5,493 matches
-
urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe pământ și slava în spirit, într‑adevăr nu exclud materia, ci dimpotrivă,o presupune. Dumnezeu însuși, spune sfântul Ioan Damaschinul a devenit ma‑ terie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului, Ed. Anastasia, București 1998, 49. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 48 obținem un bine mântuitor prin intermediul silabelor, la fel se întâmplă și cu imaginile pictate cu artă și culori 94. Rostul liturgiei este comuniunea, experiența cu Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular, în sensul de la Mt 6,695
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
statuile) ale lumii antice. Această mișcare culturală a pus bazele unei schimbări profunde a ide‑ ilor religioase: centrul interesului artistic nu era atât Dumnezeu - ființa omni‑ prezentă - dar, umanitatea. Ce se afla la baza acestei schimbări? O puternică năzuință de comuniune cu natura și o dorință reînnoită de a etala frumusețea figurii umane. Artiștii din timpul Renașterii nu s‑au mai considerat niște meșteșugari anonimi care îndeplinesc o muncă, ci au început să se identifice, dar și să fie identificați, ca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a paielor se transformă în trandafiri. Bezna celulei este luminată de razele lunii care îl aduc acolo pe Iisus. Carcera devine spațiul înălțării prin suferință întru credință, de o frumusețe sublimă, nepământească. Ceea ce sublimează și transformă suferința în ideal este comuniunea și comunicarea dincolo de cuvinte cu Iisus, poezia devenind artă pură, care mărturisește suprema frumusețe a Iubirii lui Dumnezeu. Atanasie Berzescu spunea: „În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce și L-a adus
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
reuși să alungăm distanța dintre noi. Streinii care ne înconjoară, și pe care suntem obligați să-i suportăm vor dispărea. Vom fi doar noi doi.” Însă momentul de comunicare este ratat pentru că Dania îl însoțește la cinema pe tatăl ei, comuniunea fiind întreruptă înainte de a începe. O senzație asemănătoare există și în momentul în care naratorul vorbește la telefon și dintr-o precauție fatică, întreabă des: “Dania, ești acolo?” Telefonul îl ajută pe Sandu să să accentueze impresia de irealitate: “A
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
obligația de a nu mai vorbi despre "Criminalii jidani care au compromis grav ordinea publică, au violat legile și au insultat"651. Liderii politici români manifestau în continuare preocupări evidente nu pentru acțiuni prin care să creeze un spațiu al comuniunii reciproc avantajoase, ci identificau măsuri prin care doreau parcă să construiască o lume în care "celălalt" să nu aibă acces 652. Spre o asemenea concluzie ne conduce faptul că nici unul din oamenii politici români importanți ai momentului nu vorbea în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și uman românesc nu a reușit să redea În planul poeziei, și al unui neobosit și unic militantism, această luptă supremă a timpului ce-l trăim, ca destinul poetului și ziaristului Sergiu Grosu. Recurgerea la forța idealului creștin și a comuniunii vii și permanente cu Dumnezeu... „este o aventură unică, a unui spirit românesc În bătălia pentru triumful Dumnezeirii”. Preocupat constant de soarta Basarabiei, de perspectivele românești În condițiile noilor orientări europene, Sergiu Grosu a solicitat o convorbire celei mai reprezentative
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Valoarea incontestabilă a conținutului acestei cărți este garantată doar la simpla vedere a numelui autorului ei, Carlo Maria Martini, Cardinal de Milano, mort în luna august a anului trecut. Țărmul lacului Genezaret constituie locul în jurul căruia se trăiesc momente de comuniune profundă. Totul este învăluit în mister: zorii, lacul, personajele, conversația... Deodată, însă, totul se luminează în jurul Mielului Pascal - Cristos, care se revelează. Și nu oricum, ci într-un mod autentic, gradual, constructiv. Iubirea nu ofensează, dimpotrivă: iartă, reconciliază, conduce la
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
profundă. Totul este învăluit în mister: zorii, lacul, personajele, conversația... Deodată, însă, totul se luminează în jurul Mielului Pascal - Cristos, care se revelează. Și nu oricum, ci într-un mod autentic, gradual, constructiv. Iubirea nu ofensează, dimpotrivă: iartă, reconciliază, conduce la comuniune, invită omul să recunoască în el ceea ce este sublim: darul de a iubi. De aici întrebarea fundamentală în alcătuirea meditațiilor prezente în această carte: „Petru, mă iubești?” Și Petru redescoperă încrederea lui Cristos, dorința de a se dărui, de a
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
barcă și să mă întreb: odată ce am auzit chemarea pe țărm, ce facem? Ce rezistențe se declanșează? Frica de a ne arunca, frica de a răspunde. În al patrulea episod vom reflecta asupra ucenicilor care mănâncă: cum trăim experiența acestei comuniuni, ce ne spune aceasta pentru viața noastră personală, unde ne conduce? Ultima parte va fi analiza textului fundamental asupra întrebării făcute lui Petru: „Mă iubești?” Prin intermediul acestui parcurs, Isus îl conduce pe Petru la a-și adresa adevărata întrebare: ești
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
atunci ne acceptă așa cum suntem: începe prin a-i lua pe aceștia șapte - chiar dacă era în mod sigur ceva deplorabil că nu erau toți prezenți - începe cu puținul care este prezent. Noi toți tindem spre o viață de comunitate, de comuniune, de grup, de a face comunitate în Biserică și adesea ne plângem că nu reușim. E important a porni de la ceea ce este: a nu deplânge ceea ce nu există. Dacă cei șapte s-ar fi pus să facă procesul celorlalți ei
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
se termina "gazul" în lampă, citeam la lumina flăcării lemnelor care ardeau în sobă. Știi ce fantastic e să vezi cum joacă umbra flăcărilor în timpul lecturii pe paginile unor romane interesante? Se creează o atmosferă de basm, de taină, o comuniune fără egal cu cele scrise și citite... Ce amprente au lăsat asupra mea acele timpuri? De tot felul. Și frumoase, de neuitat: descoperirea împrejurimilor satului meu. Și de supărare, de nemulțumire, de necaz. Nici nu mai știu cum să-ți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
între culturi teonome și culturi autonome religios nu va putea fi niciodată eludată. Din punctul nostru de vedere, există două dimensiuni complementare în cadrul comunicării interculturale: dimensiunea funcțională corespunzând mobilității și dimensiunea normativă corespunzând ideii de ideal, de înțelegere și de comuniune. Acest lucru înseamnă că o metodologie a fenomenelor interculturale aparținând teritoriului european trebuie să țină cont atât de date cantitative, cât și de date calitative. Mai trebuie făcută o precizare: pentru ca dialogul intercultural să fie posibil, e necesar ca între
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să se refere la orientări majore ale culturilor care inițiază dialogul. Preocupările diferite nu încurajează un dialog intercultural fructuos. Interculturalitatea poate fi astfel definită ca o experiență comună concretizată în valori comune autentice, ca materializarea unei tendințe naturale umane spre comuniune. Ceea ce interculturalitatea își propune acum nu se referă credem noi la punerea în raport de dialog a cât mai multor oameni aparținând unor culturi diferite; acest lucru reprezintă scopul final al disciplinei. Însă direcția cea mai urgentă și necesară în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o minciună să fie afirmată egalitatea culturilor, atât timp cât antagonismele politice sunt la ordinea zilei. În același timp, lipsa conflictelor deci pacea nu se poate baza pe inegalități între diferitele culturi. Între identitate, personală sau colectivă, și comunicare care sfârșește în comuniune nu poate exista, din punctul nostru de vedere, discontinuitate. Este dificilă o cuantificare a comunicării interculturale în spațiul european. Și totuși, absența totală a unor cifre nu va fi de prea mare folos, deși relevanța unor sondaje sau a unor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interculturale în spațiul european, dacă este neglijată dimensiunea procesului. După cum arătam în începutul prezentului capitol, în cazul comunicării interculturale există două dimensiuni. Acestea sunt dimensiunea funcțională, corespunzătoare mobilității, și dimensiunea normativă, care corespunde ideii de ideal, de înțelegere și de comuniune; în consecință, o metodologie a fenomenelor interculturale europene trebuie să țină cont atât de date cantitative cât și de date calitative. Datele cantitative care pot fi căutate se referă în principal la circulația persoanelor și la circulația bunurilor culturale pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ei, deoarece alternativa este una înfricoșătoare: universalitatea conflictelor, a sentimentelor de suspiciune și ură. Universalitatea respectului reciproc pretinde, la rândul său, în cazul fiecărui om, realizarea interculturalității. Ca orice societate, societatea globalizată are nevoie de coeziune, de solidaritate și de comuniune între membrii săi iar aceste scopuri, foarte dificil de atins, totodată esențiale pentru generația prezentă și pentru generațiile viitoare. Comunicarea Interculturală este un demers nu doar precis și (greu) realizabil, ci universal și necesar. Primele două capitole ale prezentei lucrări
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
schimb de produse agro-pastorale cu cele meșteșugărești) și cu lumea romană, de-a lungul Rinului și al Dunării. Viața socială se baza pe familia mare patriarhală, iar legăturile de rudenie vor spori rolul cetelor armate. Teoria de origine germană a comuniunii bunurilor conjugale arată, într-o primă formulare, intervenția dreptului roman. Conform acesteia, baza regimului comun al acestora se află în sistemul, propriu legilor barbare, creat de mundium marital și dotal feminin: principiul este expresia dreptului și elementului germanic pur în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sine, introducînd în memoria sa puncte de reper și diviziuni pe care le aduce gata făcute din exterior. Pe acestea le vom lega de amintirile noastre, dar între amintiri și punctele de sprijin nu va exista nici un raport intim, nici o comuniune de substanță. De aceea noțiunile istorice și generale n-ar juca aici decît un rol foarte secundar: ele presupun existența prealabilă și autonomă a memoriei personale. Amintirile colective s-ar aplica peste cele individuale, per-mițîndu-ne o stăpînire mai facilă și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
purtînd cu el o conversație psihologică; analizăm și descriem caracterele profesorilor și ale prietenilor noștri. Amîndoi facem parte din grupul 136 colegilor noștri, dar, în cadrul acestuia, și, de altfel, relațiile noastre personale anterioare intrării la facultate, creaseră între noi o comuniune mai strînsă. De mulți ani nu l-am mai văzut, dar grupul nostru subzistă, cel puțin în gînd, iar dacă ne-am întîlni mîine, am avea unul față de celălalt aceeași atitudine ca înainte de a ne despărți. Numai că el a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
regăsi. Cum am spus, orice biserică poate îndeplini acest rol: se poate spune că Iisus Hristos a fost răstignit nu doar pe Golgota, ci peste tot unde este venerată crucea și că nu doar în Cenaclu a intrat el în comuniune cu discipolii, ci peste tot unde se celebrează liturghia, iar credincioșii primesc împărtășania. La acestea trebuie adăugate capelele consacrate Fecioarei, apostolilor sau sfinților și atîtea locuri care-i atrag pe credincioși pentru că se află aici o relicvă (icoana unui martir
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
acești doi termeni nu este mai evident. În ortodoxie libertatea nu poate fi înțeleasă în afara credinței, tot așa cum credința nu poate fi concepută decât ca rezultat al libertății absolute. Doar în ortodoxie omul are libertatea absolută de a intra în comuniune cu Dumnezeu prin intermediul energiilor divine necreate, în vreme ce în catolicism libertatea credinței e limitată de apropierea de Dumnezeu prin intermediul energiilor divine create, iar în protestantism limitarea vine din însuși faptul că omul nu are libertatea de a se opune voinței divine
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fost anticipată mai sus, atunci când am făcut referire la întrebarea pe care Willemin i-o adresează lui André în legătură cu "idealul său", aceștia reîntâlnindu-se după un an, când devin colegi în redacția unui ziar parizian, între ei stabilindu-se "o comuniune din motive pe care n-am reușit niciodată să le înțeleg", aceasta cu toate că cei doi aveau viziuni cu totul diferite asupra vieții, astfel că "unul vedea răul comandat de stânga, eu comandat de dreapta". Aceste viziuni diferite asupra vieții îi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Era. Dacă ar fi toți călugării ca el, ar fi altul monahismul. E un exemplu de urmat pentru toți tinerii monahi. A.S. Se integrase el cu adevărat în obștea Mănăstirii Rohia? S.M. Da, participa la toate slujbele. Trăia deci în comuniune cu ceilalți călugări. A.S. Steinhardt în Autobiografie: "Rohia m-a cucerit din prima zi și deplin...". S.M. Dincolo de viețuirea creștină a obștii, pe el Rohia l-a cucerit prin liniște, aerul curat și ascultarea cu biblioteca. A.S. Cum ați defini
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de vedere spiritual o făcea, cu siguranță, totuși "făcea o figură aparte...mie mi s-a părut totuși un călugăr atipic", în vreme ce arhim. Serafim Man răspunde în frumosul spirit al simplității călugărești: Da, participa la toate slujbele. Trăia deci în comuniune cu ceilalți călugări". Dacă din acest punct de vedere a existat o diferență de percepție a monahului Nicolae, atunci când vine vorba de intelectualul Steinhardt cei doi glăsuiesc la unison, văzând în acesta "modelul ideal al cărturarului", cum, de asemenea, mărturisesc
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]