8,920 matches
-
7]; această simbolică deschidere a ochilor echivalează cu înțelegerea de către păcătos a gravei semnificații a actului comis, pe de o parte, a adevăratului chip al lumii, pe de altă parte; or, pentru întîia oară, omul va privi și va vedea; conștientizarea goliciunii propriului trup este primul semn al vinovăției, sau al minciunii relevate de îndrăzneala celui nevinovat, ca în cunoscuta poveste a hainelor împăratului: "Împăratul e gol!" a strigat cu naivitate copilul; acoperirea cu "frunze de smochin" este cea dintîi tentativă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la nivelul lumii edenice, concepute de Dumnezeu ca una dintre cele mai bune posibile. Pe de altă parte, însă, modelul păcatului originar se constituie ca "nucleu dur" pentru orice conduită umană păcătoasă. Să observăm, în acest sens, că succesiunea constatare › conștientizare › ascundere -› temere -› descoperire -› disculpare -› pedepsire -› stigmatizare -› execuție reprezintă "trama profundă" pe care orice scenariu judiciar modern se întemeiază. 1.3.5. Povara greșelii originare În finalul exercițiului hermeneutic pe care situația de "înșelăciune edenică" îl prilejuiește, este firesc să ne
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acestora sînt deja în siguranță, ascunși în anonimat. Pe parcursul ultimelor decade această formă de protecție a guvernelor a fost în unele țări subminată parțial de autorizațiile libertății de informare si de către legi asemănătoare, ceea ce a condus la o mai profundă conștientizare a riscurilor existente în punerea pe hîrtie a unor planuri sau decizii. Defibratorul poate fi văzut ca o armă de apărare împotriva xeroxului și a posibilităților acestuia din urmă de a favoriza scurgerea de informații. Progresul continuu al tehnologiei obținerii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un război una din tabere manifestă un acord tacit față de minciunile inamicului, deși este ceea ce s-a întîmplat în cazul vapoarelor de luptă germane menționate mai devreme în acest capitol. ACORDUL TACIT Acordul tacit se dezvoltă uneori treptat, fără o conștientizare explicită a apariției sale. Această posibilitate este discutată de Werth și Flaherty în cazul unei femei identificată ca R2, pe care soțul o înșela, avînd o aventură cu altcineva. R2 a descris modul gradat în care și-a dat seama
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
noastră vagă cu privire la minciunile mai puține, însă mai eficiente. Totuși, recomandarea nu are nimic vag atunci cînd îndeamnă la o mai precisă depistare a minciunii, o înțelegere a caracterului său inevitabil, dezavantajos în același timp, precum și benefic și la o conștientizare a posibilității ca fiecare dintre noi să fie păcălit. Ar trebui să ne amintim avertismentul și promisiunea lui Hobbes (1839:36): Vorbirea are ceva care o aseamănă cu pînza de păianjen... prin cuvinte sînt adormite și înșelate chiar și cele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
realiza un consens: kigo-ul conținea adevărata Încărcătură culturală a modului În care e percepută Japonia. „Conferințele rezolvă rareori asemnea probleme și n-a fost altfel nici aici. Totuși, faptul că astfel de probleme sînt cît de cît discutate sugerează o conștientizare care nu era prezentă În comunitatea internațională de haiku cu doar cîțiva ani Înainte. Ceea ce era considerat inviolabil pînă de curînd a ajuns să fie pus În discuție. Aceasta cred că reflectă faptul că atît de mulți oameni scriu haiku
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
lumii relațiilor internaționale, susținând în același timp că toate punctele de vedere trebuie să fie supuse formelor de analiză critică care pun în evidență limitările și excluderile lor (George și Campbell 1990). Putem să facem cel mai bine aceasta dezvoltând conștientizarea diversității imaginilor relațiilor internaționale. Sarcina teoriei internaționale constitutive este să analizeze diferitele forme de reflecție asupra naturii și caracterului politicii mondiale și să sublinieze că aceste forme de cunoaștere nu oglindesc pur și simplu lumea, ci ajută la modelarea ei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
omogenizând în același timp economiile politice ale tuturor statelor membre ale comunității internaționale. Globalizarea a subminat statul-națiune în alte moduri decât și-ar fi dorit liberalii. Capacitatea fiecărui stat de a dirija loialitățile cetățenilor săi a fost diminuată prin creșterea conștientizării de către populație a problemelor cu care se confruntă întreaga specie umană. Statul nu-și poate împiedica cetățenii să se orienteze către o întreagă gamă de agenți subnaționali și transnaționali capabili să le asigure identitățile politice și să le promoveze obiectivele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modernă de state) Wight (1977: 33-5) menționează că fiecare dintre acestea a apărut într-o regiune cu un înalt nivel de unitate culturală și lingvistică. Aceste comunități politice independente au simțit că aparțineau civilizației mondiale și erau superioare vecinilor lor. Conștientizarea "diferențierii lor culturale" de așa-zisele popoare semicivilizate și barbare facilita comunicarea între acestea și atingerea unui acord asupra drepturilor și obligațiilor care le legau ca membre ale unei societăți exclusive de state. Scriind despre evoluția societății moderne de state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
distincțiile pozitiviste între fapt și valoare, obiect și subiect. Excluzând posibilitatea cunoașterii obiective, teoria critică încearcă să promoveze o mai mare "reflectivitate teoretică" (1995: Capitolul 3). Cox (1992a: 59) exprimă această reflectivitate în termenii unui proces dublu: primul constă în "conștientizarea timpului și locului istoric în care se situează cercetătorul și care determină întrebările ce necesită atenție", al doilea este "efortul de a înțelege dinamica istorică ce a generat condițiile în care s-au născut aceste întrebări". În mod similar, Bohman
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca scop transformarea societății. Interesul teoriei critice pentru emancipare vizează "asigurarea libertății față de constrângeri neconștientizate, relații de dominație și condiții de comunicare și înțelegere distorsionate, care refuză oamenilor capacitatea de a-și construi singuri viitorul prin intermediul voinței depline și al conștientizării" (Ashley 1981: 227). Ele contrastează cu teoriile orientate către rezolvarea problemelor, care au tendința de a accepta ceea ce Linklater (1997) numește "teza imuabilității". Teoria critică este dedicată extinderii organizării raționale, juste și democratice a vieții politice dincolo de nivelul statului, pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sau colectivă. Mai precis, Ashley (1981: 227) definește emanciparea ca asigurarea "libertății față de constrângeri neconștientizate, relații de dominație și condiții de comunicare și înțelegere distorsionate care refuză oamenilor capacitatea de a-și construi singuri viitorul prin intermediul voinței depline și al conștientizării". Ideea comună aflată la baza acestor accepțiuni este că emanciparea implică o căutare a autonomiei. "A fi liber", spune Linklater (1990a: 135), înseamnă "a te autodetermina sau a avea capacitatea de a iniția acțiunea. Obiectivul teoriei critice internaționale este așadar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
umanității este decisă printr-un proces de dialog neconstrâns și nerestricționat. Concluzie Nu putem nega faptul că teoria critică internațională a avut o mare contribuție la studiul relațiilor internaționale. Una dintre aceste contribuții a fost de a spori gradul de conștientizare a legăturii între cunoaștere și politică. Teoria critică internațională respinge ideea teoreticianului ca simplu observator de pe margine. În loc de asta, teoreticianul este implicat în viața politică și socială, iar teoriile relațiilor internaționale, ca toate teoriile, sunt modelate și de interese și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modernizării ecologice și al democrației deliberative care reiese din anarhia interstatală, din capitalismul global și din democrația liberală. Interesantă în acest context este probabil lipsa unei discuții despre mișcările "antiglobalizare", în care ecologiștii au jucat un rol important, ca și conștientizarea faptului că bunurile comune, ca formă de economie politică pe care tot aceștia vor să o promoveze, există în multe zone ale lumii, după cum am observat deja. Dacă adăugăm această dimensiune la evoluțiile globale despre care vorbește Eckersley, atunci am
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
s-ar afla în propoziție. La regulă se ajunge pe cale inductivă analizând forma grafică a acelorași fapte de limbă și generalizând apoi. Și regulile de punctuație pot fi comunicate și consolidate în cadrul lecțiilor de limba română, deoarece aici putem obține conștientizarea cunoștințelor, însușirea și folosirea corectă a regulilor. De exemplu, la lecțiile despre subiect, atribut, complement sau despre substantiv, adjectiv elevii învață că virgula a fost folosită pentru a desparte mai multe subiecte ale aceleiași propoziții, mai multe atribute de același
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
și-a însușit cunoștințele teoretice despre pronumele personal, după ce a înțeles regulile scrierii formelor neaccentuate, după multe exerciții, supunându și scrisul mai mult timp controlului direct al conștiinței, elevul ajunge prin deverbalizare treptată să scrie v-a dat, trimitene fără conștientizarea noțiunilor și regulilor însăși, fără să recurgă în mod explicit la ele. Având deprinderi ortografice formate, elevul va scrie supraveghindu-și doar parțial grafica. În momentul în care, dintr-o cauză exterioară săvârșește o greșeală, deprinderea trece din nou sub
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
prin aceea că marchează elaborarea primelor noțiuni de limbă propriu-zisă și un început de fundamentare teoretică a priceperilor și deprinderilor. Ortografierea grupurilor verbpronume, preocupare permanentă la orele de limba română, presupune la clasele a III-a și a IV-a conștientizarea actului pe bază de analiză fonetică și morfologică. Sunt insuficiente exercițiile referitoare la această temă, pe care le conțin manualele și de aceea se folosesc în cadrul lecțiilor numeroase culegeri de exerciții pentru clasele primare. Ar fi necesar ca manualele să
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
socializării lui și tocmai de aceea cercetarea resorturilor sale intime, a mecanismului care declanșează reacții spontane mentale și/sau viscerale, ofensive sau defensive, de respingere sau de adeziune ne dezvăluie dinamica evolutivă a relațiilor interumane. Orice confruntare presupune, mai întâi, conștientizarea alterității și, apoi, percepția unui anume grad de adversitate în raport cu aceasta. Fie că e vorba de pericol, fie că empatic există nesincronizări sau pur și simplu avem de-a face cu o reacție ofensivă gratuită, abordarea conflictului (evitare, implicare, declanșare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
iar acolo unde e cazul ne vom referi și la satiră. Mai toate deosebirile teoretic evidențiate au legătură cu faptul că, semantic, cei doi termeni aparțin unor registre diferite. Polemica, așa cum am văzut, are aceeași vârstă cu limbajul articulat și conștientizarea sinelui și a alterității. Ea reprezintă, în termeni antropologici, conflictul arhaic dintre "eu" și "ceilalți", redat substanțial de Huizinga în celebra sa Homo ludens ("dorința de a da un spectacol și cea de a doborî un concurent într-o luptă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un copil african murind de foame, un student chinez oprind o coloană de tancuri, o micuță columbiancă agonizând în noroi, pe Elțîn suindu-se pe un tanc sau pe Reagan pe cal. Tot ceea ce desocializează civilizează, iar televiziunea servește incontestabil conștientizarea planetară și cauza umanitară. Cousteau, Tazieff și alții, prin reportajele lor, au răspândit morala ecologică așa cum nicio carte ilustrată n-ar fi putut s-o facă. Iar remarcabila Ushuaïa* (sau echivalenții ei de azi și de mâine) ne ajută să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fi de folos în manieră evocativă, însă fără să aducă o contribuție clar delimitată în privința domeniului de cercetare, în conformitate cu standardele actuale, preluate necritic și transferate de la o generație de cercetători la alta. Opțiunea îi aparține, desigur, autorului - dacă există precauția conștientizării propriei alegeri. Altfel, oscilarea între registrul „științific“, conotativ, și cel „literar-ese istic“, denotativ, va conduce la ambiguități și neclarități, nereușind să transmită coerent și până la capăt un mesaj pentru nici unul din cele două registre implicate. 2. Un al doilea gest
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
creat un grup multidisciplinar privind corupția, textele Națiunilor Unite împotriva corupției sunt semnate de numeroase state (de exemplu, cel din Mexic, 2003108), la fel și Convențiile OCDE. TI109 joacă rol de lider în promovarea ideilor și în desfășurarea activităților de conștientizare a pericolelor corupției, oferă sfaturi cu privire la transparență, la integritate. BM110 amenință cu rezilierea contractelor de împrumut în cazul lipsei măsurilor radicale pentru combaterea corupției, a lipsei de supraveghere a funcționarilor care deturnează fonduri etc. FMI impune exigențe țărilor care se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
parcările, incivilitățile, liniștea publică etc. Încă de la început au fost identificate competențele fiecărui implicat, responsabilitățile și capacitățile concrete de intervenție (tehnică, financiară etc.). A fost necesară formarea lor. Nu au existat metode speciale de formare, dar s-a insistat asupra conștientizării necesității de a pleca de la un diagnostic împărtășit, de la datele din teren pentru a ști în ce context, în ce situații concrete trăiesc locuitorii, ce obiective și activități sunt necesare, ce priorități. Pentru fiecare tematică abordată, în contractul încheiat între
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
școlilor posliceale, a universităților, a procedurilor de orientare și a competențelor așteptate de la elevi, cunoașterea resurselor locale de formare, a hărții formării, informare a asupra caracteristicilor bacalaureatului de la noi și din Europa ca și a căilor de urmat după absolvire, conștientizarea elevilor despre importanța, atuurile, riscurile specializării urmate, organizarea explorării căilor de urmat posibile în învățământul superior, folosirea de documente naționale și europene care să facă legatura între oferta de formare națională sau locală, exigențele și conținuturile formării și posibilitățile de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
piața muncii; situația actuala și de perspectivă a ocupării exploatarea "porților deschise" organizate anual de către universitati, informări privind procedurile de intrare în învatamântul superior sau de acces pe piața muncii (cum se face un cv, o scrisoare de prezentare etc.) conștientizarea necesității individualizării formării, rolul profesorilor, dirigintelui, consilierului etc. rolul echipei educative și de orientare care consiliază individual elevii de câte ori este necesar. Managerul școlii este atent la creșterea calității programelor de pregătire care să utilizeze toate posibilitățile oferite de societatea informației
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]