoadelor atunci când subiectul trebuie să îndeplinească o serie de activități (școlare, universitare, familiale, sociale); sacrificarea activităților social-recreative în favoarea comportamentului în cauză; perpetuarea comportamentală în ciuda faptului că subiectul conștientizează agravarea unor probleme recurente sau persistente de ordin social, financiar, psihologic, fiziologic; toleranță marcantă (nevoia de a crește intensitatea sau frecvența comportamentului pentru a obține efectul dorit sau diminuarea efectului procurat prin intermediul unui compartament de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai aproape de una din cele două forme de bullying descrise de Olweus, și anume de bullying-ul indirect indus de izolarea socială sau de excluderea din grup (vezi Olweus, 1993). Foarte aproape este Leymann și de ceea ce unii autori numeau stil comportamental agresiv indirect, prin care se poate induce suferința psihologică recurgând la simpla manipulare socială, fără ca agresorul să se expună riscului presupus de conflictul deschis (vezi Björkqvist, Österman, Kaukiainen, 2000). Pentru Leymann, termenul mobbing are două accepțiuni, una mai atenuată, alta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1998; Miglionico, 2000), mobbing-ul afectează direct integritatea psihofizică a victimei. Printre efectele constatate enumerăm : anxietate, anxietate generalizată cu atac de panică, cu simptomatologie obsesiv-compulsivă, fobică, somatoformă etc.; sindrom posttraumatic de stres (PTSD); deteriorări intense, cumulative, cu ideație recurentă intruzivă; tulburări comportamentale: anorexie, bulimie, alcoolism, toxicomanie (mai frecvent cu medicamente), auto-/heteroagresivitate; pierderea motivației pentru activitate (în speță cea profesională); scăderea satisfacției, performanțelor, randamentului; pensionare medicală prematură; alterarea capacității de adaptare, a echilibrului socioemoțional, a stimei de sine, dezinserție, alienare socioprofesională. Se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din cadrul organizației, la care angajații aflați în pericol pot apela pentru un sfat. Autoritatea trebuie delegată acestor persoane astfel încât intervenția lor să fie eficientă. Prevenirea mobbing-ului în organizație presupune inventarierea problemelor companiei, monitorizarea dinamicii lor și formularea normelor etice și comportamentale. O altă metodă este reconcilierea părților, de regulă prin intermediul unui specialist care are rol de mediator în acest proces de mobbing. Procesul de mediere este similar, aproape simetric cu cel instituit în cadrul altor conflicte organizaționale interpersonale, dar care nu pot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebuie reglate de experți sau de conducători. Q/A (33,6%) Problemele acestui sector pot fi rezolvate de la sine (nici calitatea, nici acceptanța nu au mare importanță). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 CALITATE ACCEPTARE CONCEPTUAL ANALITIC COMPORTAMENTAL DIRECTIV Sarcini si preocupări tehnice ORIENTAREA VALORICĂ Oameni si preocupări sociale TOLERANȚA LA AMBIGUITATE Scăzută Înaltă 2 A A A 1 3 COEZIUNEA GREȘELI DE ORGANIZARE insularizarea grupului; - lipsa tradițiilor de imparțialitate ale conducerii; - lipsa normelor care impun proceduri metodice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți Comportamentul primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale celeilalte părti 2. Presiunea sociala asupra primei părți 2. Presiunea socială asupra celeilalte părți 3. Structura motivațional-stimulatorie Stadiul 1: conflictul latent Nu există un conflict total, dar există un potențial datorat anumitor factori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți Comportamentul primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale celeilalte părti 2. Presiunea sociala asupra primei părți 2. Presiunea socială asupra celeilalte părți 3. Structura motivațional-stimulatorie Stadiul 1: conflictul latent Nu există un conflict total, dar există un potențial datorat anumitor factori Surse conflictuale: 1. interdependența 2. diferențele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
flexibilă Strategia de evitare activă și pasiv REZULTATE CONSISTENTE RELAȚII CONSISTENTE Stilul „buldog” Stilul „creator de acorduri” Stilul „cerb” Stilul „vulpe” CONDESCENDENȚA DESCHIDERE situația perceperea situației selecția răspunsului comportamentele AGENȚI STRESORI Antecedentele organizaționale ale stresului variabile moderatoare Consecințele stresului Reacții comportamentale, cognitive, fiziologice pasiv LATITUDINEA DECIZIEI POSTULUI activ scăzut înalt înalt scăzut CERINȚELE POSTULUI efort/încordare scăzute efort/încordare crescute B A 2 1 3 4 CARACTERISTICA POSTULUI STARE AFECTIVĂ DE BINE Înaltă Efect constant Scădere suplimentară Înaltă Scăzut Scăzut A
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
emoțiile fără să faci judecăți asupra celuilalt; • exprimă emoții într-o manieră pozitivă; • focalizează-te asupra comportamentului și nu asupra persoanei. Specifică ceea ce vrei să schimbi • solicită schimbarea comportamentului; • solicită o schimbare secvențială; • solicită una sau cel mult două schimbări comportamentale; • specifică comportamentele concrete care trebuie modificate; • solicită schimbarea comportamentului care poate fi schimbat, pentru care interlocutorul are resurse de schimbare; • specifică ce comportament ești dispus să îl schimbi pentru a facilita comunicarea Focalizează-te pe consecințele comportamentului • specifică clar consecințele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de a se exprima emoțional, de a nu-și ascunde autodezvăluirea, cer sfaturi; fapt care în alte zone de pe glob nu este permis. În genere, într-o relație noi suntem obișnuiți să vedem ceva față de care oamenii au un consens comportamental sau sunt prezente fațete care se potrivesc în interrelația respectivă. Apoi, în timp ce anumite reguli aplicate transcultural, în culturi diferite sunt specifice unor relații individuale, alte reguli traversează culturile și au mai puțină specificitate de aplicare în diferite țări și culturi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
să reacționăm pasiv sau agresiv în situații similare. Deși o persoană a învățat să reacționeze pasiv sau agresiv, se poate schimba și poate învăța să devină asertivă. Care sunt efectele comportamentului pasiv, agresiv, în comparație cu cel asertiv? Agresivitatea este o reacție comportamentală prin care... îl blamezi și îl acuzi pe celălalt, încalci regulile impuse de autorități (părinți, profesori, poliție), ești insensibil la sentimentele celorlalți, nu-ți respecți colegii, consideri că tu ai întotdeauna dreptate, rezolvi problemele prin violență, consideri că cei din jurul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Atitudini necesare profesorilor în comunicarea cu copii/tinerii deficienți de auz Prof. Daniela Anton Grup Școlar “Vasile Pavelcu” Iași Școala reprezintă un câmp de negociere valorică, unde actorii implicați în procesul instructiv-educativ își etalează atitudini, preferințe, interese, propun modele comportamentale, deslușesc valorile care “intră” și care “ies” din acest mediu. Din rîndul “valorilor de intrare” profesorul, alături de elevi reprezintă unul dintre protagoniștii principali. Dacă în școala tradițională profesorul este privit ca fiind o autoritate care deține adevărul și care împărtășește
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
lume a auzitorilor și sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși și neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere elevului hipoacuzic instrumentele intelectuale și psiho- comportamentale necesare integrării în viața socială și culturală din societatea auzitorilor în care trăiește. Dar, în același timp, trebuie să cultive sentimentul apartenenței la o comunitate care luptă pentru propria identitate, iar conștientizarea faptului că nu sunt singuri, că mai există
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
fie sub forma unui sindrom în cadrul anomaliilor de personalitate, în acest caz, copilul șocheaza prin tendința de organizare dizarmonică a personalității fie pot avea un caracter nevrotic, sub forma unor reacții de protest, demisie sau a altor forme de manifestare comportamentală, care conduc spre depistarea unor forme rare nevrotice. Cauzele apariției tulburărilor de comportament la copil sunt multiple: rolul factorilor genetici nu este încă foarte clar precizat; educația necorespunzătoare caracterizată prin inconsecvență, libertate exagerată sau atitudine prea autoritară, inflexibilă, neunitară sau
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
refuzul autorității, și mai ales a celei familiale, apoi a celei sociale. Acest refuz generează conflicte permanente și apare la copiii cu o dezvoltare dizarmonică, cu lexiuni ale SNC ori la cei cu retard mintal, Agresiunea - reprezintă tendința unor reacții comportamentale încarcate de reacții brutale, distructive și de atacare. Minciuna - este o reacție de afirmare neconformă cu adevarul. Minciuna poate fi intenționată sau expresie a tendinței de autoapărere. De regulă, minciuna se asociază cu furtul, comportament care se structurează foarte repede
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
De regulă, minciuna se asociază cu furtul, comportament care se structurează foarte repede în deprindere la copii. De regulă, până la vârsta de 5-6 ani, copilul nu are formată noțiunea valorii morale a actului. Modalități de abordare a copiilor cu devieri comportamentale Devierile comportamentale ușoare sunt, de obicei, consecința erorilor pedagogice ale părinților. Cele mai frecvente greșeli sunt acelea în care: • părinții nu întăresc, prin recompensă, comportamentul pozitiv al copilului; • utilizarea exagerată a pedepselor; părinții răspund la comportamentul negativ prin întărirea lui
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
minciuna se asociază cu furtul, comportament care se structurează foarte repede în deprindere la copii. De regulă, până la vârsta de 5-6 ani, copilul nu are formată noțiunea valorii morale a actului. Modalități de abordare a copiilor cu devieri comportamentale Devierile comportamentale ușoare sunt, de obicei, consecința erorilor pedagogice ale părinților. Cele mai frecvente greșeli sunt acelea în care: • părinții nu întăresc, prin recompensă, comportamentul pozitiv al copilului; • utilizarea exagerată a pedepselor; părinții răspund la comportamentul negativ prin întărirea lui neintenționată; • inconsecvența
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
conștiința individuală a Împărtășirii uneia sau mai multor identități colective” și deci „conștiința de a aparține unuia sau mai multor grupuri de referință” cu care individul a ajuns să aibă În comun un anumit număr de trăsături identitare (valori, modele comportamentale și interpretative, simboluri, imaginar colectiv, cunoștințe Împărtășite În cadrul grupului etc.). Însă locuțiunea sentiment de apartenență, precum și conceptul de identitate colectivă pe care Îl implică merită să fie studiate mai Îndeaproape. Procesul de identificare și construirea sentimentului de „sine” Un astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
perspectivă, Alfred Radcliffe-Brown și, alături de el, reprezentanții antropologiei sociale britanice consideră că antropologia culturală, acordând o mai mică importanță situării În timp, nu poate descrie o societate decât Într-o manieră statică, prin operele și modelele sale simplificate de structuri comportamentale individuale sau colective (patterns, În terminologia lui Benedict) ipostaziate, și nu În acțiunile ei concrete și În funcționarea sa reală. Deși tezele culturalismului, care au reînnoit practica etnografică printr-o regândire a disciplinei, au făcut obiectul unor critici dure (inclusiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]